reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 May 2019

Bălțata cu Negru Românească: estimări de progres genetic în condițiile actuale

Despre rasa Bălțată cu negru românească (BNR) nu se poate vorbi astăzi decât dacă se are în vedere rasa Holstein care deține o mare proporție a vacilor de lapte din țările dezvoltate și nu numai. Aceasta este și consecința înlocuirii vacilor din alte populații cu rasa Holstein-alb cu negru cu o migrație de gene din această rasă în principal din Statele Unite.

Sunt trei factori care au contribuit la această situație astfel:

1) Rasa Holstein a devenit cunoscută ca rasa cu cea mai mare producție de lapte.

2) Obiectivele ameliorării în lume au devenit focalizate pe venituri (beneficii) din vânzarea laptelui.

3) Tehnologiile existente au permis importul rasei Holstein din Statele Unite în alte țări.

În ultimele decade efectivul vacilor de lapte a ajuns la o afacere internațională în creștere mai ales cu material seminal de la rasa HOLSTEIN, care ocupă primul loc pe plan mondial în această piață globalizată.

Pe de altă parte, datorită selecției intense și celor expuse mai sus varianta în interiorul rasei Holstein s-a diminuat, fapt demonstrat științific prin mărimea efectivă a populației care s-a situat între 50-100, iar la Holsteinul din Statele Unite este de 50, fapt ce a dus la o creștere a coeficientului de consangvinizare la 0,2% pe an sau 1% pe generație (Goddard and Smith 1989, 1992), cu efecte asupra unor caractere (de exemplu, cele de reproducție, apariția de anomalii ș.a.).

Obiectivele ameliorării rasei Holstein diferă puțin de la o țară la alta, iar interacțiunea G x M este mică (Goddard 1992). Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein este sintetizată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1

Corelația genetică (rg) între diferite populații de Holstein

baltata romaneasca tabel 1

Totuși, interacțiunea G x M a fost confirmată în condițiile diferențelor mari între sistemele de producție. În aceste condiții este necesară utilizarea de MSC de la taurii produși în aceleași condiții de întreținere sau procurarea de MSC din nucleele cu care nu se constată existența interacțiunii G x M.

Pe de altă parte, este necesară producerea unei biodiversități în cadrul rasei Holstein.

Despre rasă

Conform Wikipedia, Bălțata cu Negru Românească este denumirea rasei Holstein în România, la fel cum se practică și în alte țări ca de exemplu Friza Canadiană, Friza Americană s.a.

Acest fapt este adevărat mai ales prin faptul că la formarea rasei BNR s-au utilizat importurile din rasa Holstein de animale vii și material seminal.

Astăzi se poate spune că rasa Holstein este o suprarasă cu o răspândire mare pe plan mondial, ca și în țara noastră, unde este principala rasă specializată pentru producția de lapte. Dacă luăm în calcul faptul că în ultimii 15-20 de ani în România s-a folosit numai MSC de la tauri din rasa Holstein – Friza din nuclee valoroase (USA, Canada, Germania, Danemarca s.a.), se poate afirma că BNR este de fapt rasa Holstein.

Efectivul din BNR existent în cadrul asociației AGCTR poate fi încadrat după programul de ameliorare astfel:

  1. Efectiv în rasa curate, unde sunt animalele cu două generații cunoscute.
  2. Efectiv în încrucișarea de absorbție (gradingup) pe efectivul apreciat fenotipic sau cu origine incompletă ca aparținând rasei Holstein cu diferite grade de absorbție spre rasa Holstein. Această metodă va permite trecerea descendenței în efectivul de rasă curată (secțiunea principală a Registrului Genealogic al BNR, conform cu Regulamentul UE 2016/1012).

Progresul genetic – denumit și spor genetic, câștig genetic – este definit ca diferența dintre media fenotipică a descendenței părinților selecționați și cea a întregii generații parentale înainte de selecție (Falconer D.S.1960).

Când fiecare animal este măsurat, răspunsul la selecție pe an este:

         S    irgI δg

Δg = – = ––––––

         L        L

unde:

irgl δg = S (diferența de selecție) iar:

i = intensitatea de selecție;

δg = precizia selecției ;

dg = deviația standard genetică.

L = intervalul între generații.

Formula este valabilă când numărul de masculi selectați este egal cu numărul de femele selectate.

În cazul taurinelor masculii produc mai mulți descendenți decât femelele și în special când se folosesc însămânțările artificiale, iar producția de lapte este limitată de sex, dar se poate estima prin diferite metode (surori, fiice, test genomic s.a.). Consecința acestui potențial diferit în selecția masculilor și a femelelor este și participarea la determinarea progresului generic. Astfel formula de calcul devine:

                 SM + SF  

Δg/an = ––––––––

                 LM + LF

Unde: SM și SF = diferența de selecție pe masculi și respectiv pe femele;

LM și LF = intervalul între generații pentru masculi și femele. Completată altfel, formula progresului genetic pe an poate fi scrisă:

                     iM rIHM δa + iF rIHF δa  

Δg/an = –––––––––––––––––––

                              LM + LF

Completând cu datele obținute din observațiile noastre, se poate estima progresul genetic pentru producția de lapte. În exemplul descris s-a luat în calcul că taurii sunt din nuclee internaționale, iar diferența de selecție realizată este de 2 sau 3 deviații standard genetice la cantitatea de lapte întrucât nu avem rețineri proprii decât într-o proporție foarte mică. S-a considerat un procent de rețineri la vaci de 30% pe an. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 2

Estimarea progresului genetic pentru producția de lapte la rasa BNR prin folosirea taurilor Holstein din import

baltata romaneasca tabel 2

δ = 500 kg ∑ = 852,93 10

h2 = 0,25 ∑ 1.122,93 10

D = 852,93/10 = 85,293 kg/an

Dg = 1.122,93/10 = 112,293 kg/an

Se constată că, la o diferență de selecție realizată prin tauri de 2 deviații standard, se poate obține un progres genetic de 85,29 kg de lapte/an. La o diferență de selecție de 3 deviații standard a taurilor utilizați se obțin 112 kg de lapte pe an.

Revenind la aspectul interacțiunii G x M la unitățile cu o tehnologie adecvată se pot obține aceste rezultate, în schimb la o diferență mare în sistemul de întreținere acest posibil progres se va diminua necontrolabil.

De aceea este indicată utilizarea taurilor și a vacilor selecționați în condițiile de mediu existente în țară.

Dr. ing. Nicolae ZENECI,
Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

IBNA Balotești oferă pentru vânzare bovine din rasele Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein și Montbeliarde.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, Ilfov, oferă pentru vânzare un număr de 12 juninci, 7 vițele în vârstă de peste 18 luni și 16 vițele din categoria 12-18 luni, din rasele Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein și Montbeliarde.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să contactați Serviciul Marketing din cadrul institutului, la numărul de telefon 0729 480 520.

Persoană de contact ing. Răzvan UȚĂ.

Rozenit și Faron, primii tauri amelioratori din rasa Bălţată cu Negru Românească

Semtest Craiova este una dintre puținele unități de top din țară care și-au concentrat activitatea pe studiul biotehnologiilor reproductive, iar rezultatul acestei activități s-a văzut efectiv prin creșterea potențialului genetic al descendenților rezultați din ameliorarea efectivelor de bovine cu tauri valoroși. Una dintre reușitele unității de la Craiova a fost obținerea primilor tauri amelioratori din rasa Bălțată cu Negru Românească. Cei doi tauri, Rozenit și Faron, au fost introduși în turma de bază pentru a fi testați genomic.

La o lună de viață se cunoaște deja valoarea genetică

Deși Faron și Rozenit au lipsit de la târgul INDAGRA din considerente sanitar-veterinare, am pro­fitat de prezența directorului tehnic de la Semtest Craiova pentru a afla mai multe despre primii tauri amelioratori românești.

„Primii tauri de Bălțată cu Negru Românească au fost obținuți prin ameliorarea vacilor-mamă românești cu material seminal de la tauri importați care au o valoare genetică foarte mare. Vorbim practic despre cei mai buni tauri din lume. Faptul că am reușit să obținem primii doi tauri românești este foarte impor­tant. La fel de important este să menționăm că testarea genomică are rolul de a confirma cât mai repede valoarea de ameliorare a animalelor. În testarea clasică un taur era testat până la 5 ani și jumătate. Acum putem ști valoarea de ameliorare începând de la o lună. Se recoltează sânge sau alte probe biologice care se trimit la un laborator specializat în acest sens și astfel se stabilește valoarea de ameliorare. Apoi se continuă testarea, dar asta pentru a ridica precizia testării. Odată ce avem aceste date despre valoarea taurilor, la vârsta de 12-13 luni putem recolta  material seminal pentru a crește potențialul genetic al populației de vaci. Testarea se face în condiții de producție și numai 20% din materialul seminal trebuie testat prin alte condiții.“

Potrivit dlui Bara, fiecare țară are un program de ameliorare diferit care urmărește îmbunătățirea anumitor caracteristici. Sunt țări în care prin ameliorarea genetică se dorește mărirea producției de lapte, în vreme ce în alte state cercetarea se axează pe procentul de grăsime sau pe cantitatea de proteină. De aceea, spune Mircea Bara, materialul seminal trebuie testat în funcție de obiectivul programului de ameliorare al țării sau al asociațiilor crescă­torilor de animale.

Fără bază genetică națională

După ce obiectivele programului de ameliorare au fost atinse, se face testarea genomică. Se evaluează, spre exemplu, influența pe care au avut-o genele tatălui asupra cantității de lapte la vacile folosite în ameliorare. În testarea genomică evaluările se fac prin comparație cu o bază de referință. „Noi atât la Bălțata cu Negru, cât și la Bălțata cu Roșu ne raportăm la altă bază națională de date. Nu există în România o bază de date la care să ne raportăm. Taurii Rozenit și Faron, spre exemplu, au fost raportați la baza genetică a Italiei. În mod normal ar fi trebuit să fie raportați la baza noastră genetică, la obiectivele pe care le urmărim. Însă mai avem de lucrat în acest sens pentru că va trebui să genotipăm cel puțin 1.000 de vaci din rasa Bălțată Românească cu Negru sau cu Roșu ca să ne creăm o bază națională.“ Reușita unității Semtest Craiova este doar începutul, spune Mircea Bara, care crede că de acum înainte fiecare asociație o să încerce să introducă tăurași în testare cu scopul de a obține tauri testați după valori genetice superioare. Tot domnia sa completează spunând că, deși avem deja primii tauri testați, România va continua să importe material seminal „pentru că sunt vârfuri genetice pe care nu le putem ignora.“ Însă preocuparea ar trebui să fie aceea de a avea tauri amelioratori adaptați condițiilor din România.

  • Potențialul genetic al rasei Bălțată Românească este demonstrat și de datele din anul 2016 care arată că a fost depășit nivelul de 8.500 kg de lapte pe lactație normală, fapt ce confirmă potențialul genetic ridicat al rasei în această direcție.
  • Faron și Rozenit sunt testați genomic și au indicele Gpft peste media europeană.
  • Bălțată cu Negru Românească, rasă omologată în anul 1987, reprezintă astăzi circa 35% din taurinele din România, iar aria de răspândire o constituie, în principal, județele din sudul, sud-estul, estul și vestul țării.

Laura ZMARANDA

Ziua Națională a Bălțatei - Sărbătoarea vacii și a fermierilor

Începutul toamnei a coincis cu organizarea celei de-a doua ediții a Zilei Naționale a Bălțatei, o adevărată sărbătoare a crescătorilor de bovine, care promite ca în timp să devină una de referință pentru întregul sector și chiar pentru agricultura românească. În cele 2 zile ale manifestării, organizațiile și asociațiile de profil au expus strategii care să contribuie la creșterea acestui segment, iar crescătorii de vaci din rasa Bălțată de tip Simmental și-au prezentat cele mai frumoase exemplare.

Demersuri pentru resuscitarea sectorului zootehnic

Evenimentul organizat de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia de Control Oficial al Producţiilor (COP)-ACTJM Târgu-Mureş, Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România, alături de alte asociații de profil, a fost structurat pe două segmente: în prima zi a avut loc workshopul Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental și Congresul Rasei Bălţată Românească tip Simmental, iar a doua zi a avut loc o expoziţie de animale. Orașul Târgu-Mureș nu a fost ales întâmplător pentru a fi gazda evenimentului, după cum susținea președintele Claudiu Frânc, ci mai multe aspecte au determinat decizia. În primul rând, pentru că Mureșul este considerat leagănul de formare a acestei rase, în al doilea rând deoarece cel mai mare efectiv de vaci din această rasă aparține crescătorilor din Ardeal, iar sediul FCBR este situat în același oraș.

În cadrul workshopului Actualităţi şi perspective pentru Rasa Bălţată Românească tip Simmental, reprezentanții organizațiilor și asociațiilor de profil au prezentat diferite lucrări prin care s-a evidențiat situația actuală a acestei rase, dar și perspectivele prin care sectorul creșterii animalelor, în special al bovinelor, ar putea redeveni unul la fel de puternic precum era înainte de anii ’90. Unul dintre cei care au luat cuvântul în cadrul workshopului a fost președintele Federației ProAgro, care a subliniat faptul că trebuie acordată o atenție suplimentară și susținută pășunilor de care dispunem la nivel de țară: „Știm că România are o suprafață însemnată cu pășuni, aproximativ 4,5 milioane de hectare. De aceea cred că trebuie să aibă din ce în ce mai multe animale, dar trebuie să știm să și investim pe acele pășuni. Ce s-a întâmplat între 1935 și 2017? Putem vedea cu toții! În perioada interbelică România a cunoscut o dezvoltare datorită unei strategii și a unei gândiri bine puse la punct. Existau 13 sindicate ale crescătorilor de bovine, de aceea cred că ceea ce facem noi în această tânără democrație nu este altceva decât o întoarcere la acele vremuri. Trebuie să punem pe primul loc fermierul, să ne organizăm și să știm ce trebuie să facem. Vrem să mergem pe progres genetic și să găsim soluții. Am încredere că în anul 2020 PNDR-ul va fi scris, în urma unei analize realizate pe fiecare sector, de către asociațiile profesionale. Cred că am greșit când am cuplat sprijinul pentru vacile de carne și pentru lapte deoarece atunci nu am făcut altceva decât să arătăm situația dezastruoasă în care se află țara noastră în ceea ce privește genetica existentă. La noi circulă materialul seminal oricum, iar acest lucru se vede în statistici, pentru că, neavând o strategie, nu putem avea rezultate“, a spus Emil Dumitru.

Un alt moment important al manifestării a fost congresul Bălțatei, atunci când dr. Georg Rohrmoser, secretarul general al Asociației Europene de Bălțată, a invitat România, reprezentată de FCBR, să adere la familia europeană a Bălțatei și să aibă drepturi depline în ceea ce privește acțiunile asociației.

Sărbătoarea vacii

În cea de a doua zi a evenimentului, vacile din rasa Bălțată de tip Simmental au fost adevăratele vedete. Mai mulți crescători de vaci au adus la Târgu-Mureș cele mai frumoase exemplare, care au fost atent analizate, dar mai ales admirate de către participanți. Președintele comisiei de evaluare din cadrul acestui eveniment a fost chiar domnul Iacob Lelior – directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, care a declarat pentru Lumea Satului: „La acest eveniment am putut vedea animale de mare valoare, ceea ce înseamnă că în România reproducția și ameliorarea merg într-o direcție bună. Și mai înseamnă că fermierii au înțeles avantajele însămânțării artificiale și ale reproducției dirijate, dar și că trebuie să efectueze controlul performanțelor în reproducție și asocierea în a duce mai departe registrul genealogic al rasei Bălțată. După cum am putut observa, este o rasă care a câștigat foarte mult teren în țara noastră, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător.“

Un alt invitat de seamă al evenimentului a fost directorul APIA, dr. ing. Adrian Pintea, care s-a declarat impresionat de eveniment. „Mă bucur că am fost invitat la această manifestare și bineînțeles că am putut participa. Ceea ce m-a bucurat a fost sesiunea de workshopuri, unde prezentările au făcut mai bine înțeleasă situația actuală. Un lucru important este faptul că fermierii erau mulțumiți pentru că au primit banii la timp, lucru pe care ni-l propunem și pe viitor deoarece, atunci când fermierii au în cont banii promiși, pot să se ocupe mai liniștiți de ceea știu să facă cel mai bine. Acum suntem în plină campanie a controalelor pe teren, astfel încât până la finalul lunii septembrie acestea să fie finalizate. Acest lucru este necesar pentru ca, atunci când trebuie începută o cam­panie de plăți, aceste controale să fie deja finalizate și abia apoi se pot vira banii“, a specificat directorul APIA.

Concluziile evenimentului ni le-a expus nimeni altul decât directorul Semtest BVN Mureș, domnul Valer Sicean, care a explicat de ce ar trebuie să vorbim de Bălțată de tip Simmental: „Corect ar fi să spunem Bălțată tulpina Simmental pentru că tot ceea ce înseamnă Bălțată provine din această tulpină. Important este ca accentul să cadă pe Sărbătoarea vacii, nu neapărat pe titulatură. În cele 2 zile petrecute la Târgu-Mureș, participanții au luat parte la o adevărată sărbătoare. În prima zi a fost o sărbătoare a organizațiilor profesionale, au fost niște work-shopuri în care s-au prezentat strategii și planuri de viitor pentru organizații și pentru crescători. Mai mult decât atât, s-a semnat un protocol extrem de important, în care Federația Europeană a întins mâna crescătorilor de animale din România pentru că și noi putem lua parte la deciziile care se iau în ceea ce privește această rasă. În a doua zi, în cadrul expoziției a fost Sărbătoarea vacii și a fermierului român. Mă bucur că la cea de-a doua ediție am văzut fermieri în straie de sărbătoare, ceea ce denotă că au venit și cu mândrie la acest eveniment și au dorit să își exprime bucuria cu care probabil își desfășoară activitatea în propriile ferme. Aș putea spune că intrăm într-o altă etapă, cea în care cineva poate să spună cu mândrie: «Sunt fermier». Un al motiv de bucurie este faptul că din ce în ce mai mulți tineri se ocupă de creșterea animalelor, iar acest lucru cumva ne motivează să ducem și mai departe acest eveniment. Unii dintre ei studiază pentru a deveni profesioniști, medici sau ingineri, deci se și specializează. Faptul că au fost reprezentate instituțiile la cel mai înalt nivel, începând cu MADR, ANSVSA, ANZ, APIA și celelalte organizații profesionale, este deja o certitudine că sectorul creșterii animalelor este cu totul și cu totul altfel abordat. Toate aceste lucruri ne motivează să organizăm și o următoare ediție“, a declarat Valer Sicean.

GALERIE FOTO


Ion BANU, Larissa SOFRON

Un automatist devenit fermier sprijină Bălțata Românească

Bălțata Românească este poate cea mai cunoscută rasă de vite de pe la noi. Cu toate acestea, până cu câțiva ani în urmă, creșterea ei era mai degrabă apanajul gospodăriilor individuale, decât al marilor ferme. Dar lucrurile s-au schimbat grație eforturilor unor entuziaști, care în 2011 au creat Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească. Inițial au fost patru fermieri. Acum numărul membrilor organizației a ajuns la 5.000, iar numărul de animale înscrise în Registrul Genealogic al rasei depășește 200.000.

Lemn și aer pentru sănătatea vacilor

Unul dintre cei patru entuziaști care au pus umărul la recunoașterea și revenirea în forță a Bălțatei Românești este Zoltan Haller. „Pentru mine a fost un hobby, care s-a transformat în meserie“, ne-a spus fermierul. De meserie inginer specializat în robotică, s-a ocupat ani de zile de intermedieri în afaceri imobiliare. Abia în 2008 a început activitatea în zootehnie, la Hărman, lângă Brașov. Totul a început cu 23 de juninci, bineînțeles Bălțate Românești, gestante.

„Formația mea de inginer m-a ajutat să înțeleg importanța tehnologiei într-o afacere, indiferent de ramura în care se derulează ea“, a destăinuit domnia sa. Tocmai de aceea a reconstruit vechile grajduri. Cele de acum au structura din lemn. „Am pus accentul pe volumul mare de aer. Cu cât au mai mult aer animalele sunt mai sănătoase și pot produce lapte mai mult și mai bun. În plus, folosind lemnul ca structură, totul e mai bio, avem mai puțin ciment și mai puțin metal“, consideră proprietarul fermei Haller. O dată la doi ani stâlpii de lemn sunt curățați temeinic și, acolo unde este nevoie, sunt băițuiți. „În rest, întreținerea curentă este foarte simplă“, mai spune domnia sa. Pentru că adăposturile sunt bine aerisite, substratul, alcătuit din paie și bălegar, se scoate o dată la opt luni, când deja este fermentat și poate fi folosit ca îngrășământ.

Un om și zece roboți

Pentru îngrijirea celor 400 de animale pe care le are în fermă, Zoltan Haller lucrează de multe ori singur. Singur, dar ajutat de zece slujitori de nădejde. „Niciodată nu vin beți la serviciu și nici nu se plâng de ceva. I-am plătit dinainte pentru următorii cel puțin 20 de ani“, spune fermierul. Și pentru a risipi nedumerirea, ne prezintă cei zece roboți care dotează ferma. Patru roboți mulg vacile. Alți doi împing, din oră în oră, furajele împrăștiate mai aproape de animale. Unul furajează junincile, altul alăptează vițeii, în timp ce unul face curățenie. Ferma este dotată chiar și cu perii automate care scarpină vacile pe spate, pentru a le mări confortul! „Pe lângă ușurarea muncii, roboții au avantajul de a comunica date foarte importante, în timp real. Pe lângă activitatea lor de bază, ei colectează și informații despre sănătatea animalelor, perioada optimă de însămânțare, riscul de apariție a unei boli, cum ar fi mamita, și multe altele. Astfel putem pune accentul pe prevenție și nu pe tratament. În termeni economici aceasta se traduce prin faptul că nu trebuie să cheltuim pe medicamente“, explică Zoltan Haller avantajele lucrului cu roboții.

Rețeta succesului: tehnologia și managementul

Ferma Haler vaci Baltata Romaneasca

Deși importantă, tehnologizarea nu reprezintă, singură, întreaga cheie a succesului. O contribuție importantă o are și managementul animalelor. „Bălțata Românească este o rasă mixtă, de lapte și de carne. După prima fătare, producția de lapte a unei vaci ajunge la 30 – 35 litri de lapte/zi. După a doua sau a treia fătare, animalul ajunge la cca 1.000 de kilograme. Aceste caracteristici recomandă ca această rasă să fie foarte avantajoasă din punct de vedere economic.“ Pentru ca ritmul producției de lapte să fie constant tot timpul anului, în fermă s-au alcătuit loturi de câte 40 – 50 de juninci care sunt însămânțate simultan, astfel încât să se asigure câte 30 de fătări în fiecare lună. Junincile sunt montate doar atunci când greutatea lor depășește 600 – 650 kg și au minimum 24 de luni. Astfel există garanția că sunt dezvoltate suficient pentru a avea fătări ușoare și, după aceea, o producție mare de lapte. Materialul seminal este de cea mai bună calitate, „recoltat de la cei mai buni tauri din lume“, spune fermierul. După fătare, vițeii sunt duși la creșă, unde robotul îi hrănește cu lapte colostral, la început, apoi cu lapte normal și, în final, cu lapte praf.

„În cadrul asociației ne-am propus să obținem și să folosim tauri născuți, crescuți și testați în România. Deocamdată avem tăurașii, urmând ca ei să intre în testare cât de curând. Sperăm ca la sfârșitul anului viitor să putem oferi material seminal de la aceștia“, a spus Zoltan Haller.

Argumente pentru vitele autohtone

„Fermierii ar trebui să înțeleagă avantajul de a crește animale obținute în țară. Junincile din import, poate nu toate, dar o bună parte dintre ele, au o hibă. Oamenii vând, de regulă, ceea ce nu le mai trebuie. Așa se face că la noi ajung animale cu valoare genetică mai mică sau care au unele deficiențe, despre care, în prima fază, nu i se spune nimic cumpărătorului. Abia când omul se vede cu animalul în curte își dă seama că a fost păcălit!“, avertizează fermierul.

Păstrând același registru, al avertizărilor asupra riscurilor care îi pândesc pe fermieri, președintele ACVBR a ținut să transmită un mesaj important crescătorilor de vaci: „Una dintre condițiile de acordare a Sprijinului Voluntar Cuplat este ca animalele să se regăsească în Registrul Genealogic al rasei. Acest lucru înseamnă ca animalele să fie supuse Controlului Oficial de Performanță (COP). Mulți fermieri ignoră această prevedere, riscând să fie excluși de pe listele APIA. Insist pe lângă fermieri ca ei să cheme controlorii în ferme, la 28 de zile, așa cum prevăd normele. Din aceste controale nu au decât de profitat. Performanțele fiecărei vaci sunt monitorizate, iar crescătorii își dau seama dacă e cazul să intervină pentru îmbunătățirea calitativă și/sau cantitativă a producției prin modificarea furajării.“

„La ACVBR nu se face rabat de la calitate!“

În ceea ce privește activitatea asociației pe care o conduce, Zoltan Haller a ținut să precizeze: „Noi am pornit de la început cu principii foarte clare. Nu facem niciun rabat de la calitate. Disciplina este cuvântul de ordine. Cui nu-i place disciplina nu face parte din asociația noastră și nu lucrează cu noi. Există unii fermieri care se știu cu nereguli și care încearcă să migreze spre alte asociații, dar nu au unde.

Există un singur Registru Genealogic pentru Bălțata Românească, pe care îl gestionăm noi. Conform normelor europene în vigoare, nu se justifică întocmirea unui al doilea. Pe de altă parte, am devenit membri ai Federației Mondiale de Simmenthal și suntem reprezentanții ei în România. Prin cele 30 de organizații județene acoperim cca 99% din suprafața țării. Putem asigura fermierilor afiliați tot sprijinul de care au nevoie!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 34-36

„Creșterea bovinelor este de acum o pasiune“

Titi Vlad, așa cum este cunoscut fermierul din satul Floroaia, oraș Întorsura Buzăului, crește 43 de vaci rasa Bălțata Românească, iar ca să le asigure nutrețul, un fân de poveste și siloz de porumb făcut după rețeta unui sas, lucrează 15 ha de teren în nu mai puțin de 37 de parcele.

O vizită în Elveția l-a convins că se poate trăi bine crescând vaci de lapte

Dar, din păcate, România nu e nici pe departe Elveția. Așa că, deși din 1996 s-a hotărât să înmul­țească vacile (întotdeauna a avut 2, 3 vaci în curte) în urma unei vizite prin fermele din Alpii elvețieni, iată că acum se vede nevoit să le vândă unui investitor și, pentru că nu poate fără ele, condiția vânzării a fost să se ocupe de bunul mers al acelei ferme. Dar, din câte am observat, Titi Vlad încă mai așteaptă o minune care să-l oprească din acest gând.

De curând a vizitat și Austria. Tot ferme de vaci din zona montană. Așa a aflat că prețul laptelui acolo este de 0,28-0,31 euro, fără alte subvenții. În total, cu sprijinul pe produs și alte componente (gen indici de calitate – grăsime, proteină etc.), fermierul austriac vinde cu 0,53 euro/l de lapte, iar el este nevoit să vândă cu 90 bani/l. A achiziționat și un automat pentru lapte pe care l-a montat într-un magazin din oraș unde vinde cam 50 l/zi cu 2,5 lei/l. „Îmi asigură banii de motorină și de pâine zilnic, altfel aș fi nevoit să mă împrumut așa cum am făcut-o astă toamnă. Am luat 6.500 euro în speranța că îi voi înapoia când primesc subvenția. Iată că a trecut o jumătate de an aproape și nu am primit nimic“, spune, vădit supărat, fermierul din Floroaia. Se bucură că băieții au ales să se angajeze, că altfel s-ar fi certat în fiecare zi pe neajunsuri. Băiatul cel mare a absolvit economie și management agricol, iar cel mic agromontanologie ca să fie fermieri, într-o zi. Dar acum nu îi mai îndeamnă să o facă, ba dimpotrivă și-a pierdut orice spe­ranță în viitorul acelei ferme visate în munții din Elveția.

43 de nume și o poveste

Tehnician veterinar de meserie, Titi Vlad s-a străduit să creeze un nucleu de performanță. Prin metisări cu Red Holstein și Fleckvieh a urmărit să obțină vaci cu ugerul prins mai sus pentru a evita bolile specifice, dar și o creștere a productivității. Recordul a fost de 35 l/zi. Acum are o vacă de 5 ani care a dat la a treia fătare 33 l/zi. Este o fiică a taurului Bombas. Am văzut și o junincă gestantă complet albă, deși e o Simmental care nu a vrut să se bălțeze, obținută cu un tată de la Semtest BVN, taurul Imposium. Deși mama ei avea doar 400 kg, juninca are deja peste 550 kg. Media lactaților pe fermă e undeva la 21 - 23 l/cap de vacă, dar nu își permite să le alimenteze cu concentrate. Folosește doar maxi­mum 2 kg de uruială/cap de vacă/zi (amestec de cereale măcinate).

De la prima vacă cumpărată după vizita în Alpi (care avea 10 ani atunci) a obținut 7 produși femelă (a reformat-o după 20 de ani). Dar fermier a fost tot timpul după ce s-a căsătorit. Avea la un moment dat 80 de porci la îngrășat și șase vaci. În plus, muncea ca tehnician veterinar, o muncă care îl „răpea“ și noaptea, chiar și de la nunți, iar o dată și de la slujba de Înviere.

Are tot efectivul în COP, dar la doar 23 de vaci se încadrează pentru sprijinul cuplat. I-am spus că ministrul a promis că sprijinul cuplat va fi mai mare decât oriunde în Europa, dar Titi Vlad a subliniat: „Nu mai zic și nu mai cred nimic până nu văd banii în cont“.

De fonduri europene nu prea mai vrea să audă. A accesat Măsura 141 și, după 3 ani, fondurile i-au fost suspendate deoarece a uitat să treacă 5 ari de cartofi puși într-o grădină. Ar fi putut accesa copiii săi pe Măsura 6.1, dar nu le-a recomandat pentru ca nu cumva, într-o zi, un reprezentant APIA mult prea exigent le-ar găsi o virgulă pusă aiurea și le-ar strica viitorul. Așa că va face tot ceea ce poate doar din munca sa.

Muncește 15 ha în 37 de parcele...

Tractor U 445 si tractoras Pasquali 986

...ceea ce este foarte dificil. Utilajele sunt pe măsura acestui tip de activitate. De la „măgărușul“ fermei, un tractoraș Pasquali 986, până la tractorul U 445 pe care l-a cumpărat de nou tatăl său (87 ani acum) și pe care l-a trecut de 2 ani pe numele lui. Am mai văzut un tractor cu încărcător frontal, cumpărat la second-hand ca toate celelalte utilaje, exceptând U 445 și cositoarea. Are o presă de balotat cu care a făcut cei 7.000 de baloți de fân, dar și cei 9.000 de baloți de paie. Ca să transporte baloții a cheltuit ceva bani. În plus, la paie a balotat de 2 ori mai mulți, pentru că cei 9.000 de baloți au fost obținuți dintr-o prestație gen jumătate-jumătate cu deținătorii terenurilor cu păioase. O parte din teren îl are arendat în sistemul transilvănean (adică proprietarii iau subvenția și el le mai oferă aproximativ 100 euro/ha). Așa e când ai atâtea vaci și e atât de puțin teren disponibil. Anul trecut a obținut și circa 200 t de porumb siloz de pe 7 ha, un hibrid de la Pioneer. În rest, fân și prima coasă semifân. Dar un fân care are o compoziție florară deosebită. Lucerna nu merge în această zonă din cauza condițiilor meteo dificile.

Sper că Titi Vlad va continua să crească vaci pentru că, așa cum spune, „creșterea bovinelor este de acum o pasiune și mă străduiesc ca tot ceea ce fac să devină și performant“. Se simte dragostea pentru această muncă extrem de grea. O muncă care, ca și cea de tehnician veterinar, nu îi lasă nicio zi liberă. Doar atunci când a fost imobilizat după un accident cu tractorul la transportul fânului. Și speră să nu-și mai ia liber până când va trece „dincolo“. Deși, după cum am văzut eu, Titi Vlad și în rai va fi tot fermier!

dozator lapte

Tudor CALOTESCU

Din Elveția în Apuseni sau de la Milka la Florica

Chiar dacă aici, în satul Vale în Jos din comuna Ponor, județul Alba, nu sunt nici vaci mov și nici marmote care să împacheteze Cașul de Ponor, totuși te aștepți ca de undeva să apară crestele albe ale Alpilor din reclama la vestita ciocolată elvețiană. Tot așa cum a apărut și ferma Montana Cad, după ce Victor Cordea a văzut lăptăriile din Elveția.

Sus în deal e o fermă...

SC Montana Cad SRL, ferma de lapte a familiei Cordea (Aurora Dorina și Victor Codrea), este o dovadă că artiștii rămân artiști orice altceva ar întreprinde pe lumea aceasta. Chiar și atunci când dezvoltă o afacere cu vaci de lapte. După cum pomeneam la început, frumusețea fermelor din Alpii elve­țieni a fost sursa de inspirație. Victor Cordea și-a zis atunci de ce să nu încerce și în țară, în comuna sa natală, o asemenea afacere. La urma urmei, locuitorii zonei cresc vaci de lapte din moși-strămoși. Ca și elvețienii. Totuși, cușmele din paie ale caselor tradiționale din zona Apusenilor, dar mai ales drumul județean neasfaltat și extrem de prost te readuc la realitate. Dar cine știe, poate într-o zi se vor găsi bani și pentru infrastructura care duce la raiul de aici. Până atunci mașinile cu produsele lactate produse în fermă fac drumul acesta zilnic spre magazinul lor din municipiul Alba-Iulia. Iată că vorbim de o afacere rotundă, așa cum propovăduiește pe la mai toate întâlnirile ministrul Agriculturii. O afacere aducătoare de bani la buget și creatoare de plus valoare și locuri de muncă.

Adăpost și lăptărie cu bani europeni

Proiectul a fost depus în ultima lună din 2008, mai precis pe 19.12.2008, și a beneficiat de un punctaj maxim, ceea ce l-a adus pe locul 2 în lista de proiecte eligibile. Pe 12.10.2009 acest proiect a fost contractat, însă abia în 2014 a fost încheiat. Asta în mare parte din cauza constructorului care, după ce s-a văzut cu avansul în cont, abia atunci a realizat că a construi la cota 1.000 nu e ca la câmpie. Infrastructura proastă, dar și condițiile de mediu sunt diferite. Din păcate, pentru afacerea soților Cordea ineficiența și neseriozitatea firmei de construcții au adus amânări care au însumat ceva mai mult de 2 ani. Victor Cordea a subliniat acest aspect ca principala nemulțumire privind proiectul. A propus celor îndrituiți, inclusiv ministrului Daniel Constantin, care i-a vizitat ferma anul trecut, că ar fi de dorit ca ridicarea construcțiilor să se poată efectua și în regie proprie, ceea ce ar aduce o mai mare eficiență, dar și o calitate mult mai bună decât cele oferite de firmele de construcții, care nu pun același interes precum viitorul proprietar.

Valoarea totală a proiectului de construire fermă de vaci și modernizare centru de preluare și prelucrare lapte a fost de aproape două milioane de lei, din care 1.288.684 finanțare nerambursabilă.

Ferma a mai fost dotată cu un bazin de zi și de incendiu cu o capacitate de 50 mc. Alimentarea bazinului se face din surse proprii, respectiv câteva izvoare captate din munte. Consumul zilnic se ridică undeva la 3-4.000 de litri. Tot prin proiect s-au realizat atât bazinele de stocare a dejecțiilor, cât și rețeaua de canalizare pluvială.

Laptele, mai mult decât bio

Efectivul fermei este acum de 62 de bovine, din care 42 sunt vaci de lapte (Bălțată Românească de tip Simmental și Red German). Producția medie este de circa 26 l/cap de vacă, într-un sistem extensiv. Vacile pasc pe pășunile naturale care beneficiază de o floră spontană extrem de variată, ceea ce aduce și un lapte de calitate. În noul grajd, cu o capacitate de 48 de capete, se află saltele de cauciuc pentru odihnă, adăpătoare moderne și perii pentru scărpinat automate. Adăpostul nou al vacilor de lapte are în dotare și o sală de muls Westfalia, de tip brăduleț, cu șase posturi, ceea ce face ca mulsul să se efectueze în mai puțin de o oră. Centrul de preluare și prelucrare a laptelui dispune de un tanc de răcire de 2.200 l, tot Westfalia ca și sala de muls.

Producția zilnică de lapte este în jur de 600 l. Toată producția este procesată în centrul propriu și apoi este comercializată prin magazinul fermei situat în Alba-Iulia. Produsele lactate (telemeaua, cașul, brânza frământată, brânza de burduf) se vând la același preț, respectiv 15 lei/kg (cu TVA), iar laptele integral cu 2,5 lei/l.

Pentru sezonul rece hrana principală este semifânul înfoliat obținut de pe cele 100 ha de pășune naturală și lucerna produsă pe un teren de 20 ha situat mai la șes. Bineînțeles că vacile primesc și un tain de făinuri proteice pentru completarea hranei.

Ferma de vaci are 3 angajați. Centrul de prelucrare a laptelui are și el un angajat permanent, iar magazinul de desfacere din Alba-Iulia dispune și el de 2 angajați. Au câteva produse tradiționale atestate din 2008 (cum ar fi Caș Ponor). Cererea este mare și de multe ori produsele se termină în cursul zilei. Mai ales iarna, când și producția de lapte este mai mică.

La reproducție folosesc în principal taurii lor autorizați. Medicul concesionar este din Aiud. Dar vacile nu au în general probleme de sănătate, date fiind și condițiile de trai cât mai apropiate de cele naturale.

Asociație cu peste 100 de membri

Din păcate, majoritatea membrilor sunt în vârstă și cu vaci puține. Membrii au posibilitatea de a folosi tauri autorizați pentru montă, atât pentru rasele de lapte, cât și pentru cele de carne. Anul trecut au achiziționat și un taur din rasa Angus pentru a diversifica activitatea și pe vita de carne, date fiind condițiile ideale pentru creșterea acestor rase. De anul acesta membrii asociației vor beneficia și de serviciile unei ambulanțe veterinare mobile, 4 x 4, dotată cu tot ce este necesar, inclusiv un ecograf pentru controlul gestației. Băiatul lor, Marius Cordea – doctorand al UASMV Cluj-Napoca, este cel care se va ocupa de acest serviciu comunitar.

O fermă modernă are nevoie de asfalt

Ar fi atunci și o posibilitate de a face turism agrar. Cât privește viitorul fermei, soții Cordea au în plan aducerea de juninci gestante și din alte rase de lapte, care se pretează pentru altitudinea de 1.000 m, la care se află amplasată ferma, pentru completarea efectivului până la 100 de animale. Aceasta pentru a se asigura o medie de 50 de vaci în lactație pe tot parcursul anului. În ceea ce privește rasele aflate acum în fermă, Red-ul German este mai productiv decât Bălțata Românească. Dar vițeii care se vând mai lesne sunt cei de Bălțată Românească. Vițeii se comercializează la vârsta de 2 luni, la circa 100 kg. Tot pentru viitor este și dezvoltarea unei activități complementare la vaca de lapte prin creșterea și îngrășarea vacilor de carne

Victor Cordea, inițiatorul ansamblului folcloric Crai Nou din Alba-Iulia

Din 1986 are înregistrări la radioul public, colaborări cu formația Semnal M, meseria sa fiind aceea de artist profesionist. La întrebarea pusă lui Victor Cordea de un redactor de la Antena Satelor privitor la calitatea în care ne vorbește, acesta a spus cu simțul umorului: „Sunt soțul soției mele“. Proiectul o are pe Dorina Aurora Cordea ca reprezentant al beneficiarului, iar ferma este așezată pe pământul moștenit de ea. Ambii soți sunt din comuna Ponor. Doamna „din deal“, iar soțul „din vale“. De aici și vestita melodie cu „sus în deal e-o casă și acolo-i mândra mea“. Acum, poate la fel de mândră și mult mai frumoasă, se înalță clădirea fermei.

Tudor CALOTESCU

Mozes Otvos, fermier din Sf. Gheorghe: „Fără noi nu se poate dezvolta agricultura“

Problemele din zootehnia românească nu există de ieri, de azi, ci de ani buni. „Dacă Guvernul sau ministrul Agriculturii ar asculta vocea fermierilor cu totul altfel ar sta lucrurile“, este de părere Mozes Otvos, un fermier din Sfântu Gheorghe. Acesta susţine, în interviul acordat revistei Lumea Satului, că statul ar trebui să ajute mai mult zootehnia locală, dacă vrem să ajungem performanţi şi să avem asigurată hrana pentru populaţie. Altfel, n-o să avem mâncare nici pentru noi, darmite să mai exportăm.

– Bălţata Românească este foarte căutată de chinezi. Ce părere aveţi despre programul de export anunţat de Guvern?

– Cred că este un program bine conceput şi toţi fermierii care deţin această rasă trebuie să înţeleagă că are viitor. Eu sunt de părere că Guvernul şi ministrul Daniel Constantin au avut intenţii bune, dar există o problemă: faptul că noi trebuie să asigurăm cele 500.000 de capete de Bălţată Românească.

– Avem suficiente animale pentru export?

– În momentul de faţă nu avem suficiente animale. În total sunt în România 1,2 milioane de capete. În 2008, când s-a făcut înscrierea pentru subvenţii, au fost 1,6 mil. de capete. Dacă China vrea 500.000, aceasta înseamnă aproape jumătate din efective. Aici trebuie să ne gândim şi să dezbatem ce trebuie făcut. Pentru ca toată lumea să ţină viţica sunt necesari trei ani până ajunge gestantă. Dacă Guvernul dă o hotărâre ca această junincă să primească un ajutor de stat, atunci putem să realizăm programul. Dacă Guvernul nu se gândeşte că trebuie ajutaţi crescătorii de taurine, atunci nu se poate rezolva.

– Subvenţia ajunge la timp?

– Noi avem o fermă cu 60 de vaci din rasa Bălţata Românească. Din păcate, nu suntem ajutaţi aşa cum trebuie, iar subvenţia nu este acordată la timp. Poţi să faci cheltuieli, dar dacă nu poţi să-ţi programezi activitatea şi dacă nu primim subvenţia la datele stabilite, noi nu putem să asigurăm condiţiile necesare pentru creşterea animalelor şi nu putem să menţinem efectivele pe care le doresc cei din Guvern şi de la Ministerul Agriculturii. Noi suntem executorii. De noi depinde dacă statul poate să asigure sau nu animalele cerute de chinezi. Dacă statul nu dă un ajutor mult mai mare decât s-a acordat până în prezent, atunci programul nu se poate realiza. Acesta este bun şi ne interesează. Noi deja am fost la Semtest Târgu-Mureş să ducem nişte sperme superioare care să asigure rase corespunzătoare atât de lapte, cât şi de carne, să nu se bată joc de nimeni. Cred că dacă Guvernul ne înţelege pe noi – şi ministrul Agriculturii are o colaborare strânsă cu toţi crescătorii de taurine din România –, atunci vom putea rezolva această problemă. Noi deja am asigurat şi nişte rase de porci, am asigurat şi tineret ca să putem să îndeplini condiţiile să avem rase corespunzătoare, aşa cum a prevăzut Guvernul nostru.

– Cum vedeţi ajutorul de la Guvern?

– Ajutor de stat. În 2012 a fost prevăzută suma de 95 mil. de euro, bani pe care nu i-am primit în totalitate. În 2013 au fost prevăzute 155 mil. de euro pentru rasa de carne, plus 30 milioane de euro pentru lapte. Dacă luăm în considerare aceste sume, banii nu sunt suficienţi pentru subvenţie şi oamenii nu sunt mulţumiţi. În primul rând trebuie să fim mulţumiţi noi, crescătorii şi producătorii agricoli. Pentru 2014 sunt prevăzuţi 129 mil. de euro pentru rasa de carne şi 24, aproape 25 mil. de euro pentru rasa de lapte. Dacă pentru 2014 nu primim 195 milioane de euro, sumă care să fie împărţită şi pentru lapte, şi pentru carne, atunci în 2020 aproape că nu o să mai primim nimic. Subvenţia este necesară pentru ca oamenii să aibă încredere în Guvern, în Ministerul Agriculturii. Doar aşa crescătorii vor lupta să aibă cât mai multe animale. 

– Când pot începe exporturile în China cel mai devreme?

– Şi acum mai sunt oameni care au de vânzare animale, noi trebuie să intrăm în fiecare judeţ să vedem ce efective avem. Asociaţiile judeţene împreună cu ceilalţi crescători şi asociaţiile locale trebuie să facă o estimare, să vedem cât avem noi şi cât rămâne, că degeaba vindem totul şi rămânem fără niciun animal. Aici alta este problema: China vine şi vrea să cumpere ferma. Concret, dacă o luăm aşa, că ei vor să cumpere şi noi vrem să vindem pământul, aşa nu se poate. Noi în România suntem destul de pregătiţi. Trebuie ajutaţi fermierii tineri, nu doar cei până la 40 de ani, ci până la 45-50 de ani, că atunci se dezvoltă creierul.

– Aveţi un băiat care a decis să rămână la fermă. Acesta este motivul pentru care vreţi să vă extindeţi?

– Până acum el nu prea a zis că vrea să lucreze în agricultură. Acum vede că viitorul este reprezentat de zootehnie şi agricultură. În agricultură dacă ai bani ai noroc; dacă n-ai bani n-ai noroc. Trebuie să lucrăm în colaborare cu statul, cu Guvernul, cu Ministerul Agriculturii.

În Franţa fermierii au primit între 400 şi 700 de euro la hectar, noi am început de la 80 de euro şi am ajuns la 132-152 de euro. Foarte puţin! Cu aceşti bani nu poţi să faci ceva, iar dacă vrei să ajungi să obţii bani printr-un program european de finanţare ţi se face părul alb pentru că este birocraţie mare.

Noi avem o colaborare bună şi cu SAPARD-ul (n.r. – APDRP), şi cu prefectul judeţului, şi cu toţi primarii din comune, cu toţi crescătorii şi preşedinţii de asociaţii locale. Avem înţelegeri şi cu direcţia, şi cu inspectoratul sanitar. Anual ţinem cinci întâlniri la nivel de judeţ, unde participă toată conducerea judeţului şi toată lumea poate să ridice problemele care nu au fost rezolvate. Noi lucrăm efectiv în producţie şi ştim care sunt problemele. Aşa, de exemplu, nu sunt suficiente animale, acestea nu sunt bine plătite, iar dacă vrem să vindem carne nu avem unde. Avem noroc că este un abator la Lemnia, singurul loc unde putem să dăm oficial producţia. O altă problemă, în momentul de faţă, este legată de faptul că dacă nu ai animalele în control, nu ai registru genealogic, nu poţi să vinzi nici in China, nici în altă parte...

– Sunt puţine animale trecute în registru?

– În ţară au fost zece judeţe anul trecut, acum toată lumea trebuie să intre. Aici trebuie să plăteşti 100 lei impozit din ce primim subvenţie, plus 170 de lei pentru controlul laptelui şi înscrierea în registrul genealogic. Banii aceştia nu sunt daţi pentru registru şi pentru controlul laptelui, sunt pentru dezvoltarea zootehniei şi agriculturii din România. Premierul nu înţelege că aşa nu se poate dezvolta agricultura... Anul trecut Guvernul a pus 40 de impozite noi. Se pun numai impozite şi nu avem dezvoltare. Eu n-am nimic cu Ponta, cu Daniel Constantin, dar trebuie ca ei să înţeleagă că fără noi nu se pot dezvolta agricultura şi zootehnia.

– Se aude că vin chinezii să cumpere ferme şi îşi aduc muncitorii lor. Cum vi se pare pentru dezvoltarea zootehniei în România?

– Noi, care suntem destui în România, mergem să lucrăm în străinătate. Când nu avem loc de muncă, oamenii noştri trebuie să plece în străinătate. Este bine să îi aducem pe alţii să cumpere pământul, fermele noastre? Dacă n-ai pământ, n-ai mâncare. Dacă vindem pământul, ce mâncare o să dăm la ţara aceasta? Să rămânem slugi la alţii? Eu nu pot să fiu de acord, pentru că vreau să trăiesc în Sfântu Gheorghe şi urmaşii noştri tot aici trebuie să fie. Noi nu facem diferenţă între oameni, toţi suntem cetăţeni români, trebuie să ne ajutăm unul pe altul. Doar dacă Guvernul şi ministerul vor gândi tot aşa. Dacă o să ne asculte pe noi, atunci vom ajunge la respect şi la rezultate bune cu China.

Marius ŞERBAN

Asociaţia Crescătorilor de Bălţată Românească de tip Fleckvieh, la început de drum

Mircea Ciurea, fostul preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), a înfiinţat de curând o nouă organizaţie a crescătorilor de vaci - Asociaţia Crescătorilor de Bălţată Românească de tip Fleckvieh. Scopul acesteia vizează, în primul rând, îmbunătăţirea calităţii performanţelor la animale în urma colaborării cu germanii de la BVN.

Colaborare cu nemţii

Membrii fondatori sunt Asociaţia Crescătorilor de Bălţată Românească din judeţul Alba, Cooperativa Agricolă Someş-Arieş (al cărei proprietar e Ciurea), alături de câţiva fermieri din Satu Mare şi Mureş. „Mai sunt şi alţi fermieri din Bihor care vor să vină“, spune Ciurea. În total, membrii asociaţiei dispun de circa 7.000 de animale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS