Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Până în 2050 dimensiunea populației urbane se va dubla

Astăzi, aproximativ 55% din populația lumii – 4,2 miliarde de locuitori – trăiește în orașe și se așteaptă ca această tendință să continue. Potrivit Băncii Mondiale, până în 2050, odată cu dublarea dimensiunii actuale a populației urbane, aproape 7 din 10 oameni din lume vor locui în orașe. Cu peste 80% din PIB-ul global generat în orașe, urbanizarea poate contribui la creșterea durabilă dacă este gestionată bine prin creșterea productivității, permițând inovației și ideilor noi să apară.

Cu toate acestea, viteza și amploarea urbanizării aduce provocări, inclusiv satisfacerea cererii accelerate de locuințe la prețuri accesibile, sisteme de transport bine conectate și alte infrastructuri, servicii de bază, precum și locuri de muncă, în special pentru cei aproape 1 miliard de săraci urbani care trăiesc în așezări informale. Conflictele sunt în creștere, rezultând ca 60% dintre persoanele strămutate forțat să trăiescă în zonele urbane.

Odată ce un oraș este construit, forma sa fizică și tiparele de utilizare a terenului pot fi blocate timp de generații, ducând la extinderea nesustenabilă. Extinderea terenurilor în regim urban depășește creșterea populației cu până la 50%, așadar se așteaptă să se adauge 1,2 milioane km² de suprafețe urbane noi în lume în următoarele trei decenii. O astfel de extindere pune presiune asupra terenurilor și resurselor naturale, cu rezultate nedorite pentru că orașele consumă două treimi din consumul global de energie și generează mai mult de 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. De altfel, orașele joacă un rol din ce în ce mai important în combaterea schimbărilor climatice deoarece expunerea lor la riscuri climatice și dezastre crește pe măsură ce se dezvoltă.

Aproape jumătate de miliard de rezidenți urbani trăiesc în zonele de coastă, sporind astfel vulnerabilitatea în fața fenomenelor climatice extreme și a creșterii nivelului mării. Numai în cele mai mari 136 de orașe de coastă, spre exemplu, există 100 de milioane de oameni sau 20% din populația lor.  Aproximativ 90% din expansiunea urbană din țările în curs de dezvoltare este aproape de zone expuse riscului și este construită prin așezări informale și neplanificate.

(D.Z.)

  • Publicat în Social

Cum se transformă zootehnia mondială

Lumea se transformă prin cerințele tot mai ridicate pe care le avansează. Schimbarea nu mai este o alegere, ci o necesitate care se impune gradual în toate domeniile de activitate. Zootehnia nu face abstracție de la această regulă. Doar că metamorfoza trebuie să cuprindă în plinătatea ei pe fiecare dintre cei care contribuie la realizarea producției de hrană, indiferent de dimensiunea pe care aceștia o au. Organizația pentru Alimentație și Agricultură și Banca Mondială au implementat un proiect care va îmbunătăți considerabil, în special, viața micilor producători de lapte din Kazahstan. Zootehnia mondială se adaptează noilor reguli de joc, iar informațiile care vin din această sferă sunt importante în egală măsură și pentru producătorii români.

Collect Mobile, aplicația care pune în legătură directă procesatorii cu micii fermieri

În cadrul vastelor granițe ale Kazahstanului, cea de-a noua cea mai mare țară din lume, aproximativ două milioane de familii își câștigă existența din sectorul produselor lactate. Fermierii mici care dețin mai puțin de cinci vaci produc 80% din laptele crud al țării. Industria lactatelor din Kazahstan are un potențial semnificativ de creștere, dar se confruntă în continuare cu multe provocări. Țara este membră a Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) din 2015. Ca atare, pentru a rămâne competitivi, fermierii trebuie să poată furniza companiilor interne lapte crud care îndeplinește standarde riguroase de siguranță alimentară ale EAEU. Dar Kazahstanul este vast, iar centrele de colectare a laptelui sunt rare. Distanțele față de fabricile de lapte pot fi de sute de kilometri, ducând la costuri ridicate de transport, riscuri de alterare și dificultăți în respectarea standardelor industriei laptelui. În plus, producătorii și procesatorii de lapte nu sunt adesea în contact direct, ceea ce face dificilă coordonarea colectării. Aici intervine aplicația Collect Mobile. Pe dispozitivele Android echipate cu GPS procesatorii de lapte pot folosi aplicația dezvoltată de FAO din suita OpenForis pentru a efectua sondaje la fața locului și pentru a localiza furnizori actuali și potențiali de lapte crud răspândiți în întreaga țară, o sarcină realizată odată cu stiloul pe hârtie. Aplicația ajută, de asemenea, la optimizarea rutelor de colectare pentru a reduce costurile de transport și a prognoza necesarul de capacitate pentru rezervoarele de răcire și transportul frigorific. Procesatorii primesc informații exacte despre sursele existente de lapte crud, inclusiv volumul, disponibilitatea sezonieră și potențialul de creștere al fiecărui furnizor. Collect Mobile promovează interacțiunea directă între procesatori și fermierii mici și le permite companiilor lactate să ofere sfaturi specifice cu privire la diverse subiecte, de la o igienă îmbunătățită a laptelui la managementul fermei. Acest lucru ajută fermele mai mici să respecte standardele de siguranță alimentară și, de asemenea, să își dezvolte afacerile. De asemenea, asistă companiile lactate să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la gestionarea lanțului de aprovizionare și investițiile în extindere.

Smart Milk – un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor

Collect Mobile nu este singura inovație introdusă în cadrul acestei inițiative FAO și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Datele colectate folosind aplicația au arătat care sunt lacunele din industrie. Cu sprijinul FAO și BERD, Uniunea Dairy din Kazahstan, o asociație industrială a procesatorilor de lapte, a lansat portalul Smart Milk, un „ghișeu unic“ privind bunele practici agricole și standardele de siguranță și calitate ale alimentelor.

Prin intermediul acestui portal, fermierii, colectorii și procesatorii de lapte și chiar consumatorii au cunoștințe și îndrumări la îndemână – de la tutoriale video și un manual al fermierului la o serie de animații și postere, fiecare oferind mesaje simple și directe relevante pentru diferitele etape ale producției, de la menținerea sănătoasă a vacilor, dezinfectarea corectă a spațiilor de lucru până la înțelegerea importanței consumului de lapte sigur. Erkyn Tazhibaev, președintele unei cooperative de fermieri din regiunea Karaganda din centrul Kazahstanului, spune că aceste eforturi încep să dea roade. „Ne-am instruit membrii, am distribuit videoclipurile pe rețelele de socializare și am plasat afișe în centrele de colectare a laptelui. Acum se pune mult mai mult accent pe îngrijirea corespunzătoare a animalelor și pe siguranța alimentelor. Cred că în curând vom vedea rezultate bune prin randamente mai mari de lapte și o calitate mai bună a laptelui.“ Victoria Suleimenova a crescut într-o familie cu tradiție în creșterea animalelor și spune că și-a trăit întreaga viață în sat și a crezut că știe totul despre vaci. „După ce am citit manualul, mi-am dat seama că fac unele greșeli. Mi-am dat seama că îmi pot face afacerea mai profitabilă prin introducerea unor rase noi precum Simmental și prin modificări mici în modul în care hrănesc și am grijă de vacile mele.“


Prin inovațiile susținute de FAO și Banca Mondială, fermierii își îmbunătățesc producția datorită cunoștințelor și sfaturilor tehnice ușor accesibile și își pot crește veniturile prin vânzări stabile către companiile de prelucrare. Procesatorii câștigă eficiență în gestionarea lanțului de aprovizionare, iar consumatorului final i se oferă un produs mai sigur. Potrivit lui Vladimir Kozhevnikov, director executiv al Uniunii lactate din Kazahstan, obiectivul este îmbunătățirea „siguranței alimentare, eficienței economice și, în cele din urmă, competitivității a industriei lactate din țara noastră.“ Acesta spune că se investește mult efort pentru a sprijini micii fermieri în dezvoltarea lor și că pe cei mai mulți dintre ei cunoașterea îi poate ajuta să devină mai profitabili.


(D.Z.)

Previziunile ONU și ale Băncii Mondiale: cei săraci vor deveni mai săraci și vor fi mai mulți

Sfârșitul anului 2019 a marcat trecerea către o perioadă umanitară și economică pentru care se pare că nu am fost pregătiți. Dezlănțuirea virusului Covid-19 în Asia și mai apoi pe celelalte continente a pus din nou omenirea în fața unor realități care apar ciclic în istorie. Economia este în continuare fragilă și fiecare fisură determină un val de sărăcire care împovărează și mai mult omenirea. Așa că obiectivul organizațiilor mondiale de a stopa foametea este aproape de fiecare dată zădărnicit de către o criză economică pretextată într-un fel sau altul. Pandemia Covid-19 nu a fost cu nimic diferită de situațiile anterioare. La fel ca și în celelalte puncte zero ale economiei mondiale, și acum au apărut taberele pro și contra veridicității crizei. A fost independentă de factorii de decizie umani, a fost provocată? Până să avem răspunsurile oneste, avem cifrele care arată că pandemia și criza economică care i-a succedat au condamnat în continuare la sărăcie 35 de milioane de oameni.

35 de milioane de oameni condamnați în continuare la sărăcie

După fiecare val al crizelor mondiale urmează analiza. Așadar, ce spune Banca Mondială? Într-unul dintre scenariile cele mai sumbre prefigurate, instituția prevede că aproape 35 de milioane de oameni vor fi condamnați în continuare la sărăcie, asta însemnând că trebuie să își asigure traiul zilnic cu doar 5,50 USD pe zi. Potrivit Băncii Mondiale, din cei 35 de milioane de oameni, impactul financiar al pandemiei de coronavirus îl vor resimți cel mai puternic cca 24 de milioane de oameni din Asia de Est și Pacific, în special cei care muncesc în industrii vulnerabile în fața acestor schimbări economice provocate de pandemie. Spre exemplu, turismul din Thailanda și insulele din Oceanul Pacific, alături de alte domenii de manufacturiere din Vietnam și Cambodgia. 

Deși Asia, în special China, a fost considerată motorul economic mondial în ultimul deceniu, previziunile Băncii Mondiale sugerează că pandemia coronavirusului a oprit această dezvoltare, iar recuperarea va fi lungă și dificilă. În China, unde a început focarul, impactul virusului asupra economiei, în contextul în care pandemia nu se agravează, va înregistra o creștere lentă de 2,3% anul acesta față de 6,1% anul trecut. Și pentru alte țări din Asia de Est și Pacific previziunile Băncii Mondiale sunt la fel de sumbre. Scenariul de bază prevede o creștere  economică lentă de până la 2,1% în scenariul de bază, comparativ cu creșterea de 5,8% înregistrată în 2019. Dincolo de cifre, concluzia Băncii Mondiale este aceea că numărul oamenilor săraci va crește, iar cei deja săraci vor deveni și mai săraci. Lupta împotriva crizei se va purta și în țările bogate care vor trebui să găsească soluții pentru a-și menține pe linia de plutire afacerile şi economia.

„Urmează o foamete de proporții biblice“

La finalul anului 2019 Organizația Națiunilor Unite în colaborare cu alte instituții de profil a dat publicității un raport potrivit căruia cel puţin 265 de milioane de persoane se aflau în pragul înfometării încă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19. Deși raportul nu a fost încă reactualizat, reprezentanții ONU sunt de părere că această cifră a crescut considerabil după declanșarea pandemiei.

Într-un interviu televizat acordat postului CNN, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a afirmat că „peste 30 de ţări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste ţări există deja peste 1 milion de oameni în pragul înfometării. Nu e vorba despre oameni care adorm fără să fi mâncat. Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă, oameni care vor muri în lipsa hranei. Nu e doar pandemie, ci o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară. Suntem martori la un fenomen extins, foamete de proporţii biblice.“

Potrivit oficialului, acesta a semnalat Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite și lideri mondiali că trebuie să se acționeze rapid și inteligent.

„Dacă avem bani şi menţinem lanţurile de aprovizionare deschise putem evita foametea. Putem opri tragedia dacă acţionăm acum. Banii singuri nu vor fi suficienţi. Pentru ajutoare este dificil să treacă de blocajele de circulaţie impuse în întreaga lume. Avem nevoie de bani şi de acces. Nu una sau alta, ne trebuie amândouă. Putem preveni foametea la nivel global.“

Raportul foametei arată o creștere în ultimii trei ani consecutivi

Ultimele date statice ale ONU arată că, prin comparație cu anul 2018 când existau 811 milioane de oameni care nu dispuneau de hrană suficientă, în 2019 numărul lor a crescut la 820 de milioane. Este al treilea an consecutiv de creștere a numărului de oameni săraci. Foametea este în creștere în multe țări în care creșterea economică este întârziată, în special în țările cu venituri medii și în cele care se bazează foarte mult pe comerțul internațional de mărfuri primare. Raportul anual al ONU a constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor este în creștere în multe dintre țările în care foametea este în creștere.

Raportul din 2019 semnalează și impactul insecurității alimentare. Astfel se arată că 17,2% din populația lumii nu are acces regulat la „hrană nutritivă și suficientă“. Chiar dacă nu este neapărat vorba despre foamete, acești oameni pot dezvolta diverse forme de malnutriție și sănătate precară, se arată în raport.

În ceea ce privește copiii, raportul a dezvăluit că, începând cu 2012, nu s-au înregistrat progrese în creșterea numărului de nou-născuți care să aibă o greutate optimă la naștere. În plus, în timp ce numărul de copii sub cinci ani afectați de creșterea scăzută în înălțime s-a diminuat în ultimii șase ani cu 10% la nivel global, ritmul progresului este prea lent pentru a atinge obiectivul din 2030 de reducere la jumătate a numărului de copii care nu cresc în înălțime din cauza hranei deficitare sau a foametei.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Social

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încheiat un parteneriat cu Banca Mondială

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a încheiat un parteneriat cu Banca Mondială pentru patru proiecte, în valoare de 17,842 milioane lei.

'Întâlnirea de astăzi (luni n.r) a însemnat demararea a patru proiecte importante pentru România. Aceste proiecte sunt susţinute tehnic de către Banca Mondială şi finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Unul dintre proiecte vizează strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, cu o finanţare de peste cinci milioane lei. Cel de-al doilea, 'Planificare strategică pentru administraţia agricolă', are o valoare de peste 4,8 milioane lei, al treilea - 'Implementarea sistemului managerial intern la nivelul Ministerulu Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al structurilor subordonate' o valoare de peste 3,7 milioane lei, iar cel de-al patrulea proiect este 'Crearea şi implementarea unui sistem informatic de Management Financiar Integrat (SIMFI) la nivelul MADR', cu o valoare de peste 4,1 milioane lei', a declarat ministrul de resort, Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, proiectele nu reprezintă un nou împrumut de la Banca Mondială.

'Banca Mondială reprezintă partenerul care susţine din punct de vedere tehnic aceste proiecte. Durata de implementare a proiectelor este de 24 de luni, începând din acest moment', a mai spus Constantin.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS