În satul Vlăsineşti, din județul Botoșani, se află una dintre cele mai căutate școli profesionale din România. În zonă sunt foarte multe firme de profil care au nevoie de oameni calificați, iar salariile sunt bune. Școala îi sprijină și cu burse pe copiii din familii sărace. Cei 70 de elevi, câți sunt acum școlarizați, învață mecanică pentru că aceasta este șansa unui salariu de 1.000 de euro. Atelierul de aici se va moderniza cu ajutorul fondurilor europene.

O soluție adaptată la condițiile geografice și sociale ale zonei

Macsiniuc Lidia, directorul Școli Profesionale „Gheorghe Burac“ Vlăsinești, gazda noastră, ne-a vorbit despre profilul școlii profesionale, parteneriatele cu firmele de profil din zonă, importanța meseriei de mecanic, dar și despre facilitățile pe care le oferă tinerilor din zonă.

Începând cu anul școlar 2015 – 2016, Școala Gimnazială „Gheorghe Burac“ din Vlăsinești s-a transformat în Școala Profesională „Gheorghe Burac“ Vlăsinești, prin înființarea unei structuri școlare cu denumirea de Școala Profesională de mecanici agricoli, formă de învățământ  bazată strict pe domeniul laboral (piața muncii), orientată către o educație axată doar pe învățarea unei meserii, cu  o durată de 3 ani de studiu, în domeniul mecanică, calificarea mecanic agricol.

„Nu am schimbat profilul, doar l-am crescut puțin, începând din toamna anului 2015, când, colaborând cu domnul primar de atunci, Lucian Trufin, am hotărât că ar fi o soluție să ajutăm elevii să își continue studiile și, raportându-ne la condițiile geografice și sociale ale zonei, am zis că cel mai bine ar fi o clasă de învățământ profesională cu profil mecanic agricol, fiind o zonă preponderent agricolă, foarte mulți fermieri, mai mari sau mai mici în zonă, ducând lipsă de muncitori calificați. Atunci ne-am gândit că este o soluție bună și pentru școală și pentru agenții economici din zona noastră să înființăm această clasă pentru mecanici agricoli“, ne spune Macsiniuc Lidia, directorul școlii.

Elevii care urmează cursurile școlii profesionale de la Vlăsineşti primesc o bursă lunară de 200 de lei, beneficiază de școlarizare gratuită pentru obținerea permisului de conducere și au avantajul unei școli foarte aproape de casă.

„În acest moment sunt 71 de elevi, în trei clase, învățământul profesional este de trei ani, în momentul în care ajung în clasa a XI-a elevii încep și cursurile pentru obținerea permisului de conducere B și categoria Tr și la sfârșitul ciclului de învățământ susțin și examenul de calificare profesională. Primesc o bursă de 200 lei, cunoscută de toți elevii drept bursa profesională, condiționată de frecvența la ore. Pentru elevii din mediul rural chiar este un sprijin financiar, iar elevilor care vin din comune limitrofe li se decontează și transportul.“

Certificat de calificare profesională recunoscut pe plan internațional

Pământ agricol cât vezi cu ochii în comuna Vlăsineşti, de lângă Botoșani. Hectare întregi care trebuie arate. Aici își fac practica și elevii școlii profesionale din localitate, în diverse ferme ale agenților economici. „Din punctul nostru de vedere și raportându-ne și la buna colaborare pe care o avem cu agenții economici din zonă, este o meserie de viitor, cel puțin pentru județul Botoșani, unde avem foarte mulți fermieri. Este o meserie căutată. Avem și elevi din zona Avrămeni, Drăgușeni care au acasă utilaje agricole și care sunt încurajați de părinți să facă școala la noi. Sunt atrași de acest domeniu, sunt și elevi care și în perioada de pregătire teoretică, după-amiaza, se duc în ferme și lucrează pentru că le place ceea ce fac. Agenții economici din zonă au utilaje performante pe care lucrează și elevii, dar sunt în permanență supravegheați de cineva din fermă.“

„Nu cred că există meserii grele atât timp cât faci ceva cu plăcere, nu are cum să fie greu. M-am întâlnit cu foști elevi, angajați la fermele din zonă, care în perioada de campanie, vara, ajungeau și la 1.000 de euro pe lună. Lucrau într-adevăr zi-lumină, dar erau mulțumiți. Mulți dintre ei știu că au plecat în alte zone ale țării, avem și elevi care au plecat în străinătate. Certificatul de calificare profesională este recunoscut pe plan internațional și îi ajută să-și găsească un loc de muncă bine plătit și în afară. Dacă ne raportăm la vremurile de demult, copiii visau toți să fie doctori și profesori, dar avem nevoie și de muncitori, de oameni în fiecare zonă de activitate. Fiecare elev pe care îl primim pe băncile școlii are talentele lui și este important să dezvoltăm aceste înclinații, trebuie să sprijinim elevii, să-i consiliem și încă de la început de clasa a VIII-a să discutăm cu ei și părinții lor despre drumul pe care vor să-l urmeze. Îi ajutăm, le arătăm avantajele fiecărei meserii. Nu este rușinos să ajungi să fii mecanic agricol. Dacă ne dorim să facem ceva bun și să nu mai mâncăm doar hrană adusă din export cred că este important să muncim pentru noi. E mai bună pâinea pe care o facem noi, la noi acasă.“

Ștefan Marian, din localitatea Aurel Vlaicul, este și el elev în clasa a XI-a la Școala Profesională „Gheorghe Burac“. „Am ales meseria aceasta deoarece sunt pasionat de mic de tractoare. Prima oară a fost ca un fel de joacă, dar am învățat să conduc un tractor de 100.000 de euro și am constatat că este o meserie frumoasă.“

Școala Profesională „Gheorghe Burac“ Vlăsinești este un proiect educațional susținut de Ministerul Învățământului și Cercetării Științifice, Inspectoratul Școlar al Municipiului Botoșani și de Primăria Vlăsinești.

Beatrice Alexandra MODIGA

Casa părintească este cea mai sfântă amintire din copilărie pentru că este locul în care am făcut primii noştri paşi, acolo este păstrată amintirea mamei, acolo am spus primele cuvinte, am simţit dragostea pe care ne-o poartă părinţii, am fost educaţi şi de acolo am luat startul în viaţă. Când nu o mai poate întreţine, românul fie vinde casa părintească, fie o lasă să se ruineze până nu mai valorează nimic pentru că în cultura noastră există o scuză populară, „casa părintească nu se vinde. Din această disculpare au reieşit câteva melodii populare emoţionante despre părinţi, obiceiuri şi singurătate, dar este folosită tot mai des de oamenii care nu vor sau nu pot nici să aibă grijă de bunurile moştenite, nici să le dea cuiva care să aibă grijă de ele.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre profesorul pensionar Mihai Vitcu, fost director al Colegiului „Vasile Lovinescu“ din Fălticeni (liceu cu profil agricol în timpul când era condus de acest distins cadru didactic), parlamentar şi şef al Inspectoratului Şcolar. Profesorul Vitcu a donat Primăriei comunei Ibăneşti, judeţul Botoşani, gospodăria moştenită de la părinţi, care include casa părintească, o anexă şi un teren de peste 3.500 metri pătraţi. Oferta de donaţie a fost acceptată de Consiliul Local al comunei botoşănene la sfârşitul lunii noiembrie 2021, prin apro-barea proiectului de hotărâre iniţiat de primarul Romică Magopeţ.

Aici urmează a fi amenajate atât un obiectiv cultural de reprezentare a tradiţiilor, valorilor şi personalităţilor ibăneştene, cât şi o bibliotecă.

„Domnul profesor a dorit să doneze în semn de respect pentru localitatea natală şi pentru memoria părinţilor acestuia. Mulţumim, încă o dată, domnului profesor Vitcu Mihai, precum şi întregii familii pentru acest gest generos. Prin această donaţie evidenţiaţi cât de mult preţuiţi satul natal, Ibăneşti! Vă mulţumim!“, a precizat Romică Magopeţ, primarul comunei Ibăneşti, în proiectul de hotărâre privind acceptarea donaţiei.

Gest făcut în amintirea părinţilor

„Am adresat o scrisoare Consiliului Local şi primarului comunei Ibăneşti, judeţul Botoşani, prin care am donat comunităţii locale proprietatea moştenită de la părinţi mei Gheorghe Ioan Vitcu şi Aneta Ilinca Vitcu. Donaţia a fost făcută pentru ca această casă împreună cu anexele şi terenul aferent să fie folosite pentru înfiinţarea unui muzeu al satului, al unei biblioteci, pentru o galerie a personalităţilor sau orice altceva dedicat artei sau culturii şi care să amintească de existenţa părinţilor mei.

Gestul acesta a fost făcut în amintirea părinţilor noştri care au reuşit, prin osteneala lor de-o viaţă, prin tot ceea ce au făcut, ca ai lor copii să înveţe carte şi să dea societăţii trei copii care s-au realizat profesional şi familial: actor şi prof. univ. dr. Dionisie Vitcu, prof. universitar doctor în istorie Dumitru Vitcu şi eu, prof. Mihai Vitcu. Tot demersul îşi urmează cursul firesc, Consiliul Local al comunei Ibăneşti a dat un răspuns afirmativ şi, în anii următori, eventual şi prin fonduri europene, casa părintească va deveni o instituţie de cultură a comunei, mai ales că aşezarea şi dorinţa noastră de a fi un muzeu al satului este destul de pronunţată.

Împreună cu Dionisie şi Dumitru am decis să donăm casa părintească în amintirea părinţilor noştri, oameni simpli, cu patru clase, care au reuşit în acele vremuri grele, de după război, să ne poarte în şcoli şi să ne facă oameni.

Nu ştiu cum vor decurge lucrurile, dar toată această donaţie este adresată comunităţii locale şi urmează a fi materializată. Noi am pus la dispoziţia comunităţii locale un teren în suprafaţă de 3.540 mp şi o casă, am făcut şi nişte sugestii privind folosirea acestui spaţiu cum ar fi o Galerie a Oamenilor de Seamă ai localităţii, un Muzeu al tradiţiilor, îndeletnicirilor şi obiceiurilor locale, dar şi alte variante, inclusiv o bibliotecă, mai ales că la sate lipsesc cărţile“, ne-a spus prof. pensionar Mihai Vitcu.

Patru soluţii pentru înfiinţarea unei instituţii de profil muzeistic

Întreaga moştenire donată are o bună vizibilitate, fiind situată la şoseaua care leagă comuna Ibăneşti de oraşul Dorohoi. Aşa cum ne-a spus profesorul Mihai Vitcu, casa părintească, cu dependinţele acesteia şi terenul aferent, ar putea fi reorganizată, printr-un proiect cultural, pentru a servi ca sediu al unei instituţii de profil muzeistic, pe o tematică mai largă, cum ar fi:

– Un muzeu care să prezinte istoricul localităţii, ilustrat prin documente şi imagini (informaţii arheologice, catagrafii, documente de arhivă, hărţi, extrase de cronici şi memoriale de călătorie, acte juridice, statistice şi demografice etc.);

– Galeria oamenilor de seamă ai localităţii, care ar putea cuprinde, nominal, şi (unde situaţia îngăduie) în imagini pe cei mai vechi stăpâni sau administratori ai moşiei Ibăneşti până la reforma agrară din 1864; pe participanţii și veteranii de război băneşteni din campaniile: 1877-1878; 1912-1913; 1916-1918:1941-1945; pe primarii, preoţii şi reprezentanţii şcolii/şcolilor locale; pe oamenii de știință, cultură, administraţie şi armată care s-au afirmat în domeniile lor, la nivel naţional şi internaţional; în sfârşit, pe toţi cei care au avut o contribuție majoră specifică în procesul evoluţiei istorice a comunităţii locale.

– Muzeul tradiţiilor, obiceiurilor şi îndeletnicirilor locale, ilustrate prin obiecte, unelte şi instrumente de lucru specifice diverselor etape istorice de dezvoltare a localităţii, menite a defini: preocupări agricole şi meşteşugăreşti sau varii activități domestice, îmbrăcăminte sau port, vechi obiceiuri, moravuri şi credinţe etc.

– Muzeu al familiei băneştene sau Centru cultural şi de conservare a memoriei colective locale, ca alternativă sau sinteză a sugestiilor tematice de mai sus.

Donaţie de peste 10.000 de cărţi...

Pentru fiecare din cele patru teme, care, pe fond nu sunt diferenţiate, vizând unul şi acelaşi obiectiv instructiv-educativ pentru generaţiile prezente şi viitoare, profesorul Mihai Vitcu, împreună cu fraţii săi, urmează să doneze satului natal peste 10.000 de volume din diverse domenii, provenite din bibliotecile personale. Pe lângă cărţi pentru înfiinţarea bibliotecii, familia Vitcu va dona copii de pe vechi documente istorice şi alte acte statistice, juridice, demografice care se referă la evoluţia localităţii Ibăneşti, de la prima menţiune documentară (1607) până la zi, beneficiind, în acest sens, şi de asistenţa de specialitate a unuia dintre fraţi, istoricul consacrat Dumitru Vitcu, cercetător ştiinţific (1962-1990) la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ al Academiei Române.

Casetă

„Sunt o mică parte din cărţile strânse de cei trei fraţi Vitcu şi pe care urmează să le ducem în satul în care ne-am născut, Ibăneşti. Sunt multe documente unicat în copie sau fotocopie. În derularea unui asemenea proiect ar putea fi antrenat şi profesorul universitar Petronel Zaharic, bine-cunoscutul istoric medievist ieşean cu rădăcini băneştene, precum şi toţi acei oameni ai locului, interesaţi să pună umărul pentru materializarea unei iniţiative culturale de interes comun“, ne-a mărturisit prof. Mihai Vitcu.

Silviu Buculei

Sectorul zootehnic nu poate exista fără sectorul vegetal! Acest lucru ni-l confirmă fermierul Ionel Tataru din localitatea Lișna, comuna Suharău, județul Botoșani. Acesta are o fermă de bovine Holstein, mai exact un efectiv de peste 100 capete și cca 360 ha de culturi vegetale.

Contract cu o fabrică de procesare a laptelui din Dorohoi

Societatea familiei Tataru a fost înființată în anul 2008, dar aceasta face agricultură din 2003. Inițial afacerea a funcționat pe bază de PFA, apoi a fost înființată societatea și familia a luat teren în arendă. Deși de meserie Ionel Tataru nu este fermier, ci lăcătuș mecanic, acesta spune: „Ne-am adaptat, am studiat, am mai și greșit. Avem o fermă vegetală de 360 ha, sectorul vegetal fiind combinat cu cel zootehnie. Avem 55 de vaci de lapte, iar restul, până la 110, sunt exemplare din categoria tineret, viței sugari. Suntem axați pe rasa de lapte Holstein, dar avem câteva exemplare de Bălțată românească. Am ales Holstein pentru că este o rasă de lapte și așa avem un flux de bani lunar. În fiecare lună predăm laptele către o fabrică de procesare din Dorohoi care colectează laptele la două zile, în jur de 1.300-1.400 litri. Prețul este de 1,55 lei/litru, cumva suntem remunerați binișor“, adaugă fermierul botoșănean.

Crescătorul de animale este descurajat

„Producem singuri furajele (fân, lucernă, siloz de porumb, orz), în afară de premixuri pe care le cumpărăm de la diferite firme, și asta este legătura dintre vegetal și zootehnic. Pajiștile comunale nu le folosim, nu avem așa ceva în exploatația fermei. O fermă de bovine, cu 40-50 de capete sau mai mult, bine administrată și manageriată poate fi rentabilă. Viitorul crescătorilor de animale din România este imprevizibil pentru că mulți încep să le vândă și pentru că nu este încurajat crescătorul de animale“, mai specifică Ionel Tataru.

2021, un an productiv pentru cultura mare

Anul acesta la ferma din Lișna s-a tras linie. „La cerealele păioase am avut rezultate foarte bune, la rapiță am obținut 4 tone/ha, iar la grâu și la orz, peste 6 tone/ha. 2021 a fost un an foarte bun, cine nu recunoaște acest lucru înseamnă că nu e fermier. În fermele mixte, vegetale-zootehnice, în anii în care producția vegetală nu este mulțumitoare rezultatele din sectorul zootehnic compensează acest lucru și invers. Personal, cu laptele obținut și cu ce am produs în sectorul vegetal ne-am putut achiziționa inputurile, leasingul, am achitat bugetul de stat și ne-am plătit cei cinci salariați. Despre utilajele pe care le avem în dotare pot spune că sunt suficiente pentru a lucra cele 500-600 de hectare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Crescătorii de ovine și caprine din Asociația Moldoovis își vând produsele, începând cu 10 aprilie, din cele patru rulote cumpărate de asociație și amplasate în centrul municipiului Botoșani. Ionică Nechifor, președintele Moldoovis și directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, a specificat faptul că achiziția rulotelor a durat câțiva ani, până când fermierii au reușit să strângă banii necesari, fără niciun sprijin din partea autorităților locale.

Până la Sărbătorile Pascale, cele patru rulote vor fi în centrul municipiului Botoșani pentru a putea fi cumpărate produse locale direct de la fermieri, după care ele vor merge și în alte localități din județ. Pe lângă produsele lactate și mieii vânduți de fermierii membri ai Moldoovis, lângă rulote sunt vândute și legumele, dar și delicioasele sortimente de miere de albine. Totul a fost posibil ca urmare a eforturilor depuse de Ionică Nechifor pentru a-i face pe fermieri să își dea seama de beneficiile investiției făcute în achiziția și personalizarea celor patru rulote, de a transforma tot județul într-o piață de desfacere pentru fermierii botoșăneni.

Asociația crescătorilor de ovine Moldoovis, care reunește cei mai buni crescători de oi, în special karakul, din județul Botoșani, a reușit să realizeze această piață mobilă pentru a-și vinde produsele tradiționale, achiziționând rulote speciale. Ideea i-a venit lui Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, după ce a văzut ceva asemănător într-o vizită în Olanda, investiție care a costat în jur de 28.000 de euro. „Vom face în așa fel încât această acțiune să fie la nivelul municipiului Botoșani, tocmai ca toți cumpărătorii să poată beneficia de produse locale botoșănene. Este un moment prielnic de a ne promova produsele. Va fi caș dulce, telemea, brânză sărată, smântână, lapte de vacă, ouă, miei, păsări și multe altele. Pot să-și valorifice tot ceea ce au în ferma proprie, odată ce sunt înregistrate în registrul agricol al unității care-și desfășoară activitatea“, a punctat Ionică Nechifor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Viorel Romică Butnariu (foto) din satul Stânceşti, judeţul Botoşani, spune că de mic copil a cunoscut tainele ciobănitului. A iubit această meserie, fără de care în prezent nu poate trăi încă de la vârsta de 9 ani.

Speranțe legate de prețul mielului

„De mic copil am văzut că părinţii mei au avut oi și am prins drag de ele; de la 9 ani mergeam cu oile la păşune, de la 13 ani am început să le mulg, iar la 24 de ani m-am căsătorit şi am avut ferma mea, cu un efectiv de 25 de oi, apoi am mărit turma până la 200 de oi din rasa Ţurcană. Produsele obţinute le vând direct de la fermă, am clienţii mei formaţi în timp. Pot spune că am ales Ţurcana pentru că este rasa care crește cel mai uşor pe teritoriul României, fiind o rasă autohtonă“, adaugă Viorel Butnariu.

Ţinând cont că începe perioada fătărilor, iar la această rasă durează aproximativ o lună de zile, pentru anul acesta crescătorul botoşănean are şi câteva pronosticuri privind preţul cărnii de miel. „După părerea mea, la cheltuielile pe care le avem anul acesta, kilogramul de miel viu ar trebui să fie în jur de 12-13 lei, iar carcasa în jur de 25 lei/kg, cu toate că nu cred că va fi mai mult de 20 lei/kg carcasa şi 10-12 lei/kg în viu pentru că toată lumea a fost afectată de COVID-19.“

Celor care ar vrea să se apuce de ciobănit, crescătorul botoşănean la dă următorul sfat: „Dacă nu le sunt dragi, să nu se apuce, oile se ţin din dragoste şi din respect pentru acest pământ care ne ţine şi ne hrăneşte, ne dă de toate, numai noi trebuie să ştim să valorificăm «aurul verde». Ciobănia este o haină grea şi nu poate să o poarte orişicine. Odată ce ai îmbrăcat-o şi vezi că îţi stă bine, nu o mai dezbraci până la moarte. Nu vreau să îi descurajez pe cei ce vor să se îndrepte spre acest sector, din contră îi îndemn să facă treaba aceasta… este bine să ţinem tradiţia, doar ne tragem din neam de păstori, din strămoşii noştri daci.“

„În prezent, am un efectiv de 120 de oi şi nu vă pot spune sigur cum va arăta această fermă peste 5 sau 10 ani, numai bunul Dumnezeu ştie. Mulţumesc că mă ţine sănătos şi mai pot ciobăni. De 3 ani muncesc singur la fermă, copiilor nu le plac oile, sunt la muncă în străinătate.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Stațiunea de Cercetare Popăuți își extinde activitatea și va avea o secție de prelucrare a laptelui și alta de tăiere a mieilor. După realizarea celor două secții și autorizarea lor, stațiunea de cercetare din județul Botoșani va putea comercializa produsele.

O idee mai veche a directorului Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi pusă în practică anul acesta. Este vorba de realizarea unor secții de prelucrare a laptelui și sacrificarea mieilor. Deja s-au început lucrările de reabilitare a clădirii și urmează dotarea ei astfel încât să îndeplinească toate condițiile impuse de ANSVSA.

„Pregătim la Stațiunea de Cercetare Popăuți o secție de prelucrare a laptelui și o alta de tăiere a mieilor, pe care le vom autoriza. În primă fază vor fi pentru Stațiunea de Cercetare și apoi vom mai aduce câțiva fermieri. Eu sper să avem aceste secții până la sfârșitul anului. Totul depinde de bugetul pe care îl vom avea în 2021. Clădirea a intrat în renovare. Am acoperit-o și urmează să o amenajăm în interior. Am făcut deja o schiță cu cele două fluxuri separate, cu două canale frigorifice. La o estimare făcută de constructori, suma este foarte mare, cu tot cu dotări“, a precizat Ionică Nechifor, directorul stațiunii.

Odată finalizate cele două secții, Stațiunea de Cercetare Popăuți va comercializa miei și produse lactate.

Locuințe pentru angajații Stațiunii de Cercetare Popăuți

O clădire din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi reabilitată în acest an și se vor amenaja cinci locuințe de serviciu pentru cercetătorii tineri care acum plătesc chirie în municipiul Botoșani.

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a declarat că se vor amenaja două apartamente și trei garsoniere pentru cei cinci cercetători tineri din cadrul instituției.

„Pentru anul acesta mi-am propus să reabilitez locuințele pentru o parte dintre angajații stațiunii. Avem ingineri tineri care stau în chirie în Botoșani. Pregătim cinci locuințe pentru cei cinci cercetători deoarece nu vrem să-i pierdem. Îi formăm și vrem să rămână aici. Am început lucrările pentru amenajarea unei clădiri în care să locuiască ciobanii. Programul lor se prelungește, trebuie să rămână pe timp de noapte; trebuie să le ofer niște condiții. În două-trei luni vom finaliza reabilitarea clădirii, care va avea inclusiv o bucătărie, o baie“, a mai adăugat acesta.

Tot anul acesta va fi reabilitată încă o clădire din cadrul stațiunii de cercetare în care va fi montată o instalație nouă, achiziționată anul trecut.

„Aveam o clădire în care ploua și pe care nu o puteam folosi. Deja lucrăm la acea clădire, refacem acoperișul și o reparăm după care vom monta acea instalație achiziționată pentru tot ce înseamnă măciniș granulat. Sunt investiții mari pe care le facem din veniturile proprii. Noi avem un proiect mare de reparații capitale, dar nu știm când va fi aprobat de Ministerul Agriculturii“, a mai precizat directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Unul dintre botoșănenii care a aplicat pentru Programul național Tomata şi a primit subvenție câte 3.000 de euro, pentru cultivarea a 1000 de metri pătraţi de roşii şi comercializarea a două tone din producție, încă din primul an de program a fost Constantin Aniculăiesei. Acesta practică legumicultura de 15 ani, iar ajutorul venit din partea statului spune că ia prins tare bine, deoarece a modernizat un solar şi a mărit suprafaţa cultivată.

Investiţie într-un solar de peste 100.000 de euro

„Noi ne ocupăm de cultivarea legumelor de 15 ani, dar când am aplicat  pentru programul Tomata ne-am înscris cu 1000 mp, pe atunci aveam nişte solarii mai rudimentare din lemn, iar când am primit ajutorul am prins curaj, şi din al doilea an am făcut solarul acesta pe care îl vedeţi şi d-voastră, mult mai performant. Am primit 3.000 de euro în primul an şi am investit 30.000 euro şi am făcut solarul, era din lemn şi l-am făcut din fier. Al doilea an am primit 3.000 şi am investit 40.000 euro, pentru că am făcut centrală termică. Solarul acesta are 2000 mp, este încălzit cu două cazane, dintre care unul are 350 de kilowaţi, destul de performant; de exemplu, jos la rădăcina plantei, aceasta se încălzeşte cu geopal, plus în aer avem nişte ventiloconvectoare, pe care le reglez la o anumită temperatură, cam 20 grade Celsius, sau cât îmi trebuie. Anul acesta am mai extins suprafaţa cu încă 300 mp de solar şi cu un spaţiu de depozitare a vrejurilor. Ce am eu aici nu este investiţie de 2.000-3.000 de euro, un astfel de solar ajunge la peste 100.000 de euro cu încălzire.

Cu sistemul de irigaţii pot spune că ne-am gospodărit tot noi; prin fermă trece o mică apă curgătoare, dar cel mai mult folosim apa de ploaie pe lângă nişte puţuri şi o răsadniţă; problema cu apa este rezolvată cumva“, a declarat Constantin Aniculăiesei.

O cantitate mare din sămânţa pe care o are legumicultorul este din sămânţa proprie, veche chiar de vreo 20 de ani, dar mai face completări şi cu sămânţă din comerţ, producţia fiind pe măsură. „Noi avem standuri în piaţa mare din Botoşani, iar când a apărut perioada de pandemie am scos la poarta fermei, am văzut că se vinde şi am rămas şi aici cu punct de desfacere. Obținem o producţie de 5-6 t, poate chiar 10 t la 1.000 mp pe un ciclu de producţie. Ce se vede aici este deja ciclul II; la 15 iulie am plantat aceste roşii, şi continuăm cu ele până la Revelion. Noi am început cu 20 lei/kg în luna mai, iar după aceea am ajuns la 5-3 lei/kg de roşii. La momentul actual, în solarul acesta de 1.000 mp avem roşiile, în celălalt tot de 1.000 mp pun salată şi ceapă verde ca să scoatem la vânzare când afară sunt -20°C. Activitatea la noi este non-stop, de când se face ziuă până când se face noapte (…); dacă s-ar munci în ţară cum se munceşte la noi în familie, cred că în 20 de ani îi depăşim pe americani“, mai spune legumicultorul botoşănean Constantin Aniculăiesei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

• O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
• O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
• O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
• O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
• O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
• O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Barajul și lacul de acumulare Stânca (România) – Costești (R. Moldova), al doilea cel mai mare din țară, după Porțile de Fier I, cu o suprafață de 69,5 kmp, a fost construit într-un timp record, de cinci ani, între anii 1973 și 1978. Nu ne abținem să nu ne întrebăm cam cât ar fi durat astăzi șantierul, având în vedere că, poftim, ne chinuim la Autostrada Transilvania de 20 de ani și n-am terminat-o nici astăzi. E adevărat, atunci erau alte vremuri, cincinalul... în patru ani și jumătate! Oricum ar fi, barajul face parte din performanțele ingineriei românești de profil. Mă rog, și ale fostei URSS, având în vedere că impresionanta construcție hidrotehnică a fost realizată în comun de România (socialistă pe atunci) și Sovietul Suprem.

De fapt, încă din 1969 s-a pus problema unei soluții pentru atenuarea viiturilor și evitarea inundațiilor, Prutul creând destule dificultăți de la intrarea în țară până la vărsarea în Dunăre. Și adevărul este că programul nu a însemnat doar barajul, ci și îndiguirea integrală a râului, pe întreaga porțiune românească, lucrare ce încă nu se finalizase prin anii 1986-1987. Ca martor vremelnic al șantierului din zona Iașilor (1982-1986), îmi amintesc doar mașinile care cărau zilnic muncitori, munți de pământ și beton, utilajele imense și... motorina care se vindea aproape la drumul mare. Sustrasă, se înțelege. Revenind la construcția hidrotehnică, ea a lăsat, dincolo de utilitatea fără echivoc, niște răni adânci: șapte sate din Botoșani și 11 din actualul raion Râșcani au fost strămutate. Și știți cum sunt țăranii legați de glie; cu greu și cu lacrimi amare și-au părăsit gospodăriile și chiar și azi merg la marginea lacului să-și aducă aminte cam pe unde s-au născut unii dintre ei. Dar timpul s-a scurs, au trecut de-atunci 42 de ani. Și în vremea aceasta s-a născut o nouă bogăție, e drept – și nu știm dacă e bine sau e rău – neexplorată turistic: o vegetație bogată, bucle ale lacului artificial, unde fel de Delta Dunării în miniatură. Și știm că Botoșaniului (cu lacul extins în orașul Ștefănești și comunele Manoleasa și Ripiceni) tare bine i-ar prinde, la puțina dezvoltare pe care o are, o zonă vastă de agrement, care să producă locuri de muncă și bani.

În fine, acest lucru este limitat astăzi, având în vedere că, în 2007, lacul de acumulare Stânca-Costești a fost declarat sit Natura 2000 – tipul Arie de Protecție Specială Avifaunistică. Scopul includerii în Rețeaua ecologică europeană Natura 2000 îl constituie conservarea unor specii de păsări sălbatice de interes comunitar. Zona se află de-a lungul unei căi de migrație (drumul est-elbic), respectiv, Europa nordică și Bazinul Mării Negre. Avifauna din perimetrul lacului numără 178 de specii de păsări, printre care  stârc galben, stârc roșu, stârc pitic, stârc de noapte, acvilă țipătoare mare și mică, pescăruș albastru, acvilă de câmp, gâscă de vară, rațe (mică, mare, cu ciuf, moțată, cârâitoare, lingurar, cu cap castaniu, scufundătoare, sunătoare), gâsca cu piept roșu, șorecar comun și încălțat, barză albă și neagră, lebede de vară și de iarnă, șerpar, erete vânăt și alb, ciocănitoare de grădină, prigori, vânturel se seară și roșu, cufundar mic și polar, codalb, vultur pescar, cormoran mic etc. Și vegetația și-a creat un habitat din specii protejate prin lege, dar cele mai spectaculoase au devenit zonele împădurite, în care Prutul și apele lacului au „desenat“ meandre absolut unice.

Maria BOGDAN

Pentru agricultorii din nordul și nord-estul țării, 2019 a fost un an cu producții îmbucurătoare la cultura de floarea-soarelui. Atât în județul Suceava, cât și în Botoșani sau Iași, fermierii fideli hibrizilor Pioneer® au avut de câștigat la proba cântarului, motiv pentru care vor continua să aleagă genetica Pioneer®.

Domnul George Rotari din localitatea Dănila, județul Suceava, a ales în acest an  hibridul de floarea-soarelui P64LE99 și a obținut o producție de 4.496 kg/ha. “Lucrez o suprafață de  460 ha, iar floarea-soarelui a ocupat în acest an 92 ha. Am semănat și pe sole unde am întors rapița, dar și pe terenuri unde plantă premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul, în două treceri, am semănat la jumătatea lunii aprilie, densitatea a variat între 65.000 – 70.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat 350 kg/ha de îngrășământ triplu 15. Am erbicidat doar cu Express® 50 SG, am tratat floarea cu fungicidul Tanos® 50 WG până la apariția butonului floral și am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Nu am mai aplicat nimic altceva și nici nu a fost cazul să prășesc. Am recoltat la începutul lunii septembrie, cred că anul viitor voi semăna în jur de 100 ha și sigur voi alege tot hibrizi Pioneer®”, a declarat fermierul campion.

În județul Iași cea mai bună producție a obținut-o fermierul Plumbu Spiridon din localitatea Movileni, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha.

În localitatea Bivolari din județul Iași își desfășoară activitatea și următorul fermier campion - Ionuț Rusu. Acesta lucrează 800 ha, dintre care 300 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui, iar hibridul P64HE118 i-a oferit 4.100 kg/ha. “Respectăm rotația culturilor, de aceea au avut și diferite plante premergătoare. Arăm întotdeauna și pregătim terenul în primăvară  dintr-o singură trecere. În acest an am fertilizat înainte de semănat cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am semănat apoi la jumătatea lunii aprilie, 65.000 - 67.000 b.g/ha. Am aplicat 2 erbicide, în două treceri și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada normală, astfel că am început la finalul lunii august. Pentru anul viitor voi alege hibrizii P64LE99 și P64HE118, pentru că oferă producții stabile”, a precizat fermierul.

Un alt fermier campion din județul Suceava este domnul Petre Atomulesei, care a obținut 4.033 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 336 ha, floarea-soarelui am avut pe 47 ha, iar rezultatul acesta foarte bun l-am obținut pe un teren care nu a fost arat în jur de 30 de ani. Am aplicat aici și gunoi de grajd, de aceea cred că a fost producția așa mare. Am arat, am intrat cu combinatorul și freza, după care am semănat până în data de 20 aprilie. Am mai fertilizat cu   250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 și am administrat îngrășământ foliar în două faze. Am erbicidat în 3 treceri și am prășit cultura, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat pe data de 27 septembrie și chiar a fost îmbucurătoare producția pe care am obținut-o”, a punctat fermierul.

Nicolae Zamoșteanu este agricultorul cu cele mai bune performanțe la cultura de floarea-soarelui din județul Botoșani. Acesta lucrează 136 ha, pe 45 ha a avut în acest an  floarea-soarelui, iar hibridul P64LE25 i-a oferit 4.020 kg/ha. “Am întors rapiță în primăvară, pentru că nu a avut densitatea corespunzătoare și am semănat floare. Am mai semănat și pe parcele unde plantă premergătoare a fost grâul, însă producția acesta am obținut-o pe solele unde a fost întoarsă rapița. Noi scarificăm și apoi pregătim terenul pentru semănat. În acest an am semănat 65.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie. Am administrat erbicidul Express® 50 SG și fungicidul Tanos® 50 WG, iar în ceea ce privește fertilizarea am aplicat inițial la rapiță 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și atunci când am semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. A fost un an fără probleme, nu am prășit cultura, dar hibridul s-a comportat foarte bine. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor voi semăna circa 50 ha cu floare și cred că voi alege același hibrid”, a specificat agricultorul.

În comuna Miroslava din județul Iași, Adrian și Ionel Voinescu  lucrează 80 ha, iar cu floarea-soarelui au avut 15 ha, semănate cu hibridul P64LE99, iar producția pe care au obținut-o a fost de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, astfel că terenul l-am pregătit foarte bine cu discul, am fertilizat cu azot apoi am încorporat uree, în total 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii martie 75.000 b.g/ha, am aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar, precum și erbicidul Express® 50 SG. Cultura a mers foarte bine și am recoltat la începutul lunii septembrie”, a punctat Adrian Voinescu.

Andrei Amariei este un alt fermier campion din județul Iași. Acesta a mizat pe hibridul P64LE99 și a obținut 4.000  kg/ha.

Comuna Copălău din judeţul Botoşani şi-a câştigat în timp renumele de „patria usturoiului“ datorită calităţilor deosebite şi a gustului unic pe care îl are planta aromatică, dar și a solului în care se dezvoltă. În această localitate peste 40% din localnici cultivă acest „antibiotic natural“, așa cum îi spun mulți. Unul dintre aceștia este Cătălin Dulgheriu, care are o suprafață de trei hectare, iar an de an producția diferă, de la 5 tone/ha până 7-8 tone/ha.

În viitor, o fabrică de prelucrare a usturoiului în Copălău

Cătălin Dulgheriu cultivă usturoi și face cununi împletite tradițional cu papură sau frunză de porumb, de mic copil. Spune că a învățat totul de la părinți, iar acum îi prinde bine deoarece trăieşte decent de pe urma acestei culturi. „M-am născut în această comună, deci de mic copil am participat activ la munca în câmp, mai ales că părinții mei au avut anual această cultură, dar pe suprafețe mult mai mici față de cât am în acest moment. Personal, de cinci ani cultiv usturoi, iar de la an la an suprafața este tot mai mare; faptul că există cerere pe piață m-a încurajat să mă extind anul acesta. În acest moment, suprafața cultivată este de trei hectare, iar pe viitor vreau să mă extind, mai ales că noi mergem pe ideea unei agriculturi ecologice. Întreaga tehnologie este manuală, de la momentul de însămânțare până la recoltare, dar căutăm să ne mecanizăm anul acesta deoarece forța de muncă în zonă este una redusă. Legat de distribuția usturoiului, 80% din producție o vindem sub forma funiilor, care sunt cununi împletite tradițional cu papură sau frunză de porumb, cu tot cu codițe“, spune Cătălin.

Pe viitor, cultivatorul botoșănean dorește să se extindă ca suprafață cultivată și să reușească să vândă acest produs și în străinătate. „Din păcate, cu supermarketurile din România nu am putut colabora din cauza prețurilor mici oferite pe kilogram. De altfel, doresc să obțin poate și o finanțare europeană pentru înființarea unei fabrici de prelucrare a usturoiului în comună. În ceea ce privește cantitatea obținută de noi, e diferită an de an, neavând un sistem de irigații; într-un an bun se obțin undeva la 7-8 tone/ha, dacă nu, în jur de 5 tone.“

3.000 euro/ha pentru cultura de usturoi

În ședința Guvernului din data de 14 mai 2019 a fost aprobată o Hotărâre prin care se modifică și se completează HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi“, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia. Astfel, cuantumul sprijinului financiar acordat cultivatorilor de usturoi va crește de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha (13.950 lei/ha). Creșterea valorii sprijinului financiar prevăzută de acest act normativ se încadrează în bugetul maxim aprobat schemei de ajutor de minimis și nu atrage cheltuieli bugetare suplimentare. În situația în care după finalizarea înscrierii în program se constată depășirea bugetului alocat schemei, cuantumul sprijinului financiar se reduce proporțional. În Registrul unic al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Botoşani sunt înscrişi 40 de potențiali beneficiari ai programului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Georgeta şi Dumitru Silion din Tocileni – Botoşani sunt doi meşteri populari care s-au remarcat la târgurile şi manifestările culturale organizate în judeţul Suceava prin păpuşile unicat, realizate cu migală. La început au fost simple, acum sunt complexe şi redau cu fidelitate toate aspectele satului românesc, de la munca câmpului la cea din jurul casei, de la cântecul şi jocul popular la spovedania din faţa preotului.

Poveştile lui Creangă, motiv de inspiraţi

Pentru că au pasionat-o ţesăturile şi îmbrăcămintea, doamna Georgeta Silion a lucrat o viaţă în croitorie. Împreună cu soţul, Dumitru, s-a apucat de confecţionat păpuşi dintr-o joacă, în anul 2004. Iniţial au lucrat păpuşi fără schelet metalic, numai din resturile de materiale textile rezultate din activitatea principală a doamnei. După ce au ieşit la pensie, cei doi s-au dedicat realizării jucăriilor. Pentru că doreau să le îndoaie, să le aşeze într-o poziţie naturală, Dumitru a început să realizeze un schelet din sârmă pentru a avea rezistenţă şi o oarecare flexibilitate, după care doamna le-a îmbrăcat cu materiale textile.

„Când eram copil mă jucam cu păpuşile şi acum, când am ajuns la pensie, am intrat în mintea copiilor şi ne-am apucat să facem păpuşi. Am început din joacă, din glumă. Apoi, pensionari fiind, am spus că trebuie să facem ceva, care să atragă privirea şi să ofere un zâmbet  celor care le privesc. Cel mai mult ne-am inspirat din «Amintiri din copilărie» de Ion Creangă, apoi din fiecare moment ritualic popular care păstrează adânci rădăcini în ancestralitate, cum ar fi naşterea, botezul, nunta, Anul Nou, Crăciunul cu jocurile de căiuţi, capre, mascaţi, fără să uităm cele două ocupaţii principale ale românilor, agricultura şi păstoritul. Încercăm să reprezentăm numai aspecte din viaţa ţăranului român, din viaţa moldoveanului, cum ar fi, de exemplu, femeia care spală pe mângălău sau cea care îşi dojeneşte bărbatul pentru că a băut prea mult, gospodarul care lucrează alături de soție, sau meşteşuguri tradiţionale, fierarul, cizmarul, cosaşul, tâmplarul şi toate celelalte. Nu lipsesc nici bunicul cu nepoţica, spovedania, din vechime este adus în prezent omul care bate la piuă sau le amintim tinerilor cum se tăia lemnul în urmă cu 50 de ani, când nu existau drujbe şi unelte moderne, iar ferăstrăul şi toporul erau principalele unelte“, ne-a spus Dumitru Silion.

Invitaţi la târgurile culturale şi de creaţie artistică

Obiectele care ies din mâinile celor doi soți sunt lucrate minuţios pentru a reda cât mai bine chipul uman în ipostaza respectivă. Păpuşile doamnei Georgeta ţes, cos, torc, bat piua, taie lemne, fac ceea ce făcea ţăranul odată în sat şi sunt îmbrăcate aşa cum umblau bunicii noştri. Se lucrează pe etape. După ce soţul face partea de schelet metalic, soţia creează din argilă faţa personajului, apoi le îmbracă, după care păpuşile revin la soţ pentru a pune accesoriile şi a le aşeza în poziţie naturală şi cât de cât hazlie pe un suport din lemn.

„Nu a trebuit să mă documentez ca să ştiu cum să le îmbrac. Am trăit, copil fiind, la ţară şi acum, după ce am ieşit la pensie, ne-am zis că trebuie să ne apucăm de meşterit ceva și ne-am reîntors în sat. Când m-am apucat să îmbrac păpuşile, ideea a fost să ilustrez cât mai fidel viaţa satului. La început mai stângaci, am făcut câteva şi le-am oferit prietenilor apoi, tot lucrând, ne-am dat drumul. Mulţi care le vedeau ne-au spus să ieşim cu ele la vânzare, dar pentru a fi siguri că ceea ce facem este de calitate şi merită să fie văzute de mai multă lume ne-am dus la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, cunoscut sub denumirea de Centrul de Creaţie Artistică Botoşani şi abia după ce ne-am perfecţionat şi am primit acordul doamnei Margareta Mihalache, coordonatorului Secţiei de Etnografie, am ieşit cu aceste scene din viaţa ţăranului român pe piaţă, am fost promovaţi şi de atunci tot am fost invitaţi la târguri de centrele culturale şi de creaţie artistică care funcţionează în subordinea consiliilor judeţene.

Toate materialele din care sunt făcute sunt de calitate, ie, şorţ cu dantelă, fotă, batic, bundiţă, ciorapi, căciulă, iţari, până şi opincile sunt din piele naturală. Toate sunt lucrate manual, nu lucrăm decât cu materiale obişnuite, identice cu cele folosite pentru îmbrăcămintea şi încălţămintea adulţilor. Dacă nu m-aş pricepe la croitorie foarte bine nu ar ieşi aşa frumoase pentru că hainele trebuie să fie pe corpul păpuşii. Dacă munceşti zi de zi, eşti pasionat de ceea ce faci, ai un pic de imaginaţie, iese ceva frumos“, consideră Georgeta Silion.

Povestea din spatele lucrurilor

Cei doi meşteri gândesc lucrările lor astfel încât să fie cât mai naturale, cât mai normale, iar cel care le priveşte să cunoască diverse aspecte din gospodăria ţărănească. Este o muncă foarte migăloasă, după cum şi recunosc, dar atunci când îţi place ceea ce faci restul nu mai contează. Îmbrăcatul unei păpuşi poate dura o zi întreagă, cel mai mult timp fiind luat de detaliile vestimentare.

Fiecare obiect care iese din mâinile acestor oameni are în spate o poveste, iar Dumitru Silion este un foarte bun povestitor, un om care, pe lângă faptul că a citit foarte mult la viaţa lui, cunoaşte şi multe poveşti din bătătura satului pe care le mai poţi auzi doar la şezători şi povestite de octogenarele comunităţilor rurale. De multe ori, privind o scenă, fie că e dintr-o zi de muncă, de la horă populară sau este vorba de o relaxare lângă butoiaşul cu vin, afli şi o poveste, de cele mai multe ori veselă, care îţi aduce zâmbetul sau chiar hohote de râs.

„Pentru că meşterul moldovean nu şi-a pierdut umorul, avem şi scene mai ironice, un om cu un sac care adună banii la bugetul de austeritate din România, bărbaţii dojeniţi de neveste că stau prea mult prin pivniţele cu băutură, pescarii care nu prea prind peşte. Dar avem şi obiceiuri tradiţionale; pentru acest cosaş coasa aceasta este din tablă din inox, are brăţară, pană, are toate elementele pe care le are o coasă adevărată. Și cosaşul este în costum popular, nu îi lipseşte nimic, inclusiv teaca. Şi pentru acest om la adunat am folosit pentru furcă lemn şi metal pentru a face o furcă reală. Ce facem noi nu considerăm că este muncă, o considerăm o delectare. Nu este uşor să faci o hăinuţă atât de mică, dinţii la un ferestrău, un topor sau pe bunica care face plăcinte poale-n brâu la cuptorul cu lemne din curte, pe femeia care spală rufe pe mângălău, pe omul care vine de la pădure cu toporul în spate ori fierarul care bate fierul cât e cald, ciobanul român care se odihneşte în măciucă, femeia cu fusul împreună cu soţul care face sculul de lână la vârtelniţă sau muzicienii cu instrumentele aferente din alaiul de datini de Anul Nou, din care nu poate lipsi copilul cu colăcelul şi căluşarul. Pe toate le lucrăm cu plăcere, mai ales când la urmă vedem că lucrările realizate seamănă foarte bine cu cele reale, pe care le întâlnim în viaţa de zi cu zi“, consideră Dumitru Silion.

Silviu BUCULEI

Efectivele de porci mistreţi de pe raza judeţului Suceava sunt cu mult peste optim. Săptămânal se monitorizează numărul acestora în contextul gripei porcine africane. În judeţul vecin, Botoşani, unde a fost depistat un caz de pestă porcină africană la un porc mistreţ, există un număr mare de porci mistreţi, dar nu au mai fost depistate alte cazuri.

Fermierii din judeţul Suceava au noi motive de îngrijorare, cerealele semănate în toamnă (în special grâu, dar şi secara, triticale, orz, orzoaică) fiind ameninţate de invazia de porci mistreţi după topirea zăpezilor. Aceeaşi ameninţare există şi pentru culturile care urmează a fi însămânţate în primăvară, cei mai afectaţi fiind în special agricultorii din zona colinară şi cei ale căror culturi sunt situate în apropierea pădurilor sau mlaştinilor şi râurilor unde mistreţii se adăpostesc. Fermierii spun că mistreţii ajung în fiecare an în culturile agricole, problema fiind privită din două perspective: să dai mai multă hrană, şi atunci creşte sporul natural, se înmulţesc necontrolat, dar nu mai ajung în gospodăriile oamenilor unde fac stricăciuni; a doua este să nu dai hrană şi atunci vin în culturile agricole.

Pentru judeţul Suceava, cota de porci mistreţi la care vânătoarea este permisă în perioada de vânătoare 15 mai 2018 - 14 mai 2019, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 540/2018, a fost de 1.020 exemplare, iar prin OM nr. 827/2018 numărul de mistreţi care pot fi recoltaţi a crescut cu încă 623 de exemplare din cota de intervenţie. Din cota totală pentru judeţul Suceava de 1.645 exemplare, au fost recoltate până la începutul lunii februarie 799 de exemplare. Cota aprobată la nivelul județului Botoşani a fost de 873 de exemplare, la care se adaugă 521 de exemplare din cota intervenţie. Din cota totală de 1.394 de exemplare alocată judeţului Botoşani au fost recoltaţi 788 de mistreţi.

Este nevoie de echilibru...

Conform şefului Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, efectivele de porci mistreţi sunt peste optim. „Este nevoie de echilibru în măsurile de gestionare a faunei. Garda Forestieră monitorizează permanent efectivele de mistreţi în sensul respectării de către gestionarii fondurilor de vânătoare a numărului optim şi a cotelor de recoltare aprobate. Săptămânal urmărim aceste evoluţii ale efectivelor. Acolo unde efectivele depăşesc optimul riscul este foarte mare ca porcii mistreţi să intre în culturile agricole sau din nefericire, în cazul apariţiei pestei porcine, aceasta să fie răspândită.

La ora actuală cred că toţi gestionarii de fonduri cinegetice de pe raza Gărzii Forestiere Suceava (judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău) au fost informaţi şi sunt conştienţi de faptul că sunt obligaţi să realizeze acele cote de recoltă şi să respecte întru totul exigenţele planurilor de măsuri privind combaterea pestei porcine africane. Din fericire, până la această dată pe raza Gărzii Forestiere Suceava avem doar un singur focar de pestă porcină în judeţul Botoşani şi din datele preliminare este un caz izolat“, ne-a spus ing. Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava.

La tot ce s-a vânat în judeţul Botoşani, nu a mai fost depistat virusul pestei porcine africane (PPA), după diagnosticarea, în luna ianuarie, la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, într-o zonă situată la aproximativ trei kilometri de limita de frontieră cu Ucraina.

Respectarea cotelor de recoltă

Sezonul de vânătoare de mistreţi este 1 iulie – 31 ianuarie, când se pot vâna atât mistreţi masculi, cât şi femele. Totuşi, Legea vânătorii (149/2015), arată că se pot vâna mistreţi masculi tot anul. Stabilirea numărului de exemplare care pot fi vânate se face în urma unei evaluări a efectivelor de vânat, o estimare a numărului de animale.

„Calcularea cotelor de recoltă pleacă de la o operaţiune de estimare. Este foarte posibil ca între estimare şi realitate să existe o diferenţă, care este foarte greu de cuantificat sau o poţi cuantifica doar în situaţia în care recoltezi integral ceea ce există pe acel fond de vânătoare.

Am cerut respectarea cotelor de recoltă şi am observat că în toate cazurile în care s-a respectat cota de recoltă evoluţia efectivelor pe care am urmărit-o de-a lungul anilor s-a menţinut în limite normale. Au fost şi situaţii în care s-a produs o migrare a vânatului de pe un fond de vânătoare pe altul şi atunci am cerut reaşezări de cotă în funcţie de aceste mişcări. Este o adaptare a gestionarului fondului de vânătoare la realitatea din teren.

Trebuie înţeles faptul că am încercat în toate cazurile diminuarea efectivelor la exigenţele şi planul de măsuri pe care îl impune combaterea pestei, respectiv la doi kilometri pătraţi să existe un singur exemplar de porc mistreţ. Este o situaţie echilibrată pentru că am încercat să monitorizăm, în toate cele cinci judeţe care intră în subordinea gărzii şi la toţi gestionarii de fonduri de vânătoare, evoluţiei acestei boli. Gestionarii sunt mult mai atenţi la ceea ce se întâmplă pe fondul lor de vânătoare pentru că sunt conştienţi că, în momentul în care ar apărea un focar de pestă porcină africană pe un fond de vânătoare, acesta ar avea efecte economice foarte mari şi pentru gestionarul fondului de vânătoare“, a precizat Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

În data de 15.02.2019 a fost confirmată prezența virusului pestei porcine africane (PPA) la un cadavru de porc domestic din gospodăria unui proprietar din comuna Oituz, județul Bacău și la două porcine depistate într-o exploataţie non-profesională din localitatea Pomârla, județul Botoşani.

În urma investigaţiilor preliminare, din comuna Oituz - Bacău, a rezultat că, în data de 04.02.2019, proprietarul a cumpărat două suine de la un cetățean necunoscut, dintr-un mijloc de transport auto înmatriculat în județul Covasna. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare, dar neînsoţite de documentele sanitare veterinare. Medicul veterinar din circumscripţia sanitară veterinară de asistență nu a fost anunţat de această tranzacţie, fapt ce constituie o încălcare a legislaţiei.

Din investigațiile preliminare, în localitatea Pomârla - Botoşani, animalele afectate au fost crescute în gospodăria respectivă situată la cantonul silvic Gheorteni. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Investigaţiile vor continua şi în zilele următoare.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

După ce prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la porci mistreţi din două fonduri de vânătoare din judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile sucevene au intensificat, începând cu data de 20 ianuarie, măsurile pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) prin organizarea de controale mixte ce vizează transportul de animale. În Vama Siret se menţin în continuare măsurile de prevenire şi combatere a bolii luate anterior şi se efectuează filtre şi dezinfecţii iar pe Drumurile naţionale DN 17 şi DN 18, care asigură legătura dintre nordul Moldovei şi Ardeal există filtre rutiere în care sunt verificate transportul de animale.

Conform medicului veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, virusul pestei porcine africane a fost diagnosticat la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharău din judeţul Botoşani, într-o zonă aflată la aproximativ 3 km de linia de frontieră cu Ucraina. Suspiciunea de pestă porcină africană în acest caz a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma efectuării analizelor specifice la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar, potrivit procedurii, probele au fost transmise Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, care a confirmat suspiciunea de PPA a doua zi.

La Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au mai fost transmise, în două tranşe, 27 carcase de porc mistreţ din zona de protecţie şi supraveghere din apropierea focarului de boală din Fondul de Vânătoare Suharau, rezultatele fiind negative. Conform ANSVSA, atât în Fondul de Vânătoare Suharău din judeţul Botoşani, cât şi  în Fondul de Vânătoare Aghireş din judeţul Bistriţa-Năsăud, serviciile veterinare au intervenit pentru acţiuni de dezinfecţie şi protecţie a zonelor afectate, iar carcasele de porci mistreţi au fost distruse prin incinerare, anchetele epidemiologice fiind în curs de desfăşurare.

„Au fost stabilite măsuri, cum ar fi: vânarea mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare şi a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative” menţionează ANSVSA.

Silviu BUCULEI

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost diagnosticat la un porc mistreț, găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, județul Botoșani, într-o zonă situată la aproximativ 3 km de limita de frontieră cu Ucraina.                                   

Suspiciunea a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma emiterii unui buletin de analiză de către Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Suceava. 

Conform procedurii, probele au fost expediate către Institutul de Diagnotic și Sănătate Animală, care astăzi, 20 ianuarie, a confirmat suspiciunea.

Imediat, carcasa a fost distrusă prin incinerare, iar serviciile veterinare au intervenit  pentru acțiuni de dezinfecție și protecție a zonei afectate

Tot în data de 19 ianuarie, a fost convocată o ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Botoșani, sub coordonarea prefectului, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții, plan care va fi completat în ședința CLCB convocată duminică, 20 ianuarie.

Au fost stabilite o serie de măsuri, cum ar fi: vânarea integrală a mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare și a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative.

Proprietarii de porci domestici din zonă au fost informati să izoleze animalele în adăposturi pentru a nu veni în contact cu porcii mistreți sau cu materiale susceptibile de a fi contaminate, provenite de pe fondurile de vânătoare.

Sursa: ANSVSA

Meșterul Valerică Matraș locuiește în Vorona, județul Botoșani, și este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova, încă din anul 2004. L-am descoperit aici într-un nord de țară, alături de soția sa Lucica Matraș, fiind o familie de meșteri care reprezintă într-adevăr valori de patrimoniu pentru noi. Sunt oameni care ar putea fi tezaurizați oricând, și dați ca modele pentru tânăra generație deoarece aceștia reînvie arta împletiturilor în nuiele și salvează un meșteșug pe nedrept uitat și părăsit în majoritatea satelor din Moldova.

Jumătate de secol de împletit nuiele

Meritul esențial al lui Nea Valică, cum îi spun cunoscuții, este că salvează un meșteșug, continuând să împletească nuiele în buna tradiție a locului. Acesta își împlinește un destin deoarece aceasta este o meserie curată, la cârma căreia se află oameni valoroși care merită tot respectul nostru și care ar trebui să devină modele pentru tânăra generație. „Este o pasiune moștenită de la bunicul, de când eram tânăr fecior. Sunt 50 de ani de când practic acest meșteșug și cu care merg înainte cât mă mai țin mâinile. Practic, totul a început după Revoluție, când m-am retras acasă și astfel, lângă acel bătrân, am început să lucrez deoarece trebuia să îmi duc existența mai departe. În acea perioadă aveam trei fete și trebuiau crescute. Astfel, prima coșarcă am împletit-o pe bucățele, cu toate că a fost demult, îmi amintesc ca și când ar fi astăzi că întâi am realizat fundul, la îndrumarea bunicului, după care am început să împletesc în sus, în nuia verde, nicidecum în nuia albă. Mărturisesc că timpul le-a rezolvat pe toate deoarece am început să mă documentez și să îmi dau seama cum se lucrează cu nuiaua și astfel am ajuns să lucrez în alb, cu toate că mi-a fost mai greu la început“, ne spune un om care a iubit și iubește arta meșteșugului.

Nea Valică lucrează de la coșulețe pentru ouă încondeiate până la piese de mobilier, iar arta împletiturii constă în faptul că trebuie să ai răbdare și timpul necesar, ne mărturisește un meșter care a realizat toată viață coșărci. „Fiecare piesă are câte o perioadă de timp diferită. Astfel, un coșuleț mic se poate realiza în 30 de minute, un coș de dus la biserică se poate confecționa în 45 de minute, pe când un set de fotolii poate să dureze chiar și două zile“, adaugă meșterul popular.

„Nea Valică, noi nu ne mai ținem de meseria aceasta!“

Într-o zi de lucru, activitatea acestuia este programată pas cu pas, din timp, cu migală. „În prima fază are loc aranjarea materialului și curățirea lui, iar restul decurge firesc, ca orice zi a unui angajat într-o întreprindere. Astfel, timp de o oră sau două, dimineața îmi aranjez materialul, iar restul timpului împletesc. După ce sortez nuielele, le bag într-un cazan la fiert, în jur de 8 ore, deoarece acestea trebuie să fie fierte pentru a se decoji ușor, apoi nuielele se despică în patru și se scoate miezul; într-o zi pot realiza chiar și câte 12 coșuri. La acest meșteșug, cel mai mult contează susținerea familiei, iar soția mea este omul de bază“, ne spune Valerică Matraș.

Fiecare meșter are secretul lui, altul îl păstrează, altul îl spune mai departe, cum este cazul și acestui om care vrea să ducă tradiția mai departe. „În acești ani de trudă am reușit să învăț niște copii, dar anii au trecut, ei au crescut și mi-au spus: «Nea Valică, noi nu ne mai ținem de meseria aceasta!» Astfel, toți au plecat deoarece nu au avut răbdarea necesară! Îmi pare rău că iau meseria cu mine și că nu am lăsat-o nimănui. Dacă nu vor, asta e!“

Un alt impediment legat de acest mește­șug este că materia primă nu prea se găsește pentru că sunt puțini cei care cultivă răchită, iar munca de pregătire are de fapt un an de zile în spate, respectiv de la creșterea răchitei până la pregătirea efectivă, pentru a deveni obiect finit. Aspectul ecologic este într-adevăr foarte prezent în obiecte deoarece este o materie primă curată; categoric, ea crește încă în mediul ecologic, sănătos, fiind lucrată apoi în mediu familiar, în gospodărie. Nea Valică conservă tiparul tradițional de coș, iar, pe lângă coșul utilitar de altădată, el merge spre decorativism, fiindcă de multe ori așa cere piața, dar nu renunță la tiparul și formele tradiționale, la materia primă naturală, cu un colorit natural, în încercarea de a duce mai departe meșteșugul așa cum era. De altfel, în acest domeniu, în Moldova meșteri de acest fel îi poți număra pe degete deoarece mai sunt în jur de trei persoane.

Principalele tipuri de împletituri inventate de meșterul din Vorona sunt piesele de mobilier, în special măsuțele și scaunele mari cu spătar. Pentru a varia, meșterul combină nuiele curățate cu cele necurățate, mai schimbă forma rotundă cu cea ovală și niciun coș nu iese identic cu altul. Cele mai solicitate sunt coșurile și coșulețele ornamentate. La toate târgurile meșterilor populari la care acesta participă, încarcă cam două mașini de coșuri. „Mi-au trecut mii de coșuri pe mână și sper să mai treacă încă pe atâtea, cât m-o ține Dumnezeu pe pământ.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ecoland Production este o companie românească din nord-estul țării care își propune să obțină culturi organice ecologice de plante medicinale și aromatice, de pe o suprafață de 26 ha de teren amplasat într-un cadru natural deosebit, din județul Botoșani.

Principiile active sunt puse în valoare de știință

Arta de a ne trata și îngriji cu ajutorul uleiurilor esențiale se realizează cu ajutorul aromaterapiei, iar calitatea uleiurilor folosite este prioritară, fiind necesară în primul rând certificarea organică a acestora. Uleiurile esențiale, la fel ca uleiurile aromatice, au o utilizare terapeutică largă, fiind antiseptice, stimulând țesuturile cu care vin în contact, acționând asupra sistemului nervos central. Pentru a alege corect un ulei esențial, eticheta trebuie să conțină o serie de informații privind denumirea în latină a plantei, specia și subspecia plantei, organul plantei care a fost distilat, compoziția chimică a uleiului, moleculele aromatice principale, locul de origine și numele organismului de certificare bio a produsului.

„Misiunea acestora este să cultive conștient pentru viitor, renăscând tradițiile, în condițiile în care se văd și se înțeleg nevoile semenilor noștri, protejând natura“, ne spune Doina Berescu, manager general Ecoland Production. „Descoperim și punem în valoare principiile active ale plantelor folosind știința. Totodată, ne angajăm pe termen lung să protejăm și să menținem biodiversitatea plantelor, în interesul nostru și al generațiilor viitoare, folosind tehnologii ecologice fără a utiliza în niciun mod îngrășăminte chimice și pesticide.“

Soiuri omologate în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură

Toate plantele sunt cultivate în sistem ecologic pe o suprafață de 26 ha, după protocoale de cultivare și recoltare specifice în vederea obținerii de materii prime și produse de calitate pentru industria cosmetică, farmaceutică și alimentară, adaugă aceasta. „Producerea uleiurilor esențiale constituie o bază a preocupărilor noastre. Calitatea și valoarea lor terapeutică sunt primordiale, doar cele certificate organic fiind sigure. Calitatea acestora depinde de varietățile de plante cultivate, de intensitatea luminii, înălțime, perioada recoltării și factorii de climă ce pot influența, precum seceta sau umiditatea excesivă. De aceea, la propunerea doamnei profesor Maria Gonceariuc, coordonatorul Departamentului de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova, am început să transferăm trei soiuri de lavandă rezistente la ger, secetă și dăunători și cu o productivitate ridicată de ulei esențial la hectar. Am făcut transfer de biotehnologie a acestor soiuri și le-am omologat în România, înscriindu-le în „Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură“: Moldoveanca 4, Vis magic și Alba 7; acestea sunt soiuri brevetare în Republica Moldova, fiind rezistente la temperaturi joase în timpul iernii și la secetă în timpul verii și au generat producții ridicate de ulei în loturi experimentale, ca de exemplu 132 kg/ha la soiul Vis Magic 10, 178 kg/ha la soiul Moldoveanca 4 și 250 kg/ha la soiul Alba 7.

Moldoveanca 4 este un soi timpuriu și se pot obține cca 12 t/ha de inflorescențe. În schimb, Via Magic 10 se prezintă a fi un soi intermediar, cu o producție de 7 t/ha de inflorescențe. Un soi târziu este Alba 7, care este mult mai productiv, atingând 12 t/ha de inflorescențe.

Dintre gălbenele, doamna Berescu se mândește cu soiul Nataly, depus la omologare și testare și în România. Acesta se prezintă cu inflorescențe de la 1-2 rândri la 8-9 rânduri și cu un diametru de la 1-2 cm la 8-9 cm. Este rezistent la secetă și se pot obține între 17-27 recoltări pe sezon.

Lămâiță este un soi de roiniță care a intrat la testare și omologare începând cu anul 2017 și se caracterizează printr-o producție vegetală superioară la hectar, cu o rezistență sporită la secetă și la temperaturi joase, dar și cu un conținut ridicat de ulei volatil. Recoltarea masei vegetale are loc din anul al doilea; acesta asigură două recolte pe an și are o producție de 3,9 t de frunze/ha, dar și un randament superior la producția de ulei volatil.

Plante medicinale și aromatice

Ecoland Production se dovedește a fi un proiect de suflet. „Am pornit la drum din dorința de a oferi un suport fiului meu, care este pasionat de plante, dar și de pescuit. De aceea, în acest sens avem și trei ferme piscicole în județul Botoșani. Totodată, mi-am dorit să fructific în mod superior o suprafață de 26 ha teren arabil, pe care o aveam în proprietate în jurul locuinței noastre, în zona Lebăda, județul Botoșani, pe malul lacului lângă pădurea Ursache. Fiind teren puțin ca suprafață, evident că nu era rentabilă cultura mare, astfel încât ne-am orientat spre plante medicinale și aromatice și am ales să colaborăm cu Institutul de Fiziologie, Protecție și Genetica Plantelor din cadrul Academiei Republicii Moldova. În prezent avem cca 7 ha de lavandă din cele trei soiuri și producem ulei esențial în propria distilărie, pe care am adus-o din Franța și am autorizat-o sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor“, adaugă botoșăneanca.

Metoda de distilare utilizată este cea a vapo-hidro-distilării, ceea ce permite ca aburul produs de generatorul electric, după ce apa tratată și purificată trece blând, la o presiune joasă, peste plantele din cuvele de distilare, duce la realizarea de produse de calitate. „Din lavandă, în afară de ulei esențial producem apă florală (hidrosol), care este un produs secundar din distilare și care conține 1-3% molecule aromatice, fiind folosită în multiple feluri, iar din lavanda uscată producem ceai, umpluturi pentru perne terapeutice, săpun natural cu ajutorul mai multor farmaciști independenți. În afară de lavandă avem culturi de gălbenele, mentă și sunătoare. De asemenea, recoltăm Arnica montana din zona de munte și brad din județul Suceava, din care facem uleiuri esențiale cu mentă, brad și coada-șoricelului sau macerate uleioase cu gălbenele, sunătoare și arnică. Menționez că toate culturile noastre sunt certificate ecologic și vindem în drogheria proprie, dar și online prin intermediul magazinului nostru“, încheie Doina Berescu.

Principalele probleme cu care se confruntă aceasta este lipsa subvenției pentru activitatea agricolă, care nu este plătită la timp, dar și uleiurile esențiale contrafăcute de pe piață. De aceea Ecoland Production poate fi o idee de afacere care răzbește încet, dar sigur, prin simplul fapt că este membru fondator în diverse asociații: Asociația „Produs din Botoșani“, Organizația „Utilizatorilor de Apa Curtești“ și, în viitorul imediat apropiat, în Asociația Română de Aromaterapie.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 12-13 mai, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, din localitatea Răchiți, județul Botoșani a avut loc cea de a XII-a ediție a „Târgului Expoziţional de Miei, Pielicele, Plante Tehnice şi Produse Tradiţionale“. Acest târg este organizat de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți în colaborare cu Asociația Cultivatorilor de Plante Tehnice și Cerealiere, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldovis, Asociația Crescătorilor de Taurine, în parteneriat cu Consiliul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, și au adunat cei mai buni fermieri ai județului.

Produs tradițional atestat, roșii autentice de Botoșani și o Platformă Agricolă cu hibrizi aclimatizați

Noutăți de la Botoșani! Directorul Direcției Agricole Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș. a fost prezent la târg și ne-a spus câteva impresii despre târg, dar și noutățile din județ: „Direcția Agricolă Județeană Botoșani, ca de obicei este parteneră la orice eveniment agricol, la nivel județean și nu numai, fiind vizibilă permanent în teren, alături de producătorii agricoli. De-a lungul timpului, deja a devenit o necesitate, deoarece aici vin majoritatea producătorilor din Botoșani și văd ultimele tehnologii în agricultură... o agricultură, care aș putea spune că, la nivelul județului este performantă, deoarece fermierii folosesc tehnologii de vârf. Pe toată platforma expozițională am fost utilaje agricole, echipamente de agricultură pentru micii și marii producători. De asemenea, am avut și animale de rasă, atât ovine cât și bovine. Era și normal să fie ovine, atât timp cât  am fost în incinta Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți. Aș putea spune că aceasta este polul cercetării la nivel județean, și de ce nu la nivel regional, deoarece aici s-a creat această rasă, Karakul de Botoșani. Am avut și furnizori de inputuri, care au prezentat tot portofoliul lor de produse, dar și legumicultorii din zona Botoșaniului, înscriși în programul Tomate 2018, producători de produse tradiționale, procesatori care sunt înscriși în registrul național al produselor tradiționale, județul Botoșani fiind în topul național al produselor tradiționale. Deci era și normal, ca aici să avem un pavilion destul de mare pentru a expune în principal produsele tradiționale acreditate.“

Botoșaniul are o agricultură performantă  cu o tehnologie avansată

„Am avut două evenimente surpriză pentru toți participanți la manifestare, respectiv a fost lansat un atestat de produs tradițional, al treizecilea la număr, specialiștii noștri au fost aceia care au consiliat producătorul pentru a depune un caiet de sarcini la Ministrul Agriculturii.  De asemenea, am lansat o a doua ediție aș putea spune a „Programului Tomate 2018“, deoarece un producător agricol va ieși pe piață, cu roșii autentice de Botoșani, iar de mâine consumatorii  din județul nostru pot avea pe masă roșii din Botoșani. Nu vreau să omit să vă vorbesc despre Platforma Agricolă 2018, din în vecinătatea stațiunii, unde am înființat un lot de prezentare cu hibrizi aclimatizați în zona Botoșaniului, de la furnizori naționali, consacrați la nivelul județului. Aș putea enumera Monsanto, Pioneer, KWS, INCDA Fundulea și un lot de cânepă pentru cercetare. Deci, producătorii agricoli mici și mari și-au putut face o imagine asupra acestei platforme agricole, deoarece pe tot parcursul târgului au putut vizita această Platformă Agricolă. Ca obiective, ne dorim promovarea județului Botoșani și a rezultatelor producătorilor agricoli din județ. Am adus la acest târg elita județului, ca toți producătorii agricoli din județ să vadă că în Botoșani se poate, în anul 2018, o agricultură performantă cu o tehnologie avansată“, a încheiat Cristian Delibaș, DAJ Botoșani.

În așteptarea relansării cercetării la Popăuți

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Popăuți ne-a vorbit despre importanța unor astfel de târguri și despre perspectivele și relansarea cercetării din România: „Este un eveniment agricol, care în parteneriat cu „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Popăuți“ și asociațiile profesionale, respectiv instituțiile din agricultură au organizat acest eveniment de promovare a agriculturii botoșănene și nu numai. Practic, aici s-au făcut schimburi de experiență, dezbateri și discuții între fermieri și reprezentanții instituțiilor. De asemenea, au avut loc și discuții între fermieri cu Stațiunea de Cercetare, în ideea de a pune în valoare ceea ce își doresc fermieri, în așa fel încât noi ca stațiune, să reușim, să aducem în atenția și pe placul lor acele rezultate de care ei au nevoie pe viitor. Dacă luăm în calcul că, la momentul actual Stațiunea de Cercetare Popăuți a fost reorganizată cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Academiei de Științe Agricole și „Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS) consider că este un nou început în cadrul stațiunii, dat fiind faptul că primim și parțial finanțare; acest lucru ne dă dreptul să sperăm la o perspectivă și la o relansare a cercetării din România. Cu precădere, în cazul de față, Stațiunea de Cercetare Popăuți, care este unică la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește creația din cadrul stațiunii și anume rasa Karakul de Botoșani, cu toată gama de culori existente în cadrul rasei și vorbim despre negru brumăriu, maro, sur, alb și roz. Aș putea să spun că, acest lucru ne permite să sperăm în continuare la noi creații, și în același timp la noi alternative pentru fermierii și direcțiile de exploatare a sectorului de ovine. În sfârșit, la nivelul județului Botoșani toate asociațiile profesionale din agricultură s-au implicat în acest eveniment, iar acest lucru ne arată că acest  târg și l-au dorit cu adevărat fermierii. Acest lucru nu face decât, să ne de-a dreptul să sperăm la o nouă Politică în Agricultură, în așa fel încât să ne putem dezvolta  și să fim ca fermieri, respectați de celelalte pături sociale.“

Să ne asociem… să fim toți sub aceeași umbrelă!

Cristian Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Botoșani, crede în ideea de asociere a fermierilor și vrea să îi aducă pe toți sub aceeași umbrelă: „Suntem prezenți aici pentru a interacționa cu fermierii din județ. O parte din fermieri sunt membri, iar pe alții îi încurajăm să se asocieze, să vină la asociație și să se înscrie, pentru că aici am reușit să îi punem pe toți sub aceeași umbrelă, să avem o voce comună, să discutăm despre problemele care apar în județ și să mergem mai departe să le rezolvăm și să încercăm să cumpărăm și să vindem la comun. Până la urmă, urmărim beneficiile fermierilor! Deocamdată, situația până în acest moment nu este roz, dar nici gri. Eu am preluat președinția asociației în această primăvară, iar la momentul acesta pot să spun că avem membrii care coagulează o suprafață aproximativă de 30.000 ha, în creștere, majoritatea fiind cultivatori de cereale și plante tehnice. Ne propunem ca în această vară să facem împreună primele achiziții de inputuri, pentru campania de toamnă-vară și de ce nu, să încercăm să vindem produse la comun. Orice acțiune de acest gen este benefică pentru fermieri, deoarece reușesc să se întâlnească, să interacționeze și să discute, dar și să-și împărtășească din probleme și din experiență.“

Victor Arăpașu, lider de sindicat a Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis, Botoșani, care are 200 de mame plus 100 tineret de ovine din rasa Karakul de Botoșani a fost și el prezent: „La târg am venit cu berbeci de prasilă, tineret și masculi adulți. Noi, ne mândrim cu Karakul de Botoșani, pe brumăriu, negru și maro, trei rase omologate. Încercăm să mărim efectivul de animale, dar problemă este cu forța de muncă, deoarece ajungem să punem garduri electrice și să ne limităm ca și asociație familiară, deoarece numai găsim forță de muncă, iar cu referire la piața de desfacere, pot să spun doar că,  ne descurcăm fiecare cum putem.“

Vizitatorii au avut ce vedea și cumpăra!

Ovidiu Libiță, manager zonal Agritehnica service, stă la dispoziția fermierilor cu utilaje eficiente și mentenanță în același timp: „Reprezint o firmă, care a plecat de la Valea Seacă, și care într-un timp relativ scurt a reușit să facă mai multe sedii în toată Moldova (Filipești de Bacău, Iași și Botoșani), dar și în Brăila. Am venit la târg cu cea mai modernă gamă de utilaje și tractoare, de la Fendt, cel mai mare tractor pe roți inegale din lume, un tractor care dezvoltă 550 de cai pe roți  inegale, până la combina 9490  X tot de la Fendt, o combină hibrid, cu trei tobe de batere și două rotoare pentru separare. Am adus și semănători de la Horsch, una dintre cele mai noi, fiind vorba de un Serpo 10, dar și o semănătoare de păioase, care deocamdată este în demo adusă, urmează ca de la anul să poată fi comercializată. Deschiderea noului sediu în Botoșani este o investiție pe care am făcut-o special pentru fermieri, pentru a fi cât mai aproape de ei, pentru a putea interveni cât mai repede la eventualele probleme, care apăr într-o campanie. În acest moment ne dorim angajarea unui număr de patru mecanici pe zona Botoșaniului, care să aibă mentenanță în permanență pentru tractoarele și semănătorile pe care le vindem.“

Bogdan Ignat, director comercial Comcereal Botoșani, vine în sprijinul fermierilor cu inputuri, finanțări, dar și cu prețuri bune: „Noi avem o strânsă colaborare cu stațiunea și de aceea la acest târg am venit cu câteva produse. Astfel, venim în sprijinul fermierilor cu inputuri, finanțări, depozitare și în ultimii ani, zicem noi, și cu prețuri bune, fiind o punte de legătură între fermieri. Avem un produs făcut la noi în Dorohoi, respectiv BioVit 100% natural, de cei de la Vermi house. Este un foliar natural, ce se poate da la orice cultură, dar și Naturamin de la Daymsa din Spania, un foliar cu 80% aminoacizi liberi, Raiza Mixt (un alt stimulator al plantelor, cu care se tratează semințele) și Retenol (un lipici care se adaugă la erbicide).“

Viorel Șfabu de la Săveni a adus pe piață cinci produse atestate tradițional: „Sunt la târg cu  „Cașcavalul de Săveni“, mai bine zis cașcavalul Viofanny. Avem o gamă diversificată de  cașcaval, mai multe sortimente de rulade, respectiv cu măsline, șuncă, cabanos, gogoșar, verdeață, dar și cașcaval cu miez de nucă, negrilică, boia dulce, plus telemea cu negrilică, urdă dulce, caș, telemea simplă și brânză sărată. Avem și produse atestate, respectiv urdă de Săveni, cașcaval, telemea și brânză frământată. Nu este greu în a primi un atestat de produs tradițional, dar durează! Totul trebuie lucrat manual și cu dragoste, dar dacă nu depui dragoste, nu iese nimic. Oamenii deja ne cunosc pe piață, caută produsele noastre, mai ales că sunt 100% naturale, cu lapte, sare și cheag. Acum, oamenii caută tot mai mult produse tradiționale, deoarece s-au săturat de chimicale.“

Tineretul nu dă fesul pe căciulă

Badea Costică de la Joldești a fost inima târgului! A adus la Răchiți multă voie bună și toată munca sa de peste an: „Am venit la acest târg, deoarece vreau să-mi promovez satul, mai ales că bunicii lui Eminescu se trag din Joldești. Produsele cu care am venit sunt căciuli, șepci și pielicele. De mic, mă știu cu acest meșteșug în mână, deoarece bunicii și părinții mei au lucrat toată viața lor, cu toate că este greu de a duce tradiția mai departe. Lumea este plecată, tinerii din ziua de astăzi numai poartă, și mai multă valoare are un fes decât o căciulă. Dacă nu aș pune suflet în tot ceea ce fac, poate nici numai făceam, și mă bucur că am putere de lucru, sincer vă zic că, nici nu știu cum să birui, cât am de lucru! Pe copii mei i-am învățat, știu, dar ceea ce fac eu este o pierdere de timp, așa zic ei. Dar, cel mai mult mă bucură că, oamenii când văd produsele mele, le plac și chiar mă stimează.“

În a doua zi de târg, Ministrul Petre Daea a ajuns la Stațiunea de Cercetare Popăuți din județul Botoșani. Acesta a petrecut mult timp printre oameni, a vizitat standurile expozanților, a dialogat cu producătorii agricoli și a degustat produse tradiționale.

Totodată, la acest eveniment, Cristian Delibaș, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani a înmânat, societății Cozonac Domnesc atestatul de produse tradiționale eliberat pentru plăcintele „Poale’n brâu“. Astfel, judetul Botoșani mai adaugă un produs pe lista produselor atestate ca fiind tradiționale de către M.A.D.R.
De asemenea, Zăiceanu Cristian, din satul Zăicești, comuna Bălușeni ne bucură cu primele tomate cultivate în județul Botoșani prin „Programul Tomate 2018“.  .

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Apariția unui investitor într-o zonă rurală este ca o gură de oxigen pentru comunitatea locală. Primarul este primul care își freacă mâinile de bucurie că poate încasa taxe și impozite de la încă un agent comercial, pentru oamenii din zonă se creează locuri de muncă, iar clienții dispun de produse și servicii mult mai facil. Este un scenariu devenit realitate în localitatea Zăicești, comuna Bălușeni, județul Botoșani, și în satul Bogdan Vodă, comuna Săucești, județul Bacău, pentru că furnizorul de utilaje NHR Agropartner și-a mărit rețeaua de vânzări cu două noi filiale. Alături de punctul de lucru de la Iași, noile unități vor deservi zona Moldovei, acoperind întreg pachetul de servicii post-vânzare.

Vânzare, piese, service

„Ne vom prezenta aici cu o echipă nouă, care cuprinde specialiști în vânzări, piese de schimb şi service. Avem deja depozit de piese de schimb, atelier de reparaţii, o echipă pe care am început să o formăm şi pe care sperăm să o mărim în următoarea perioadă. Lucrăm aici din noiembrie - decembrie, practic este o filială complet funcţională, avem toate departamentele, dar continuăm să mărim echipa pentru că, pe măsură ce cresc vânzările, trebuie să avem şi service-ul aferent cât mai rapid“, ne spunea directorul adjunct NHR Agropartners, Florin Neacşu.

În curtea noii filiale de la Botoşani va exista, de asemenea, toată gama de utilaje. La momentul sosirii noastre erau frumos aliniate – o combină din seria de combine medii şi tractoare de la 50 - 60 CP, până la tractorul Orio de 340 CP. Expus separat, tractorul Powershift model 6165, ediţie specială, a făcut deliciul celor prezenţi la eveniment care nu au ratat ocazia de a încerca confortul cabinei. Exemplarul poleit în culoarea ciocolatei este un motiv de mândrie pentru compania NHR, dar va fi cu siguranţă şi pentru cei 60 de fermieri români care îl vor pune la lucru. Executat în ediţie limitată, 60 de bucăţi doar pentru România, el vine ca o recunoaştere pentru parteneriatul și numărul mare de vânzări înregistrate anul trecut de NHR. „Germanii de la Deuzt-Fahr au creat un design special, o culoare specială. În plus, are mai multe dotări decât tractorul standard – ridicător din faţă de 1.000 kg, monitor şi tot ce este necesar pentru urmărirea performanţelor tractorului, trapă în acoperiş, un sistem de lumini îmbunătăţit. Practic, este un tractor care poate lucra foarte bine şi în condiţii de ceaţă sau noaptea pentru că are faruri cu led-uri rezistente şi cu perioadă de viaţă foarte lungă. Acest model va fi disponibil doar pentru România şi doar în acest an. Deci, este şi un mod de a marca Centenarul Marii Uniri“, explica Florin Neacşu. Din cele 60 de bucăţi au fost vândute deja 20 de exemplare, primul client fiind o doamnă din Lehliu, care l-a primit cadou de 8 Martie de la soţul dumneaei.

Opinia fermierilor din Botoșani

Pentru mulți dintre fermierii prezenți la eveniment deschiderea acestor noi filiale înseamnă un câștig de timp și bani. Aceasta pentru că nu vor mai fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru o piesă de schimb, uneori chiar în campania de semănat sau recoltat.

„Acum sediul acesta este lângă casa noastră, aș putea spune. Până acum trebuia să mergem la Iași sau spre Bacău, dar de azi avem totul la fața locului. Eu acum 2 luni am achiziționat un tractor, o semănătoare pentru plante prășitoare, un plug și roți înguste pentru prășit. Am 130 ha, dar în creștere“ – Petru Corduneanu, fermier județul Botoșani.

„Este un eveniment important, mai ales că la noi în județ agricultura este un domeniu prioritar. Am 75 ha, am demarat chiar acum procedurile de achiziție pentru un tractor 5125 cu 120 CP, încărcător și plug“ – Dragoș Știrbu, fermier din județul Botoșani.

„Pentru mine acest punct de lucru înseamnă mai multă ușurință în a rezolva problemele de service, o disponibilitate mai mare pentru piesele de schimb. Toate sunt mai aproape de fermă, deci la îndemâna noastră. Lucrez 50 ha, am tractoare de la New Holland, dar pe viitor poate voi fi tentat să cumpăr și un Deuzt Fahr“ – George Bontiuc, fermier din Flămânzi, județul Botoșani.

„Sediul acesta este un avantaj pentru Botoșani, un județ mai sărăcuț. Personal lucrez 50 ha, am un tractor 5120 luat de la ei, are o vechime de un an și un pic, dar vreau să mai cumpăr în viitor. M-am uitat la tractorul maro, ediție specială, mi se pare deosebit, dar necesită o suprafață de 300-400 ha“ – Nicolae Șcrab, fermier din satul Nichiteni, comuna Colțușca, județul Botoșani.

„Anul trecut mi-am luat și eu un tractor de aici. Acum mi-e mai simplu, nu mă mai duc la Iași pentru piese sau service. E benefic pentru noi, salvăm timp și bani“ – Adrian Ciprian Vasile, fermier satul Hilișeu-Cloșca, județul Botoșani.

Petru Costescu, șeful filialei din Botoșani, spune că alături de colegii lui va tura motoarele în vânzări pe această zonă, pentru că după această deschidere trebuie să se simtă prezența companiei în această parte de țară. Atmosfera destinsă a evenimentului și prezența utilajelor i-au bucurat pe mulți dintre fermieri și i-a făcut să stabilească cu mai multă ușurință o listă de priorități în achiziția de tehnică agricolă.

Atât la Botoșani cât și la Bacău momentul inaugurării sediilor a fost o ocazie pentru ca fermierii să cunoască echipele de vânzări, dar și să afle cine va prelua conducerea companiei, în urma retragerii doamnei Monica Puiu. Anunțul a fost făcut chiar de către domnia sa, care în noiembrie va lăsa conducerea NHR pe mâinile tinerei Ana Maria Damian. Așadar, se pare că atât la vârf, cât și în teritoriu se va miza pe oameni tineri, dar cu experiență.

Ce spun fermierii din Bacău

Mircea Ion, fermier județul Bacău: „Ar fi trebuit să fiu clientul unui tractor 5110, dar a venit primăvara, am început lucrările și am amânat momentul achiziției. După ce se deschide sediul, reluăm procedurile. Dar totul depinde de service, eu vă spun și întrebați pe oricine, la tehnologie service-ul ne omoară. Dacă service-ul e ok, ne-au câștigat de clienți. Dacă vorbim doar de tractoare, am în fermă un New Holland de 110 CP, alte două tractoare de 190 CP, respectiv 82 CP și un bătrân U650 cumpărat în 1994 pe care am promis că îl voi așeza pe un suport când voi ieși la pensie.“

Grosu Petrică, fermier din comuna Negri, județul Botoșani: „Mă bucură deschiderea acestei filiale pentru că este mai aproape de noi. În toamna lui 2016 am cumpărat un tractor și, dacă voi avea nevoie de ceva, vin repede aici pentru că am de parcurs doar 35 km. Lucrez 100 ha cu grâu, porumb și floarea-soarelui, am 2 tractoare, o semănătoare, un plug și îmi doresc mult încă o semănătoare.“

„Așa cum un vechi proverb de-al nostru spune – «Dacă un gospodar trage piciorul după dânsul înseamnă că vin și alți investitori», noi îi așteptăm cu drag pentru că această comună are rădăcini adânci în agricultura județeană. Numai că, din păcate, din cauza așezării geografice a fost mai puțin atractivă pentru potențialii investitori de talia dumneavoastră. Comuna este reprezentată mai ales de tinerii care au înțeles că agricultura nu poate fi făcută decât cu tehnică performantă. Dacă în anii '90 avea 3.742 de locuitori, acum este o comună care atinge aproape 6.000 de locuitori. Suntem pe drumul cel bun“, spunea Valentin Manea, primarul comunei Săucești, la deschiderea evenimentului.

În final, directorul adjunct Florin Neacșu a anunțat că cinci dintre fermierii prezenți la eveniment vor avea posibilitatea ca, prin tragere la sorți, să beneficieze de o testare gratuită, timp de o săptămână, a unui tractor din seria 5110.

Patricia Alexandra POP