Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, Ilfov, oferă pentru vânzare un număr de 12 juninci, 7 vițele în vârstă de peste 18 luni și 16 vițele din categoria 12-18 luni, din rasele Bălțată cu Negru Românească de tip Holstein și Montbeliarde.

Pentru informații suplimentare vă rugăm să contactați Serviciul Marketing din cadrul institutului, la numărul de telefon 0729 480 520.

Persoană de contact ing. Răzvan UȚĂ.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre schimbările climatice şi implicit cultivarea unor specii de plante rezistente le secetă. Valorificarea eficientă a unei resurse furajere locale precum seminţele de mei, ca soluție nutrițională alternativă la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanţelor productive ale purceilor aflaţi în criza înţărcării, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 6.1.1, finanțat de MADR.

Meiul (Panicum miliaceum) este o plantă anuală care face parte din marea familie a gramineelor. Se cultivă cu precădere în Asia şi America de Nord (https://www.feedipedia.org/node/409). Spre deosebire de alte cereale (de exemplu, porumb, grâu, triticale), poate fi considerat un ingredient low-input întrucât necesită costuri de producţie mici (poate fi cultivat pe terenuri marginale) şi are avantaje agrotehnice deosebite: rezistenţă la secetă, dăunători, cerinţe minime faţă de substanțe fertilizante (Amadou și col., 2013; Changmei & Dorothy, 2014). La acestea se adaugă o perioadă de vegetație scurtă, cuprinsă între 60-100 de zile (Baltensperger, 2002).

Meiul reuşeşte bine în zonele mai secetoase datorită sistemului radicular fasciculat bine dezvoltat care poate pătrunde în pământ până la adâncimea de 100 cm (Şerban D., 2010).

Sub aspect nutriţional, meiul se caracterizează prin: conținut mediu în proteină de 9,86%, cu o digestibilitate a acesteia de 75%, nivel scăzut în grăsime (3,99%), celuloză brută 13,03% şi săruri minerale 3,38%. Calciul şi fosforul se găsesc în cantităţi relativ mici – 0,02%, respectiv 0,3%. Datorită faptului că au coaja tare, seminţele de mei administrate ca atare cu precădere la purcei în fazele incipiente de creștere (maternitate, criza de înțărcare), „scapă“ proceselor digestive, iar substanţele nutritive sunt în mică măsură scindate, absorbite şi utilizate eficient. Măcinate şi ulterior granulate, seminţele de mei pot substitui până la 25% din triticale.

Eficiența utilizării a 25% mei în structura rețetei de nutreț combinat pentru purcei aflați în criza înțărcării a fost studiată pe un număr de 40 de purcei, pe o perioadă de 21 de zile, în Biobaza IBNA Baloteşti.

Un adaos de 25% mei în hrana purceilor înțărcați la 30 de zile, la o greutate de ~ 8 kg, permite realizarea unor performanțe zootehnice comparabile celor obţinute în mod tradițional. Pe o perioadă de 21 zile se poate atinge greutatea medie de ~ 14 kg. Sporul mediu zilnic poate înregistra o creștere de 13% pe fondul adaosului de mei în hrană (280 g de spor mediu zilnic).

Pe lângă faptul că meiul constituie un aliment cu multiple întrebuințări în hrana omului, ale cărui efecte benefice pentru sănătate au fost certificate de-a lungul timpului, cantitatea rămasă pentru consumul animalelor este destul de importantă, iar utilizarea acestuia poate constitui o alternativă cu implicații pozitive pentru sectorul critic în ciclul de dezvoltare a purceilor.

Autori: Nicoleta LEFTER, Mihaela HĂBEANU, Anca GHEORGHE

Șrotul de soia este folosit ca sursă proteică de referință în industria de nutrețuri combinate pentru păsări. Cu toate acestea, piața șroturilor de soia înregistrează o mare fluctuație în privința aprovizionării, ceea ce conduce și la oscilații mari ale prețului de comercializare. Importurile de șroturi de soia necesită din partea țării noastre un efort valutar considerabil, afectând negativ balanța de plăți și încasări valutare, iar pe de altă parte se creează o dependență a sectorului avicol față de aceste importuri. Interdicția cultivării de soia modificată genetic în România și interzicerea utilizării făinurilor de origine animală (făină de peşte, carne, oase şi sânge) în alimentația păsărilor face și mai critică situația creșterii păsărilor în țara noastră.

Soia (Glycine max) este o plantă de cultură care nu întâlnește condiții climatice optime în țara noastră (excepție făcând unele zone din sudul țării) necesare realizării unor producții corespunzătoare cantitativ și calitativ. Pe de altă parte, eficiența productivă a șroturilor de soia în creșterea păsărilor este dependentă în mare măsură de eficiența tratamentului termic la care sunt supuse boabele de soia, în vederea distrugerii unor factori antinutriționali (de exemplu, inhibitorii de tripsină şi chimotripsină şi ureaza, substanţe inhibitoare care întârzie creşterea sau provoacă anumite tulburări metabolice). Tratamentul termic incorect aplicat (temperatură și timp de acțiune) duce la scăderea dramatică a gradului de utilizare a proteinelor din hrană de către păsări. În plus, acest tratament aplicat boabelor de soia generează cheltuieli suplimentare care, în final, conduc la creșterea costului de producție al nutrețului.

Pe plan mondial a crescut foarte mult interesul pentru a maximiza nivelul de utilizare a unor ingrediente proteice produse la nivel local, inclusiv a boabelor de leguminoase (Laudadio and Tufarelli 2010, Dotas și colab. 2014, Zdunczyk și colab. 2014, Koivunen și colab. 2016). În România, cultivarea și mai ales utilizarea boabelor de leguminoase (mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb – liber de alcaloizi) în hrana păsărilor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega-3, care sunt considerați benefici pentru sănătatea omului). Folosind ingrediente furajere alternative și durabile, pentru a substitui o parte din șrotul de soia poate fi una dintre strategiile de reducere a costurilor cu furajarea în sectorul avicol. În acest context este necesară evaluarea acestor surse alternative, de proteine cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și, în același timp, și economice.

prel Linte 3 b

Lintea (Lens culinaris) devine disponibilă ocazional pentru industria de nutrețuri, în special atunci când aceste boabe sunt declasate calitativ pentru consum uman (cum ar fi: leziuni la îngheț, decolorarea sau deteriorarea boabelor). Aceste boabe nu prezintă nicio pro­blemă atunci când sunt utilizate ca hrană pentru păsări, de toate vârstele. Interesul pentru utilizarea boabelor de linte în alimentația puilor de carne se justifică în primul rând prin conținutul relativ ridicat în proteine (25,6-28,9%, per kg substanță uscată), a profilului în aminoacizi esențiali (în special lizină, 7 g/100 g proteina), dar mai ales datorită conținutului mic de factori antinutriționali comparativ cu soia și prin valoarea energetică ridicată (12,8 MJ energie metabolizabilă/kg). Totodată, boabele de linte reprezintă o sursă destul de bogată în săruri minerale (calciu, fosfor, fier asimilabil, zinc, seleniu etc.) și vitamine (tiamină, riboflavină și niacină).

IBNA Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente (program NUCLEU, proiect PN16-41.01.02, finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării) efectuate pe pui broiler de găină (hibridul Cobb 500) în condiții de fermă, în Biobaza experimentală, recomandă utilizarea boabelor de linte (Lens culinaris, var. Eston și Anicia) în cantități de 200 g/kg nutreț de tip starter, cu posibilitatea creşterii nivelului de încorporare până la 400 g/kg la puii în faza de finisare (se înlocuieşte până la 58% din şrotul de soia, respectiv 41% din proteina nutrețului combinat).

Noile nutrețuri asigură atât menținerea performanţelor de creștere, a randamentului la sacrificare, dar mai ales obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicilor nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru consumatori), comparativ cu nutrețul clasic (pe bază de șrot de soia). Totodată, se influențează pozitiv principalii indici de eficiență, respectiv rata de eficienţă a utilizării proteinei și rata de eficienţă a utilizării energiei. În plus, se reduce efortul valutar al României, prin reducerea importului de şrot de soia.

Dr. ing. Georgeta CIURESCU,

INCDBNA – IBNA, Balotești

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Producția de carne la caprinele din țara noastră s-a efectuat până în prezent prin metoda clasică de sacrificare. Pentru a evita pierderea indivizilor cu calități net superioare pentru producția de carne s-a ales o metodă ecografică de investigație în urma căreia iezii să nu mai fie sacrificați și să poată fi utilizați în continuare la reproducție. Metoda este eficientă, rapidă și în conformitate cu noile reglementări europene care încurajează reducerea numărului de animale sacrificate în scop experimental, constituind o alternativă pentru clasificarea și aprecierea calității carcaselor la caprine. Metoda ecografică a fost utilizată pentru prima oară în România la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, unde s-a efectuat un studiu comparativ între metoda clasică prin sacrificare și cea ecografică, măsurătorile fiind efectuate cu un ecograf Echo Blaster 64 echipat cu sonda LV 7.5 65/64, TELEMED ultrasound medical systems, Lituania. În țara noastră rasa locală Carpatină este preferată de crescă­torii de la șes și este cunoscută ca fiind vaca săracului, foarte ușor de întreținut în sistemul de creștere tradițional de către micii fermieri și gospodari datorită puterii mari de adaptabilitate în condiții rustice, pe pășunile și izlazurile marginale, cu o bună rezistență la îmbolnăviri în climatul secetos din Câmpia Bărăganului și nu numai.

Tineretul din rasa Carpatină în vârstă de 2 luni a fost înțărcat și apoi a fost supus îngrășării pe pășune și hrănit suplimentar prin consumul de nutrețuri concentrate. Perioada de îngrășare a fost de 3,5 luni. Apoi s-au efectuat cântăriri și evaluarea prin măsurători ecografice la nivelul mușchiului Longissimus Dorsi. Evoluția greutății corporale la tineretul Carpatin analizat a înregistrat valori similare cu cele din literatura de specialitate: la vârsta de 2 luni a fost de 16,19 kg și la vârsta de 5,5 luni a fost de 30,08 kg. Sporul mediu zilnic înregistrat în 103 zile a fost de 0,144 kg. Imaginile înregistrate s-au analizat cu un softwere Echo Wave II 1.32. Indivizii analizați sunt contenționați în poziție corectă, astfel încât coloana vertebrală să fie dreaptă. Măsurătoarea se efectuează în zona lombară, la nivelul mușchiului Longissimus Dorsi (LD), între a 3-a și a 4-a vertebră lombară și în dreptul celei de a 12-a coaste, perpendicular pe coloana vertebrală la 5 cm de aceasta. Cele două puncte de măsurare delimitează o pondere importantă a mușchiului LD, oferind informații prețioase cu privire la estimarea cantității și calității cărnii în carcasă.

prelucrate 20

Parametrii ecografici vizați sunt statul de grăsime subcutanată, profunzimea mușchiului LD, suprafața ochiului de mușchi LD și perimetrul ariei musculare LD. Măsurătorile sunt înregistrate în timp real și putem spune că este o metodă rapidă de obținere a parametrilor ecografici. După măsurătorilor ecografice iezii au fost sacrificați, pentru a aprecia parametrii clasici de calitate ai carcasei: dimensiunea, greutățile carcasei, semicarcasei și regiunile de tranșare, randamentul de abator și cel comercial. S-a calculat și raportul carne: oase după dezosarea și cântărirea cantității de carne și oase pe fiecare regiune de tranșare. Măsurătorile pe carcase din studiul prezent la rasa Carpatină ne oferă informații referitoare la conformația și aspectul carcasei pentru clasificarea EUROP. Măsurătoarea ecografică se face de timpuriu în viața animalului, la o vârstă fragedă după înțărcare. Astfel putem lua rapid decizia de a selecționa indivizii analizați fără a mai aștepta perioada de testare, care este costisitoare și presupune și sacrificarea animalelor. Metoda ecografică ne permite astfel selecția indivizilor valoroși, utilizarea lor la reproducție, transmițând calitățile lor superioare la descendenți.

Cristina Lazăr

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Nutrețurile combinate sunt amestecuri nutritive în care intră materii prime energetice, proteice (vegetale și animale), substanțe minerale, vitamine și diferiți aditivi furajeri în proporții care permit obținerea unei hrane complete, echilibrate și corespunzătoare cerințelor nutriționale ale animalelor. Nutrețul combinat reprezintă un produs industrial care se prepară după anumiți parametri tehnologici, în funcție de cerințele diferitelor specii și categorii de animale. Componența nutrețului combinat diferă de la o specie la alta, iar în cadrul speciei, de la o categorie la alta, în funcție de cerințele animalului. În funcție de modul în care satisfac cerințele nutriționale ale animalelor, nutrețurile combinate sunt de două tipuri: nutrețuri combinate complete și nutrețuri combinate de completare.

Nutrețurile combinate complete conțin toți nutrienții necesari animalelor, satisfăcând integral cerințele. Ca structură, acestea conțin 40-80% uruieli de cereale, 5-35% materii prime proteice vegetale (șroturi de soia, de floarea-soarelui, de rapiță, de in, gluten de porumb etc.); 2-10% materii prime proteice animale (făină de pește, făină de carne și lapte praf), 2-8% minerale (calciu furajer, fosfați furajeri, făină de oase, sare etc.) și 1% premixuri. Aceste nutrețuri se produc atât pentru animalele adulte cât și pentru unele categorii de tineret aviar, porcin, taurin și ovin. În funcție de scopul urmărit și faza de creștere sau îngrășare nutrețurile combinate complete sunt denumite astfel: prestarter (de prepornire), starter (de pornire) și grower (de continuare a creșterii) și finisher (de finisare). Pentru animalele adulte nutrețurile combinate complete sunt elaborate și denumite după fazele fiziologice: găini ouătoare, găini de reproducție, scroafe gestante, scroafe în lactație etc.

Nutrețurile combinate de completare au rolul de a completa hrana de bază în nutrienții deficitari. Din această grupă fac parte: concentratele proteino-vitamino-minerale (CPVM-urile), premixurile vitamino-minerale sau zooforturile (PVM-urile), suplimentele de intervenție și nutrețurile medicamentate.

CPVM-urile sunt produse de fabricație care includ în masa lor materii prime proteice (vegetale și animale), substanțe minerale, vitamine și alți aditivi furajeri. Se folosesc la prepararea nutrețurilor combinate complete, în fabrici sau în fermele de animale prin încorporarea lor în cereale în proporție de 10-40%. Utilizarea acestor CPVM-uri a devenit o practică curentă, mai ales în fermele care pot asigura suportul de cereale și instalațiile de măcinare, dozare și omogenizare.

PVM-urile sunt amestecuri în care se găsesc omogenizate într-o formă concentrată vitamine, substanțe minerale, aminoacizi, antioxidanți etc. După rolul și componența lor se deosebesc: premixuri vitaminice, premixuri minerale, premixuri complexe. În nutrețurile combinate proporția de participare a premixurilor este de 1-3% în funcție de concentrația în microcomponente.

Având în vedere faptul că animalele, dar mai ales păsările nu pot procura în mod eficient toate aceste substanțe în cadrul gospodăriei, este recomandată hrănirea acestora cu hrană completă, sub formă măcinată sau granulată, în componența căreia să fie incluse toate elementele nutritive necesare unei diete bogate. În plus la nutrețurile procesate (peletate), granulele devin 99% digerabile la nivelul tubului digestiv, comparativ cu situația în care păsările consumă cerealele ca atare, caz în care digerabilitatea hranei este sub 60%. Mai mult, sunt reduse pierderile cu furajul până la 30%; păsările nu pot să își aleagă doar ingredientele care le plac, restul fiind risipă. Altfel spus, în cazul păsărilor alimentația cu hrană granulată (sub forma de peleți) poate aduce economii de până la 50% în comparație cu alimentația bazată doar pe cereale.

INCDBNA (IBNA) Balotești produce o gamă largă de nutrețuri combinate pentru: păsări (pui, curci, găini ouătoare, prepelițe, fazani, iar la cerere și pentru rațe, gâște), porci, viței, miei și iezi. Nutrețurile sunt fabricate atât sub formă măcinată, cât și granulate. Produsele se pot cumpăra în pungi de 10 kg și/sau saci de 30 kg și toate produsele sunt disponibile și în varianta granulată.

Pentru întrebări sau comenzi vă rugăm să ne contactați telefonic sau prin intermediul paginii noastre: http://www.ibna.ro/produse

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală, Baloteşti

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – (INCDBNA Balotești)

La viței succesul tranziției de la un regim de hrană pe bază de lapte la unul pe bază de concentrate și furaje voluminoase reclamă o dezvoltare corectă a rumenului. Însă dezvoltarea rumenului este un proces care necesită timp. Indiferent de cantitatea de lapte administrată sau de vârsta la care sunt înțărcați vițeii, dacă rumenul lor nu este corect dezvoltat, după această perioadă efectele stresului de înțărcare și postînțărcare sunt evidente. Eșecul în această etapă poate duce la încetinirea vitezei de creștere a vițeilor sau la o rată mai mare a îmbolnăvirilor din cauza stresului nutrițional. Ambele situații au implicații economice ulterioare deosebite și vor diminua efortul făcut cu vițelul până la momentul înțărcării.

Dezvoltarea rumenului debutează atunci când vițeii încep să consume hrană solidă. Primul tip de hrană care se administrează este un nutreț starter, iar bacteriile care colonizează rumenul provin în cea mai mare parte din acest nutreț. După ce vițeii încep să consume mai multă hrană solidă se formează tipul de bacterii care domină în rumen. Bacteriile care digeră amidonul produc butirat și propionat, în timp ce bacteriile care digeră fibrele produc în cea mai mare parte acetat. Celulele din peretele ruminal folosesc butiratul ca sursă de energie pentru creștere. Prin administrarea timpurie de hrană solidă la viței este favorizată fermentarea amidonului care reduce pH-ul ruminal și favorizează creșterea bacteriilor și producerea de butirat. Totodată, consumul de nutreț starter stimulează creșterea papilelor ruminale și astfel se mărește suprafața disponibilă din rumen pentru absorbția nutrienților. De reținut este faptul că, indiferent de momentul în care se începe administrarea de hrană solidă, este nevoie de 2 până la 3 săptămâni pentru ca populația bacteriană să crească până la un număr care poate digera eficient nutrețul.

INCDBNA este cel mai important institut de cercetare din România în domeniul științei animalelor ce desfășoară activități de cercetare și dezvoltare pe teme legate de biologia și nutriția animalelor de fermă (rumegătoare mari și mici, păsări, suine). De asemenea, institutul are o rețea extinsă de colaborări cu potențialii beneficiari ai rezultatelor cercetării (fermieri, asociații profesionale, autorități etc.) care asigură relevanța practică a direcțiilor de cercetare și impactul ridicat al rezultatelor. Astfel, IBNA vine în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității (IBNA deține acreditare ISO 9001 și avizare ANSVSA):

  • premixuri vitamino-minerale pe suport de făinuri de cereale (mălai, tărâțe etc.) cu o structură astfel elaborată încât, incluse în rețete de hrană tipice pentru diverse categorii de animale de fermă, să asigure necesarul de vitamine și minerale pentru categoria respectivă. Aceste produse sunt destinate fermierilor care își pot procura singuri atât cerealele, cât și nutrețurile proteice (șroturi etc.). La solicitare, structura acestor produse poate fi adaptată pentru necesitățile fermierilor (de exemplu, rată mai mare de includere pentru cei care au posibilități reduse de omogenizare).
  • concentrate proteino-vitamino-minerale, adică amestecuri de ingrediente furajere bogate în proteină (șrot soia, șrot floarea-soarelui, mazăre etc.) plus vitamine și minerale. Aceste produse sunt destinate fermierilor care își pot procura/cultiva singuri cerealele (porumb, grâu, orz). Prin respectarea instrucțiunilor de pe ambalaj, aceștia pot asigura o furajare corectă (pe baze științifice) a animalelor, fără să aibă nevoie de cunoștințe de specialitate și pot obține maximul de spor sau de producție permise de condițiile de întreținere.
  • nutrețuri combinate, adică amestecuri de cereale, ingrediente proteice, săruri minerale (cretă furajeră, fosfat mono sau dicalcic), sare, premix vitamino-mineral etc., elaborate pentru cele mai importante categorii de animale de fermă. Aceste produse fiind complete, se administrează ca atare în hrana animalelor și asigură rații echilibrate nutritiv categoriilor de animale cărora le sunt destinate. La rumegătoare trebuie administrate în completarea nutrețurilor de volum (fânuri, silozuri), în funcție de nivelul de producție al animalelor.

Pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, rețete adaptate necesităților beneficiarilor în funcție de baza furajeră de care dispun sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive etc.

Începând cu luna iunie a.c. IBNA realizează, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului la adresa http://www.magazin.ibna.ro/

Dr. ing. Andreea VASILACHI – INCDBNA Balotești

 

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimele decenii, cererile consumatorilor în zona producerii de alimente s-au schimbat considerabil. Consumatorii cred tot mai mult că alimentele contribuie direct la îmbunătățirea stării generale de sănatate și a calității vieții.

Acceptarea și atitudinea consumatorilor față de alimentele funcționale determină mărimea și succesul pieței. Inițial, consumatorii au fost suspicioși în privința alimentelor funcționale „nenaturale“, deoarece producția lor necesită implicarea tehnologică în scopul îndepărtării, adăugării sau modificării unor componente bioactive.

Producerea de alimente funcționale necesită deseori o tehnologie modernă și diferite abordări precum: (I) eliminarea unui component cunoscut, care poate avea efecte dăunătoare pentru consumator; (II) adăugarea unui component, care nu este în mod normal prezent;

(III) creșterea concentrației unui component prezent în mod natural în aliment, în scopul producerii de efecte benefice; (IV) înlocuirea unui component cu un altul cu efecte benefice demonstrate.

Piața alimentelor funcționale a crescut în mod constant, datorită beneficiilor aduse sănătății. Cererea pentru alimente funcționale variază de la o țară la alta, pe baza obiceiurilor culinare, a legislației în vigoare și a culturii. Cele mai mari piețe de alimente funcționale sunt în Japonia și SUA. Printre țările din Europa care au un consum mai ridicat de alimente funcționale se numără Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda.

Acceptarea unui ingredient funcțional specific este legată de cunoașterea de către consumator a efectelor asupra sănătății ale ingredientelor specifice. De aceea, ingredientele funcționale, care au fost percepute de consumatori, pentru o perioadă relativ lungă de timp (ex. vitamine, fibre, minerale) ating proporții destul de mari de acceptare a consumatorului, față de ingredientele care au fost utilizate de puțin timp (ex. flavonoide, carotenoizi, acizi grași omega-3, seleniu, probiotice). Însă, reacțiile consumatorilor s-au schimbat într-un mod pozitiv după creșterea conștientizării beneficiilor alimentelor funcționale pentru sănătate.

În acest context, preocupările actuale ale cercetătorilor sunt îndreptate în direcția obținerii de alimente funcționale de natură animală (ex. alimente cu conținut ridicat de acizi grași polinesaturați, alimente cu conținut scăzut de colesterol, alimente îmbogățite în vitamine sau minerale) pe cale naturală, prin manipulare nutrițională, utilizând rețete furajere complexe, testate și validate prin modele experimentale și funcționale.

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernului României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Lucrare editată în cadrul proiectului P_40_441 – GALIM PLUS – „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee, în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, contract de finanțare nr. 144/13.10.2016.

Beneficiar INCDBNA Balotești.

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Margareta OLTEANU, Rodica Diana CRISTE, Tatiana PANAITE, Petru Alexandru VLAICU

Pagina 3 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti