reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

A doua ediție a Târgului Gospodăriilor de Produse Montane ”La Porțile Nemirei” a reunit producători de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui

În perioada 17-19 mai, la Dărmănești, județul Bacău a avut loc cea de-a doua ediție a Târgului Gospodăriilor de Produse Montane, "La Porțile Nemirei- tradiții și obiceiuri", eveniment marca "Fabricat în Dărmănești" și organizat de autoritățile locale, în parteneriat cu Gal Valea Muntelui, Degustarium și Livada Minunată. Ajuns la a doua ediție, târgul vine în sprijinul micilor producători de produse tradiționale din zona Valea Trotușului și Valea Muntelui. Organizatorii și-au propus să aducă mai aproape de conștiința publică, importanța dezvoltării agricole din regiunile montane.

Noutate: abator mobil containerizat

În cele trei zile de târg au fost prezenți gospodari din 14 localități, iar pentru producătorii și vizitatorii prezenți au fost deschise ateliere de lucru și, în premieră, un abator mobil, organizat de Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental, prin inițiativa și sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală din județul Bacău.

targ produse montane4

Cea de-a doua ediție a Târgului de Produse din Gospodăriile Montane, "La Porțile Nemirei",  a reunit producători din 14 localități de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui. Primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, spune că au fost expuse produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice. Față de anul trecut, acesta a văzut mai mult curaj la mulți dintre ei producători, cu toate că la prima ediție, unii dintre aceștia erau timizi, în acest an  au devenit mai receptivi, cu produse autorizate, ambalate mult mai profesionist. Noutatea din acest an a fost reprezentată de un abator mobil containerizat. „În afară de faptul că numărul expozanților a crescut, am văzut prezenți mulți antreprenori locali, oameni care au investit în turism, care au pensiuni și care sunt interesați de a cumpăra aceste produse ecologice, spre a le valorifica clienților lor. De altfel, anul trecut la prima ediție am avut solicitări, în speță, din partea crescătorilor de animale, respectiv să aducem acel concept de abator mobil în zonă. Ne-am conformat și în acest an am reușit să aducem un abator mobil containerizat, care a trezit foarte mare interes crescătorilor de animale. Am înțeles că, în perioada următoare Guvernul României va aloca și resurse financiare pentru a putea fi achiziționat, fie de grupurile de producători, fie de asociațiile crescătorilor de animale. Sperăm că, în perioada următoare, pe raza județului Bacău și nu numai, să apară asemenea unități de abatorizare, pentru că vin în sprijinul crescătorului și a consumatorului“, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

targ produse montane6

Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov, a fost prezent la Dărmănești cu un astfel de abator mobil containerizat. Acesta reprezintă singura asociație din țară, care conduce registru genealogic la rasa Bălțată Românească. Asociația are 13.500 de membrii, cu circa 200.000 de vaci de lapte, înscrise în registrul genealogic și se ocupă în special de ameliorarea rasei Bălțatei Românești. „Am venit să prezentăm noutăți și soluții, să arătăm ce am făcut noi, astfel încât și fermierii din zona aceasta să aibă venituri mai mari. Abatorul mobil containerizat permite sacrificarea de ovine, caprine și suine în zile separate, astfel încât crescătorii să aibă profit, iar consumatorii să fie deserviți 7 zile din 7, cu carne proaspătă. Tot conceptul  reprezintă 55.000 de euro, iar noi acordăm și finanțare. Abatorul mobil este format din trei zone mari, respectiv zona de așteptare, care este reprezentată de un țarc, unde animalele sunt pregătite pentru sacrificare, o altă zonă este de asomare/sângerare, plus zona curată, camera frigorifică, zona de tranșare și de vânzare, și nu în ultimul rând vestiarul. Acest abator este un produs, pe care l-am lansat în luna octombrie, iar în momentul de față sunt în jur de 60 de unități, la nivel de țară. Băcăuanii l-au privit ca un bun necesar, iar în această zonă putem spune că există deschidere pentru achiziția a cel puțin două unități“, ne precizează Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov.

targ produse montane2

Magazine locale și "coșul săptămânal"

Vlad Mihai Ochiroș, voluntar în cadrul GAL Valea Muntelui, a fost implicat direct în organizarea acestui eveniment. Acesta a precizat că a doua ediție este mai bună decât prima și speră să fie mai puțin reușită decât următoarele, deoarece vrea să ridice miza și să integreze cât mai mult partea de soluții, vis-à-vis de micii fermieri, în ceea ce privește atestarea produselor și creșterea valorii adăugate a muncii crescătorilor de animale. Acesta mai precizează că se vine în sprijinul producătorilor, cu privire la modul de comercializare a produselor din această zonă. „Ne-am propus în perioadă 2014-2020 să finanțăm două locații la nivel asociativ între crescătorii de animale, iar de aici apare provocarea, deoarece vrem să finanțăm transformarea, să nu se mai vândă animalele vii, ci să poată fi sacrificate, transformate și procesate în cadrul fermelor, la nivel colectiv, și în felul acesta să fie mai simplu atestate produsele. Nivelul la care suntem acum este cel în care ținem legătura cu potențialii beneficiari, (...) este un proces mai greoi, dar care se va realiza până la urmă. Practic, cred că va fi provocarea care o să scoată de pe Valea Muntelui, produsele locale, despre care se tot vorbește acum și se vede foarte mult în Vest, respectiv magazine locale, în jurul orașelor mari. Vrem pe viitor să gândim un magazin, cât se poate de mic la o intrare principală în municipiul Bacău, unde să fie ușor de accesat, dar care să ofere conceptul acesta de "coșul săptămânal", precizează Vlad Mihai Ochiroș.

Ca partener la acest eveniment a fost și cooperativa Degustarium. Ramona Pal,  a afirmat faptul că această formă de asociere a adunat în jur de 40 producători din zona Ghimeșului și promovează produsele locale. „Degustarium este partener la acest proiect și sprijinim producătorii mici, care produc produse din ferma proprie. De altfel, încercăm împreună cu aceștia să facem și agroturism, pentru că ne dorim ca oamenii să vină în zonă, să guste și să cumpere produsele noastre și totodată să creăm o comunitate, care primește produse sănătoase. Important este că producătorii din această zonă au început să iasă și să se promoveze“, adaugă Ramona Pal.

targ produse montane3

Gospodarii produselor montane 

Cei prezenți au putut redescoperi gustul adevăratelor produse locale de pe întreaga Vale, dar și admira o expoziție de animale, cu cele mai frumoase exemplare ale crescătorilor din această zonă de munte.

Printre producători am întâlnit-o pe Elena Roman, care are o fermă mai mult de familie, de cca. 20 de ani în Dărmănești, județul Bacău, de oi, capre și vaci. De obicei, produsele acesteia sunt din lapte de oaie: brânză în coajă de brad și la burduf, urdă dulce, brânză frământată și caș dulce. „Mă ocup de această fermă de 20 de ani. Am moștenit-o de la părinții mei, iar între timp m-am asociat cu unul dintre frații mei. Inițial, am început cu aproximativ 18 animale, iar acum am ajuns la un efectiv de 700 de oi, plus mieii, în jur de 400 de capete. Pe lângă oi, avem și 100 de capre și acestea cu iezi, plus vaci și viței. Produsele le vând de acasă, am clienții mei, care cumpără an de an, iar la piață ies prea puțin“, ne spune Elena Roman.

La târg, Vasilica Ciobaniuc a adus brânză frământată, urdă și caș. Aceasta are un efectiv de 500 de oi și 30 de vaci, iar de 30 de ani se dedică în totalitate animalelor. „Am început în urmă cu 30 de ani, cu circa 10 oi și 10 mieluți, pe care le-am tot sporit (...), ne-au fost dragi atât mie, cât și soțului, cu toate greutățile pe care le-am întâmpinat pe parcursul anilor. Întâi am avut oi breze, apoi ne-am axat pe bucălăi, iar încet -  încet încercăm să ameliorăm specia. Având în vedere că suntem de mulți ani pe piață, vindem în piața orașului, dar mai sunt și cumpărători care vin și achiziționează produse de acasă. Fiind în zonă de munte nu putem realiza în totalitate nutrețurile, de aceea cumpărăm, mai ales că aceste animale trebuie hrănite și purtate corespunzător“,  adaugă Vasilica Ciobaniuc, fermier din Comănești, județul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA

Festivalul Cozonacului și târg de produse locale la Bacău

La Bacău, în luna aprilie, a avut loc a doua ediție a Târgului de produse locale organizat prin proiectul Se poate și aici de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan. Au fost două zile în care producătorii locali au lucrat la foc continuu. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute. Evenimentele au avut ca parteneri Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Magazinul Auchan.

„Cel mai autentic și mai gustos cozonac“

„Frământă împreună cu noi rețeta ta!“ Acesta a fost motto-ul celei de-a doua ediții a Festivalului Cozonacului, în care 16 gospodine și-au măsurat iscusința pentru a pregăti cei mai gustoși cozonaci. Pentru prepararea acestora a fost amenajată o zonă specială cu bancuri de lucru, principalele ingrediente fiind asigurate de către organizatori. Timpul de lucru maxim pentru proba de foc a fost de 4 ore, când s-a trecut prin toate etapele de fabricare a cozonacului, de la pregătirea aluatului și dospire, până la coacerea în cuptorul magic. În final, juriul concursului a premiat cei mai gustoși, arătoși și pufoși cozonaci, iar gospodinele de pe cele trei locuri ale podiumului au plecat acasă cu diferite produse de uz casnic. „Pentru premiul Cel mai autentic și mai gustos cozonac s-au înscris gospodine care știu să aprecieze tradițiile culinare românești. Surpriza ediției a fost o tânără gospodină de numai 5 anișori, care a reușit să obțină al patrulea punctaj. Pe viitor ne dorim să facem din acest eveniment o tradiție“, ne spune Varga Daniela, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

O vizită prin târg…

Cât timp gospodinele frământau cu spor aluatul și îl puneau la dospit, producătorii locali, nu puțini la număr, își etalau munca vizitatorilor curioși și încântați de diversitatea și savoarea produselor. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației BronxPeople Bacău, ne spune că ediția a doua a acestui târg a adunat 26 de expozanți. Evenimentul a fost o reușită prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni hand­made. „Încercăm să avem o bază de date mult mai concretă, pentru a putea crește de la o ediție la alta. Unul dintre obiectivele asociației noastre este să atragem cât mai mulți producători locali mici. Ca o noutate în acest an, am adus și câteva sortimente de dulcețuri. Acestea sunt create pentru a ajuta Centrul Familial Maria Bronx în care vor locui 12 copii, pe care îi vom prelua din sistemul de stat de protecție a copilului“, a precizat Daniel Zodian.

Dulcețurile din vin și măr, o nouă șansă pentru copiii defavorizați

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Prima oprire a fost la surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin ale Asocia­ției BronxPeople Bacău. „Povestea Dulcețurilor Mariei înseamnă pasiune intensă pentru bunătățile românești, apetență pentru gusturi desăvârșite, dorință de a reînvia obiceiurile culinare vechi. Produsele sunt realizate din Merele Românești de la Plopana, iar dintre sortimente, dulceața de măr cu nucă și scorțișoară, dar și dulceața de măr cu ghimbir păstrează în ele gustul de altădată, cu care «baba Marița» de la Horgești își îndulcea nepoții. Pe lângă valorificarea mărului, am ales să promovăm și trei soiuri de vin din Podgoria Bucurel, pe care le-am folosit pentru a da naștere la trei sortimente de dulceață: din Pinot Noir cu prună uscată, din Cabernet Sauvignon cu fructe de pădure, dar și din Sauvignon Blanc cu portocală. Am început demersurile pentru atestarea acestor dulcețuri, iar într-un viitor apropiat dorim să valorificăm și alte produse locale pentru a crea sortimente de brânzeturi, dar și produse de panificație“, a precizat Daniela Varga, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

Dulcețica Mamei

Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului Dulcețica Mamei, din Hemeiuș, a încântat pri­virile curioșilor cu minunatele dulcețuri, dar și cu zacusca de hribi. „Pentru mine este o plăcere deosebită să prepar dulceață, mai ales că folosesc ingrediente din grădina și livada mea. Avem produsele clasice: dulceață de mure, zmeură, soc, coacăze, afine, dar și dulceață de cireșe amare, cireșe cu mentă, caise cu migdale, lime cu ghimbir și de pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie; plus tot ce înseamnă dulceață de ardei iute: ardei iute cu vișine, ardei iute cu pătlăgele verzi și zacuscă de hribi, ghebe și vinete “, a precizat Gabriela Silișteanu.

Cuptorul de Aur al bunicii

Cătălin Bîgu s-a gândit să facă o brutărie cum era odată. Acesta are un cuptor din cărămidă cu vatră, iar zilnic spune că folosește în jur de 400 kg de făină neaditivată pe care o achiziționează direct de la moară. „Îmi era dor de gustul pâinii rumenite pe vatra încinsă a bunicii… și am reușit. În Bacău avem trei puncte de desfacere, iar magazinele se numesc Cuptorul de Aur. Cu toate că am început în luna ianuarie, anul trecut, cu fonduri proprii... până în acest moment sunt mulțumit deoarece și clienții sunt mulțumiți, iar acest lucru contează cel mai mult.“

Produsele lactate ale fermei Baciu

De la târg nu puteau lipsi produsele tânărului Augustin Baciu din satul Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău, care se ocupă de 5 ani de o fermă de capre Saanen. „Am lucrat o perioadă bună în străinătate, dar am vrut să mă stabilesc în România, undeva la țară. În mediul rural nu poți deschide multe afaceri și de aceea ne-am gândit să achiziționăm animale. Am început cu șapte ieduțe aduse din Austria și ușor, ușor ne-am extins. În acest moment avem 60 de capre adulte cu lapte și 34 de ieduți. Venim în întâmpinarea consumatorului cu iaurt, tartinabilă, o brânzică pufoasă, caș afumat, proaspăt presat, plus produse semimaturate și maturate de peste trei luni“, spune Augustin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Emanuel Miron, legumicultor în Comănești: „A cultiva legume nu e la fel ca a fabrica șuruburi“

Raiul pe pământ este în grădina casei părintești a lui Emanuel Miron și a Lenuței Senteș. Cei doi s-au apucat de legumicultură în urmă cu 5 ani la Comănești, un mic orășel de munte din județul Bacău, și nu oricum, …cu două solarii a câte 300 mp fiecare.

Soiuri tradiționale – heirloom se cultivă și în această grădină

Terenul are o suprafață de circa 1.300 mp și este proprietate personală, fiind de fapt grădina casei părintești. Solariile ocupă o suprafață de 600 mp, iar restul terenului este împărțit între pomi fructiferi, zmeură, căpșuni și verdețuri. Grădinăritul celor doi se face în familie deoarece suprafața limitată de care dispun este suficientă pentru două persoane. „Afacerea a fost pornită exclusiv cu fonduri proprii. Am început inițial la scară mai mică, iar mai apoi ne-am extins. Solariile sunt construite din schelet metalic din țeavă galvanizată și sunt acoperite cu o folie specială pentru solarii. Soiurile folosite de noi sunt variate pentru că utilizăm atât hibrizi cât și soiuri tradiționale – heirloom. De exemplu, pe lângă tomatele de culoare roșie avem și multe soiuri cu diverse culori, de la galbene, portocalii, albe, verzi, negre, albastre, bicolore până la tricolore. Inițial, am cumpărat semințele din țară și străinătate, ca mai apoi în fiecare an să recoltăm semințe din producția proprie și să le multiplicăm“, ne spune fermierul din Comănești.

„Clientul primează“

Emanuel reușește să mențină afacerea prosperă prin calitatea produselor, iar acest lucru îi iese tare bine. „Legume sunt peste tot, dar oamenii s-au săturat de gustul de plastic și vor legume crescute natural. La noi, cei interesați au posibilitatea și de recoltare a legumelor, după preferințe. Suntem adepții dictonului «clientul primează»! Nu avem calități diferite pentru clienți diferiți. O roșie, indiferent că este mare sau mică, este aceeași roșie cu același gust. Sunt clienți care le preferă mai mari sau mai mici, (…) ei aleg exact ceea ce vor și noi nu le impunem nimic“.

Legumele se valorifică parțial la Piața Centrală Comănești, dar și prin livrări la domiciliu, iar restul prin vânzare directă de acasă. „Livrările la domiciliu sunt un atu al nostru, corespunzând cu principiile noastre către client. Printre altele, oamenii sunt tot mai ocupați, lucrează până târziu și nu mai au timp să facă piața. Aici intervenim noi și asigurăm livrarea de produse proaspete, recoltate în aceeași zi, direct acasă la client“, este mândru legumicultorul.

„Trăgând linie, sunteți pe plus sau pe minus?“ În primă fază, legumicultorul ezită, dar ulterior afirmă că este destul de dificil în a da un răspuns clar. „Matematic vorbind, suntem pe plus, clar, dar este multă muncă atât fizică cât și intelectuală, iar aici depinde de fiecare cât consideră că acel plus este suficient sau nu. Merită doar dacă îți place o astfel de activitatea, care înseamnă multă răbdare, dar și eșecuri, uneori. Ne motivează aprecierea oamenilor pentru produsele oferite“, mărturisește Emanuel Miron.

Fermierul ne atenționează că este nevoie de multă informare deoarece a cultiva legume nu e la fel ca a fabrica șuruburi. „Sunt plante vii, cu cerințe și nevoi diferite, pe care trebuie să le cunoști ca să poți avea rezultate. Au nevoie de lumină, temperatură, apă, nutrienți și între toate există corelații ce trebuie cunoscute. A cultiva o plantă nu înseamnă să pui o sămânță în pământ și ulterior să culegi roadele. De la semănat până la recoltare trec câteva luni bune de timp, în care plantele au nevoie de îngrijire constantă. Asta înseamnă timp și bani. Și nu puțini bani!“, a mai adăugat acesta.

legume Comanesti BacauCoșul cu de toate

Pentru începători, problema desfacerii produselor trebuie luată în serios, ne spune comăneșteanul. „Aceasta este una dintre principalele probleme. Cineva care vrea să înceapă o afacere comercială cu legume va avea de studiat cu privire la zona locală de distribuție. Trebuie să coreleze producția potențială pe care o estimează cu capacitatea de vânzare. Nu este totuna să vinzi 100 kg de roșii cu 5 lei/kg sau 500 kg de roșii cu 1 leu/kg. Dacă nu planifici atent, te poți trezi că ai o producție mai mare decât poți vinde și atunci ai două opțiuni, ori scazi prețul, ori arunci produsele. Ambele sunt de evitat! Noi avem o gamă variată de produse tocmai pentru a evita să avem o cantitate prea mare de un singur produs, care ori se vinde, ori nu se vinde. Oamenii vin și cumpără câte un coș complet de legume, de la roșii, ardei gras, kapia, castraveți, gogoșari, fasole verde, verdețuri, condimente etc. Avem câte puțin din toate și astfel oamenii nu au nevoie să meargă în mai multe locuri pentru aprovizionare. Noi deja ne dimensionăm producția cu capacitatea de vânzare, de aceea uneori cererea depășește oferta. De altfel, nu întâmpinăm probleme cu desfacerea tocmai pentru că am luat în calcul puterea de vânzare și în fiecare an am crescut câte puțin, în așa fel încât să putem satisface cererea. Pe viitor ne dorim să mai extindem suprafața de solarii. Legumele crescute în spații protejate, contrar credințelor vehiculate în diverse medii de informare, sunt mai curate și mai sănătoase pentru că sunt protejate de factorii climatici și necesită mult mai puține tratamente și intervenții. Un alt avantaj este prelungirea sezonului cu până la 4-6 săptămâni“, încheie fermierul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pestă porcină africană confirmată în gospodării din județele Bacău și Botoșani

În data de 15.02.2019 a fost confirmată prezența virusului pestei porcine africane (PPA) la un cadavru de porc domestic din gospodăria unui proprietar din comuna Oituz, județul Bacău și la două porcine depistate într-o exploataţie non-profesională din localitatea Pomârla, județul Botoşani.

În urma investigaţiilor preliminare, din comuna Oituz - Bacău, a rezultat că, în data de 04.02.2019, proprietarul a cumpărat două suine de la un cetățean necunoscut, dintr-un mijloc de transport auto înmatriculat în județul Covasna. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare, dar neînsoţite de documentele sanitare veterinare. Medicul veterinar din circumscripţia sanitară veterinară de asistență nu a fost anunţat de această tranzacţie, fapt ce constituie o încălcare a legislaţiei.

Din investigațiile preliminare, în localitatea Pomârla - Botoşani, animalele afectate au fost crescute în gospodăria respectivă situată la cantonul silvic Gheorteni. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Investigaţiile vor continua şi în zilele următoare.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

„O oază de sănătate pentru părinți și copii“ - salină într-un bloc din Bacău

Un spațiu comercial, la parterul unui bloc de locuințe, a fost transformat într-o salină artificială în Bacău. Este ideea inedită a Simonei Andronic, care a transformat un loc banal într-o oază de sănătate. Salina este deschisă din octombrie 2015 și, de peste trei ani, aduce un plus de sănătate comunității căreia se adresează. Terapia de care clienții mari și mici beneficiază aici se numește haloterapie. La salină aerosolii sunt uscați, sarea este uscată și măcinată în granule microscopice.

Haloterapia ne îndeamnă la sănătate

Haloterapia este cunoscută de mii de ani pentru efectele sale benefice asupra aparatului respirator și de peste 100 de ani medicii, întâi în Polonia, recomandau tratamentul bolnavilor în salinele naturale. Haloterapia folosește micropar­ticule de sare naturală pulverizată sub formă de aerosoli pentru tratamentul diferitelor afecțiuni. Aceasta reproduce, în locații mai accesibile mediului urban, microclimatul folosit în speleoterapie, adică tratamentul practicat în minele de sare din Europa de Est încă din secolul al XIX-lea.

Salina Bacău este o salină activă, dotată cu un halogenerator performant produs de o echipă de cercetători din Sankt Petersburg. Acest aparat este, de fapt, o moară care macină sarea în granule microscopice, dimensiunea acestora fiind de 4-5 microni. Sarea măcinată este pulverizată într-o încăpere, unde stau persoanele care au nevoie de această terapie. Acest aparat are rezultate clinice dovedite și cu studii în peste 135 de locații din Estonia, Finlanda, Marea Britanie, Canada, SUA, Germania și alte țări.

Salină „artificială“ în inima Bacăului

O astfel de salină este înființată de Simona Andronic care, după 22 de ani petrecuți în București, s-a întors acasă pentru a-și aduce contribuția la bunăstarea băcăuanilor, construind acest proiect care se adresează persoanelor cu afecțiuni respiratorii. Aceasta are 44 ani și este licențiată a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din București, iar ultimii 21 de ani și i-a petrecut în Capitală, ajungând acum la un CV bogat. Cu toate acestea, Simona s-a gândit să se întoarcă acasă și nu a făcut-o pur și simplu; aceasta a aflat de ideea salinei de la un prieten tot din Bacău, iar după luni de documentare, vizite în saline active similare din București, discuții cu producătorii străini despre halogeneratoare, ea a considerat că o salină „artificială“, dar activă, este o necesitate mare pentru Bacău. Mai exact, în anul 2014, când a aflat de salină, Simona își dorea oricum să se întoarcă în orașul din care a plecat. Așa că în vara lui 2015 a vândut casa din București, iar banii i-a investit, cu curaj și încredere, în ceea ce este astăzi Salina Bacău, un loc unde copiii vin cu bucurie să se joace, inspiră aerosoli salini uscați, iar părinții se relaxează alături de ei. „Salina funcționează într-un spațiu comercial, la parterul unui bloc de locuințe, într-o zonă centrală a Bacăului. Sala este bine izolată, aerisită, are 45 mp și aerul este uscat (se folosește și un dezumificator). Programul începe la ora 16 zilnic, de luni până vineri, intrările la terapie sunt la ore fixe, iar ultima ședință este de la 18 la 19. Sâmbăta, în sezonul rece, este doar o oră de haloterapie, de la 10 la 11. O ședință de haloterapie durează 45 de minute; se recomandă o ședință la două zile pentru ca sarea să aibă timp să topească mucoasele și să aibă timpul ei de acțiune, iar o cură minimă în urma căreia se pot observa rezultate este de 10 ședințe“, a precizat Simona.

Prevenția este cheia succesului

Efectele sunt atât pentru aparatul respirator, cât și pentru sistemul nervos central pentru că, dacă avem un organism bine oxigenat, un creier bine oxigenat, atunci și starea noastră de bine este evidentă. Efectele benefice ale unei cure de haloterapie se mențin timp de 6-12 luni sau chiar mai mult, fiind demonstrate prin studii clinice în Anglia, Rusia, Germania, Estonia și Canada. În acest sens, băcăuanii au fost și ei deschiși deoarece au văzut în această salină o oază de sănătate, ne spune Simona. „Comunitatea din Bacău a reacționat extraordinar în primul an de la deschidere, oamenii au observat rezultate de la primele ședințe: nasul desfundat, tusea sâcâitoare trece în câteva zile, virozele sunt ținute la distanță. Părinții au înțeles că prevenția este cheia succesului! Este o muncă pe care puțini o înțeleg, căci a educa o comunitate în spiritul sănătății prin metode naturiste este uneori copleșitor. Pentru că, din păcate, medicamentele sunt soluția mai comodă, iar oamenii nu se gândesc la consecințe și la contraindicații. Însă, din fericire, însă părinții duc vestea mai departe, reclama se face exclusiv din om în om, și astfel Salina Bacău se bucură de un nume foarte bun în oraș, printre părinți și copii.“

Afecțiunile în care haloterapia are rezultate studiate și dovedite sunt: afecțiuni respiratorii, bronșite, pneumonie, astm, răceli sezoniere, imunitate scăzută, rinită, sinuzită, afecțiuni ORL-otită, laringită, boli de piele-psoriazis, zona Zoster, stres, oboseală, depresie, sforăit și insomnie. Pe lângă tratarea acestor afecțiuni, Simona vrea să facă cunoscut faptul că haloterapia este o terapie complementară în tratarea afecțiunilor respiratorii.

„Ceea ce îmi doresc cel mai mult este ca lumea medicală să acorde mai multă atenție terapiilor alternative și să se aplece asupra studiilor de specialitate, publicate în alte țări și susținute de Societatea Internațională de Pneumologie. Haloterapia este foarte cunoscută în Europa, Australia și America, iar în Rusia sunt zeci de camere unde halogeneratoarele își fac treaba. În câteva țări, această terapie este listată în nomenclatoare și serviciile sunt decontate de casele de asigurări. În România avem un exemplu foarte grăitor: Sanatoriul de boli pneumologice de la Dobrița, Târgu Jiu; acesta are o salină activă cu halogeneratoare în spital, deci medicii de acolo s-au convins de beneficiile majore ale acestei terapii pentru bolnavii cronici. Perspectivele mele de viitor sunt ca în salină să fie din ce în ce mai mulți oamenii pe scaun, să fie copii care scapă de wheezing, tuse, otită și alergii. Și cu îndrăzneală… să existe din ce în ce mai mulți medici care să recomande haloterapia ca terapie complementară în tratarea afecțiunilor respiratorii“, a încheiat Simona Andronic.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Omul cu icoanele de la Bacău

„Omul cu icoanele“, așa este cunoscut Stoian Rodion, un meșter popular ce duce tradiția mai departe prin faptul că face icoane sculptate în lemn, măști, cușme dacice, căciuli hazlii, cojoace, opinci și linguri cu motive populare în satul natal Răcătău, din județul Bacău.

Stoian Rodion se poate numi un om cu suflet mare, care își iubește țara, cultura și neamul. Acesta are un atelier unde croiește cușme hazlii și bundițe de mult timp. În același timp, coase de mână opinci, cojoace și dă formă și viață lemnului. Cu toate că a încercat să ducă un trai decent pe alte meleaguri, nu a putut rezista multă vreme, ne spune acesta. „Am fost plecat ca tot românul în altă parte, dar m-am reîntors cu speranța că voi putea începe o viață nouă. De altfel, cred că un popor care nu are tradiție, credință și pământ nu este popor! Consider că se poate și aici, trebuie doar să vrei să faci ceva, iar orice lucru, cât de mic, trebuie realizat cu dragoste.“

Icoanele sculptate în lemn, darul lui Dumnezeu

omul cu icoanele c

Meșterul popular face parte dintr-o familie cu cinci frați, crescuți modest și cu credință în Dumnezeu, care s-a învățat cu darul meșteșugului încă de mic copil. „Pasiunea și dragul de tradiții le am de mic copil, de când îmi confecționam singur biciul, toba, capra, măștile și steaua. În aceea perioadă, pentru a-mi procura cele necesare, făceam eforturi peste putința vârstei mele. Tot atunci trebuia să învăț carte, să am grijă de animalele din curte și de frații mei, pentru că eu eram cel mai mare.

Ușor, ușor anii au trecut, iar după mult timp, respectiv 40 ani de când am plecat din satul natul, am înțeles că noi ca neam trebuie să avem o identitate. Cu toate că viața m-a purtat prin București, unde am avut meseria de dulgher, iar la Letea Bacău am făcut celuloză și hârtie și o perioadă bună de timp, circa 13 ani, am fost plecat după un trai mai bun în Italia, unde am lucrat ca zidar, sudor și grădinar, am poposit tot acasă. În urma unei cumpene cu soția mea, drept mulțumire lui Dumnezeu, în luna august a anului 2015 am făcut prima icoană, după care au urmat realizarea de troițe și cruci. Sunt trei ani de când fac icoane și doi ani de când fac opinci și căciuli. Numărul acestora îl știe numai Dumnezeu, căci eu am șters numărătoarea lor“, își începe povestioara meșterul. Stoian Rodion este absolventul Școlii Populare de Artă din Bacău, la clasa sculptură decorativă, dar despre icoanele și troițele realizate spune că sunt numai darul lui Dumnezeu. „Când sculptez icoane, eu nu mă mai aud, nu mi-e sete, iar la masă merg doar când totul este gata. Dacă ai aprecieri și solicitări, sigur îți vine să mai faci! Știți că o fântână este foarte greu de realizat, dar după ce dai de apă mergi mereu ca să te răcorești, așa mă simt și eu“, a adăugat acesta.

Cojocarul Bacăului face căciuli hazlii

omul cu icoanele b

În schimb, cu opincile a fost mai simplu deoarece le-a realizat din prima sa haină de piele. „Am văzut că lipsesc de pe piață, cu toate că sunt căutate. La diversele târguri prin țară unde merg le realizez în fața copiilor, unde le dau și lecții gratuite. Căciulile le fac după filmul «Amintiri din copilărie», așa cum aveau copiii odată când mergeau la colindat, respectiv căciula lui Păcală și a lui Tândală. Știți cum vine măsurat timpul? După ceas! Dar, dacă nu am starea și energia necesară, nu pot să mă apuc de confecționarea unei icoane, a unei căciuli sau linguri. La expozițiile și târgurile unde sunt invitat le arăt și le demonstrez celor prezenți cum se fac toate aceste minunății, dar din păcate nu am văzut niciun copil prea interesat. Supărarea mea este că nu am copiii lângă mine să îi învăț aceste meșteșuguri“, încheie meșterul popular Stoian Rodion.

Beatrice Alexandra MODIGA

"Se poate și aici" un proiect pentru tinerii antreprenori băcăuani

"Se poate și aici" este un proiect inițiat de Asociația "BronxPleople", ce are ca scop identificarea nevoilor tinerilor din județul Bacău, dar și motivarea lor de a se dezvolta socio-profesional în locul natal. În acest sens, la Bacău, în perioada 3-4 noiembrie a avut loc "Târgul de produse locale", una dintre activitățile proiectului, sprijinită de Consiliul Județean Bacău, în colaborare cu rețeaua internațională de hipermarket-uri Auchan. Totul a pornit din dorința de a le arăta tinerilor liceeni și producători, că Bacăul poate să reprezinte resursa lor financiară pe viitor.

Făcut de oameni pentru oameni!

Asociația BronxPeople este o familie tânără băcăuană înființată la începutul anului 2018, plină de resurse, energie, voință și dorință de a aduce o schimbare în județul Bacău, reprezentând un strop de speranță creat de oameni, pentru oameni. Tinerii vor afla ce înseamnă "antreprenoriatul" și posibilitățile care le sunt oferite de locul natal, precum și evidențierea culturii și a tradițiilor din zonă. Se dorește acest lucru, deoarece tinerii au nevoie de exemple puternice pentru a putea să își împletească visele.

Un bun exemplu că "Se poate și aici" ar fi chiar ei, deoarece ne zic că au fost luați prin surprindere de impactul avut cu această inițiativă. Pe viitor, aceștia promit că ne aduc proiecte mult mai ample și frumoase: „Dacă anul trecut, la începutul lunii noiembrie ne-ați fi spus ce vom realiza într-un an, nu v-am fi crezut! Eram o mână de oameni, 10 voluntari și 3 coordonatori, care nu voiam altceva decât să continuăm proiectele realizate de Clubul Sportiv Bronx Bacău, două la număr, de Crăciun și de Paște, începute în anul 2012. Schimbarea s-a realizat din momentul, când ni s-a mai alăturat o fostă sportivă, …acest lucru se întâmpla în luna decembrie. Astfel, am decis să încercăm și altceva și să punem bazele unei alte asociații; oficial în luna martie, a anului acesta a luat naștere "Bronx People". În acest moment, activitatea organizației noastre țintește coordonatele și nevoile a patru ramuri: tineret, social, cultură și educație, bazându-se pe o echipă de 40 de voluntari, al cărei primordial atuu, este tinerețea“, a precizat Daniela Varga, secretar Asociația BronxPeople.

Aceștia au realizat multe proiecte într-un timp scurt, unele dintre ele planificate luni întregi, iar altele făcute peste noapte, fapt ce îi ambiționează să continue și cu alte proiecte: „Cel mai mult ne dorim ca la anul să deschidem "Centrul Familial Maria Bronx", care va fi un cămin pentru 12 copii, ce vor face sport și vor simți căldura unei familii. De asemenea, ne dorim să continuăm și alte proiectele actuale, precum: "Shoebox", "Speranță pentru viață!", "Donează sânge!", "Coșulețul de Paște", "Se poate și aici" și "O nouă șansă", dar și să implementăm altele noi, respectiv să oferim burse elevilor, să promovăm specificul românesc prin intermediul festivalurilor și târgurilor. Totodată, ne gândim să punem bazele unui al doilea centru familial, mai mare, dar care în plus, să găzduiască ateliere de meserii, pentru ca atunci când un copil va pleca, el să poată întâmpina viața cu cea mai mare ușurință. Este multă muncă, dar când pui suflet, ai voință, și duci totul până la capăt, se poate realiza orice“, a  adăugat Daniela.

Dintre obiectivele asociație se pot enumera: incluziunea socio-profesională a tinerilor producători și antreprenori din județul Bacău, egalizarea șanselor tinerilor elevi din județ pe piața forței de muncă, dar și solidaritatea socială, responsabilizarea societății civile față de problemele acestor tineri. Astfel, prin intermediul proiectul se dorește identificarea nevoilor tinerilor din acest județ, dar și motivarea lor de a se dezvolta socio-profesional în locul natal.

…un magazin online cu produse locale

"Se poate și aici" este mai mult decât un proiect, prin faptul că se încearcă a se prezenta cele mai lăudabile reușite, deoarece tinerii au nevoie de exemple puternice pentru a prinde mai multă încredere în ei. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației "BronxPleople", ne mărturisește faptul că se dorește a se investi în tineri, prezentându-le diverse oportunități și exemple, deoarece crede că România are viitor. „Ideea proiectului "Se poate și aici" a luat naștere în urma unei simple discuții avute în luna aprilie, grație dorinței noastre de a face un proiect, care să se adreseze tinerilor. Dorim să investim în ei, să le arătăm că drumul lor poate prinde contur și aici, în societatea care i-a crescut. Iar pentru a reuși acest lucru, trebuie să le arătăm că oportunități există și că exemplele sunt nenumărate. Am pornit de la faptul că acest lucru se poate realiza cel mai bine, arătându-le tot tineri, care și-au terminat studiile. Cu toate că, unii dintre ei au mai și plecat, s-au reîntors acasă și cred în continuare că, Romania are viitor. Și, astfel am realizat workshopuri, le-am arătat elevilor ce se poate realiza dacă muncești mult, îți dorești cu adevărat și pui suflet. Pe altă parte, dorim să le confirmăm și tinerilor întreprinzători că ceea ce au început, are viitor. O altă activitate a proiectului a fost realizarea unui site web, care conține informații despre aceștia, pe care oricine se poate înscrie, și care în următoarea perioadă va găzdui un magazin online, de unde se vor putea cumpăra produse locale“, a precizat acesta.

Bacăul consumă local

"Târgul de produse locale", una dintre activitățile proiectului, care a avut loc de curând în complexul Auchan Bacău a reunit, atât tinerii întreprinzători cât și elevii, din diverse domenii: servicii, panificație, patiserie, apicultură, conserve, pomicultură și lactate, adaugă Daniela: „Noi am reușit să găsim 20 de producători locali, cărora le-am călcat pragul, dar, dintre acestea au reușit să ajungă doar un număr de 15 antreprenori. Cert este că, Bacăul vrea produse locale! Spre bucuria noastră și a producătorilor, unii dintre aceștia nu au mai reușit să vină și duminică, deoarece au rămas fără produse. Nu se așteptau, la fel ca și noi, ca cererea să le depășească așteptările. Rezultatele pozitive ne încurajează să mai organizăm astfel de acțiuni, iar directorul magazinului Auchan, Gigi Mandici, ne încurajează și sprijină în acțiunile viitoare. Ceea ce ne dorim, constă în atragerea unui număr cât mai mare de tineri, care doresc să muncească, să investească în ei și să-și realizeze un viitor aici. Aceste târguri vor fi realizate periodic, dorind ca numărul producătorilor să crească. De asemenea, se va investi și în site-ul web și în magazinul online pentru a reuși să distribuim produsele băcăuane în toată țara. În plus, avem în vedere și deschiderea unui magazin cu aceste produse, și de ce nu, introducerea acestora în lanțurile comerciale.“

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată, de la diferiți antreprenori, care s-au adunat la târg, din toate colțurile județului.

"Apartenența la neam și la țară, m-a făcut să deschid ceva în România"

La târg l-am găsit pe Cătălin Iftimie, un tânăr antreprenor din orașul Comănești, care a vrut să facă ceva mai mult… și astfel să rămână în locul natal. Acesta are 26 de ani, a absolvit "Ingineria produselor alimentare" și și-a deschis cu ajutorul programului Start-up Nation o patiserie, acasă. "Se poate și aici" este opinia acestui întreprinzător, care prin multă muncă, demonstrează că resursele există și că tinerii pot găsi oportunități. Nu este ușor, aceștia trebuie să fie deschiși, dar cert este faptul că, exemplele din jurul nostru și dorința de a crește, ne pot motiva să ne cerem un viitor aici, ne spune Cătălin: „După mai multe încercări în câmpul muncii, nu am fost mulțumit, deoarece am vrut mai mult. Odată ce am aflat de programul Start-up Nation, mi s-a părut interesant, am aplicat și astfel am reușit să pun lucrurile în mișcare. Ideea mea a fost să fac produse naturale (prăjituri de case, torturi, plăcinte etc.), tot ce ține de gama aceasta a dulciurilor, deoarece nu prea sunt, și de obicei așa ceva găsești în orașele mari. Este dificil, deoarece nu este o piața deschisă la așa ceva în acest moment, dar vreau să încerc! În viitorul apropiat aș vrea să deschid mai multe puncte de lucru, dacă o să reușesc să stabilizez această afacere.“

…întreprindere socială pentru tineri defavorizați

La Răcăciuni, Alexandra Anghel are într-un beci "Bunătăți de Răcăciuni". La standul de la târg, bunătățile frumos aranjate și pline de culoare, rând pe rând ne îndeamnă la degustare. Acesta lucrează la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, fiind o tânără de care este plină de entuziasm, deoarece ajută tinerii de la instituția la care lucrează, să le formeze anumite abilități și deprinderi: „În fiecare an, împreună cu toate persoanele din această instituție, încercăm să le formăm tinerilor, abilități și deprinderi de viață independentă pentru că este foarte important ca aceste persoane să își formeze aceste deprinderi pentru deschiderea către comunitate. Avem un spațiu generos și o livadă, unde cultivăm tot felul de bunătăți, iar toamna încercăm cu ajutorul tinerilor, de aici, de la noi, din instituție să punem tot felul de bunătăți pentru iarnă (compoturi, dulcețuri și murături), din care ei se bucură în tot sezonul rece. Cred că tineri ar avea foarte multe posibilități în România, în general pentru că suntem o țară cu multe resurse. Și nouă ne-ar plăcea ca pentru tinerii din instituția noastră să deschidem o întreprindere socială, prin care să promovăm toate aceste bunătăți și activități, pe care noi le desfășurăm împreună cu ei. Vrem să ne dezvoltăm și să creștem anul următor. Am investit într-un solar și prin urmare, producția noastră se va mări.“

Centrul Miorița sprijină tinerii cu dizabilități

Centrul Miorița este un centru în care stau oameni cu dizabilități și care se ocupă cu agricultura, respectiv legume, din care fac conserve. Centrul din apropierea orașului Bacău este un așezământ bine organizat, îngrijit dar mai ales, productiv. Aici nimeni nu stă! Toți muncesc și își știu foarte bine rolul în gospodărie. Un exemplu este Ciprian, un tânăr demn de admirat pentru voința și determinarea de care dă dovadă, în ciuda faptului nefericit că viața nu i-a permis să aibă parte de o dezvoltare a capacităților, la fel că noi toți. Toate persoanele care locuiesc la acest centru seamănă cu Ciprian. Le place să muncească: „Doar prin munca putem reuși. Când am venit la acest centru, nu știam ce este agricultură sau munca. Acum sunt bucuros că se vede rezultatul muncii mele.“

Cojocarul Bacăului face căciuli hazlii

Un alt om cu suflet mare, care își iubește țara, cultura și neamul este Rodian Stoian. Acesta are un atelier situat în subsolul unui bloc, unde croiește cușme și bundițe. De mult timp, acesta coase de mână opinicile și cojoacele, și dă formă și viață lemnului. Cu toate că a încercat să ducă un trai decent pe alte meleaguri, nu a putut rezista multă vreme: „Am fost plecat ca tot românul în altă parte, dar m-am reîntors în speranța că voi putea începe o altă identitate. De altfel, cred că un popor care nu are tradiție, credință și pământ, nu este popor! "Se poate și aici", numai să vrei să faci ceva, iar orice lucru cât de mic trebuie făcut cu dragoste. Cea mai mare durere este că nu găsesc ucenici pe care să îi învăț această frumoasă meserie.

Să încercăm …o fermă de caprine

Baciu Anton de 27 de ani,  împreună cu soția, Iuliana de 26 de ani, de la Ferma Baciu s-au reîntors din străinătate și au investit într-o fermă, unde cresc capre din rasă Saanen și valorifică laptele pentru a produce produse maturate. „Chiar dacă efortul este mare, când există voință, totul se poate realiza“, a precizat acesta.

Într-un sat, undeva pe dealurile Bijghirului, Silviu Adăscăliței este un tânăr de 36 de ani, care crește cca.160 de caprine și valorifica laptele făcând brânză, urdă, caș și cașcaval. Acesta ne bucură papilele gustative, cu rodul muncii întregii familii, de zi cu zi: „Am renunțat la Brașov, la un program de 8 ore și am revenit pe meleagurile natale. Nu aș mai da viața pe care o am acum. Vrem să creștem sănătoși, plini de viață și să educăm copii în spiritul muncii. Celor l-a început de drum le zic "Să încerce"! Eu unul nu regret!“

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Colecția de cătină din Bacău, unică în Europa

Cătina albă – „uzina vie“, cum i-au spus modernii – este cunoscută și folosită, probabil, de mii de ani pentru însușirile sale tămăduitoare. Componentele cu rol important pentru sănătatea omului – vitaminele, sărurile minerale, hidrații de carbon și acizii organici l-au cucerit pe Ioan Viorel Rați, care în primăvara anului 2008 a înființat la Bacău o colecție cu peste 81 de tipuri de cătină, unde realizează și în acest moment studiul de germoplasmă. Acesta a elaborat tehnologii la cătină în cadrul unei pepiniere, folosite acum în țară, cu performanțe notabile.

Colecție cu peste 81 de tipuri

Cătina este o specie de mare perspectivă și are un potențial de creștere și de cultivare foarte bun în România. În acest context societatea Fructex a avut preocupări permanente pentru această specie privind crearea de soiuri, tehnologiile de cultură, precum și înmulțirea în pepinieră cu material certificat și tehnologie ecologică. Fructex are o colecție impresionantă de cătină albă, prin intermediul unui proiect de cercetare: „În anii 2006-2008 am câștigat prin competiție un proiect de cercetare CEEX, care avea ca obiectiv principal specia de cătină. În calitate de director de proiect am prevăzut o activitate care se referea la selecția din floră spontană a tuturor biotipurilor existente în România și studiul acestora în colecție. Ca urmare a acestei acțiuni, în primăvara anului 2008 am înființat o colecție cu peste 81 de tipuri de cătină, unde noi realizăm studiul de germoplasmă. Ca realizări importante avem: publicarea unei cărți „Cătina în exploatații agricole“, derularea unor proiecte de cercetare, crearea a opt soiuri de cătină albă, care au fost și brevetate; elaborarea unor tehnologii de cultură, care au fost publicate și diseminate în producție. Iar în continuare, ca obiective de cercetare pe termen mediu și lung privind această specie, ne dorim: crearea de soiuri noi, elaborarea de tehnologii în sistem ecologic, dar și publicarea rezultatelor de cercetare sub formă de carte“, ne-a declarat administratorul societății Fructex, prof. univ. dr. Ioan Viorel Rați.

14 ani de muncă în slujba cătinei

Publicarea volumului „Cătina în exploatații agricole“ reprezintă pentru autor „un mod de valorificare a peste 14 ani de muncă în slujba cătinei. Am realizat o activitate științifică privind ameliorarea cătinei în cadrul unui program amplu, care a cuprins o bogată documentare și selecția din flora spontană a numeroase populații clonale, cu care am înființat o colecție de cătină ce ne-a permis să realizăm studii de germoplasmă. Am înființat culturi de concurs, unde am făcut numeroase observații și determinări, care au stat la baza obținerii unor rezultate clare ce ne-au permis să recomandăm un sortiment pentru cultura cătinei cu maturitatea fructelor extratimpurii până la târzie. S-au realizat experiențe privind tehnologia de înmulțire și cultură, concretizate prin tehnici de plantare și mai ales de recoltare a cătinei“, a mai adăugat acesta.

Această specie reprezintă o imensă resursă naturală care, cu puțină preocupare, privită cu o strategie bine aleasă, ar putea deveni o resursă economică extraordinară, participând la dezvoltarea unui mediu de afaceri în zona rurală și la realizarea unor produse ecologice. Cătina poate deveni o importantă sursă de venituri, poate genera afaceri, dar poate reprezenta și o deschizătoare de drumuri în domeniul științific, protecția mediului, biotehnologie și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea afacerilor. Din aceste considerente, administratorul societății ne destăinuie câteva secrete legate de o astfel de cultură.

soiuri catina

Înființarea și întreținerea culturii în primii ani de la plantare

Cătina este o foarte iubitoare de lumină şi foarte sensibilă la umbră, cu o incredibilă putere de adaptare deoarece gerurile intense şi seceta par să nu o afecteze. Aceasta poate ajunge la înălţimea de 1-6 metri, cu mai multe rădăcini principale adânc ramificate, dar şi cu o reţea bogată deasă de rădăcini. Prin rădăcinile adventive cătina se înmulţeşte şi se îndeseşte permanent.

Repausul seminal are loc în fruct, astfel încât sămânţa poate încolţi imediat după extragere. Rezultatele cele mai bune se obţin la semănatul din primăvară. Înainte de semănat seminţele se stratifică timp de 30 zile în nisip la 3-5°C; capacitatea de germinaţie a seminţei de cătină se păstrează 2 ani. Perioada de creştere intensivă începe din anul II de la plantare şi se desfăşoară timp de 4-5 ani, interval în care planta se garniseşte cu ramuri de schelet şi semischelet: „Arbustul de cătina este o specie precoce ce intră repede pe rod din anul trei de la plantare şi poate atinge vârste între 7-30-50 ani, în funcţie de condiţiile ce i se oferă. În ţara noastră durata de viaţă a cătinişurilor este cuprinsă între 18-20 ani și fructifică la 2-5 ani după plantare anual, dar abundent doar o dată la 2 ani. Pe măsură ce planta înaintează în vârstă, fructifică mai intens. În perioada martie-aprilie înflorește, înainte de a înfrunzi, iar floarea rezistă la temperaturi negative de cca -3,7°C și durează o săptămână; polenizarea are loc prin intermediul vântului şi a insectelor.“

Înmulțire pe cale generativă și vegetativă

Cătina se înmulţeşte pe cale generativă prin seminţe şi pe cale vegetativă prin butaşi, marcote, drajoni, altoire și înmulțire meristematică. Seminţele se seamănă în straturi la distanţa de 12-15 cm, 20-25 cm, 35-40 cm, după cum puieţii vor rămâne în acelaşi loc 1-2 sau 3 ani. Adâncimea de semănat nu trebuie să fie mai mare de 1 cm, iar cantitatea de sămânţă la mp este de 1,2-3 g.

Perioada de creştere a fructelor este de 180-200 zile, iar în condiţiile ţării noastre are loc la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, perioadă ce coincide cu maturitatea optimă, ne subliniază băcăuanul: „În jurul acestei date fructele capătă culoarea specifică, seminţele sunt complet formate, capabile să germineze. În continuare culoarea pieliţei şi a pulpei se intensifică, fructele cresc în volum, iar la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie ajung la maturitatea optimă. Fructele bine coapte se zdrobesc, se presează printr-o altă sită deasă astfel încât să se desprindă învelişul ce protejează spermoderma. Seminţele se spală bine, se usucă la curent de aer și se pun apoi în săculeţi de pânză spre păstrare. Dintr-un kilogram de fructe rezultă 80-90 g de seminţe.“

„Cea mai recomandată epocă de plantare este toamna deoarece plantele beneficiază de multă umiditate în sol, dar se poate face şi primăvara foarte devreme cu condiţia ca terenul să fie pregătit din toamnă. La stabilirea distanţelor de plantare trebuie să se ţină seama de forma de conducere a coroanei, vigoarea biotipurilor, sistemul de cultură. Obişnuit, cătina se plantează în gropi de 45/45/40 cm în locuri marcate prin picheţi. Odată cu plantarea se mai adaugă 5-6 kg de gunoi bine fermentat. Butaşii înrădăcinaţi se aşază în groapă cu 5-6 cm mai adânc, cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se tasează bine cu piciorul pământul în groapă, iar după ce aceasta s-a umplut cu pământ se face o mică copcă în care se toarnă 6-8 l de apă. Se scurtează butaşul la 8-10 cm deasupra nivelului solului, după care se face un muşuroi până la nivelul mugurelui terminal“, ne-a vorbit pomicultorul despre pregătirea terenului pentru înființarea plantației de cătină.

Prima recoltă de cătină se obține în anul III

Recoltarea are loc la maturitate de coacere, înainte de 15 octombrie. Fructele trebuie să fie bine coapte și trebuie folosite foarfece neruginite, linguri din lemn şi vase din ceramică: „Aceasta este cea mai grea operaţie datorită tufelor dese, a spinilor lungi şi rigizi, a fructelor mici şi aglomerate pe ramuri, a prinderii lor puternice de ramuri; acestea sunt principalele cauze care îngreunează foarte mult lucrarea. Pentru a realiza o eficienţă economică ridicată şi un randament sporit la hectar recoltarea trebuie făcută în momentul când fructele au ajuns la greutatea maximă şi când majoritatea substanţelor chimice active acumulate ating nivele ridicate. În condiţiile ţării noastre, pentru a se desfăşura în bune condiţii, fructele de cătină trebuie recoltate în stare bine coaptă, apoi prelucrate rapid ori congelate. Întrucât oxidează uşor şi astfel îşi schimbă nu numai culoarea ci şi gustul, fructele nu trebuie să vină în contact cu metale.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Un popas în Poiana Sărată, la ferma Albișteanu

În Poiana Sărată din județul Bacău o familie minunată, cu oameni de toată isprava, duce tradiția mai departe, construind un colț de rai din ferma strămoșească. Aici avem o fermă de bovine, o pensiune și o cabană…, toate acestea devenind tot mai vizitate de turiști. În această zonă activitatea de creștere a animalelor este dusă mai departe datorită fermei familiei Albișteanu deoarece produsele fermei sunt căutate atât în piața din Onești, cât și de turiștii care poposesc în sat.

Fermă de animale și de agrement

ferma Albisteanu c

Albișteanu Ciprian Ionuț este cel care a decis să ducă mai departe ferma familiei și, cu toate că a început cu zece bovine, prin muncă, în momentul de față ferma acestuia este numeroasă: „Ferma reprezintă o tradiție a familiei, care s-a transmis de la tatăl meu, și sper să fie preluată de copiii mei la momentul potrivit. Inițial, tatăl meu a început cu fonduri proprii, însă trecerea timpului, plus nevoia de a ne moderniza m-au determinat să accesez fonduri europene, prin programul „Instalarea Tinerilor Fermieri“, în anul 2012, cu o valoare de 36.000 euro, bani cu care am mărit efectivul de animale. Am început cu câteva ani­male, însă dragostea pentru acestea ne-a determinat să avem din ce în mai multe și chiar să ne mărim orizontul. De asemenea, am adăpostit și cai în fermă deoarece aceste animale superbe sunt folosite pentru agrement în cadrul pensiunii și cabanei cu același nume, pe care le deținem în cadrul fermei, întâmpinând ori de câte ori este nevoie turiștii cu produse tradiționale din ferma noastră. În momentul de față deținem 100 de bovine, 200 de oi, patru cai, doi ponei, porci și diverse păsări.“

ferma Albisteanu d

Legat de cele 100 de bovine, în ferma acestora producția de lapte pe cap de vacă este de 20-25 litri/zi, iar din laptele produs se fac următoarele produse: caș, telemea, urdă, cașcaval, brânză de burduf, smântână și iaurt. O parte din produsele acestora merg în piața Onești pentru a fi vândute, în timp ce altele sunt direcționate turiștilor, care le calcă pragul pensiunii.

La Poiana Sărată se încearcă dezvoltarea agroturismului

ferma Albisteanu b

Datorită faptului că se află într-o zonă de munte, aceștia se limitează la efectivul de animale și încearcă să dezvolte agroturismul.

Referitor la capitolul furaje grosiere aceștia o duc bine, „lucerna, fânul și otava sunt crescute natural pe pajiștile din zona noastră, scăldate în razele dulci ale soarelui de munte, în timp ce cerealele le achiziționăm de la alți fermieri, fiind naturale și de înaltă calitate.

Datorită faptului că hrana animalelor noastre este de calitate, laptele și derivatele din lapte sunt foarte bune, iar acest lucru nu îl spunem noi, ci clienții noștri din piața agroalimentară din Onești, unde deținem și o tarabă în sectorul lactate și vindem o parte din produsele noastre.

ferma Albisteanu e

De altfel, fiind o zonă de munte, ne limităm la efectivul de animale pe care îl avem, dar încercăm să dezvoltăm agroturismul deoarece zona noastră este una foarte frumoasă, încărcată de istorie, ce merită din plin să fie pusă în valoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Istoria se rescrie, povestea continuă... la a doua ediție a Festivalului Antic Tamasidava la Bacău

În perioada 31 august - 2 septembrie, băcăuanii, și nu numai, au retrăit o filă de istorie alături de bravii geto-daci. Timp de trei zile festivalul a cuprins spectacole de reconstituire istorică, lupte între daci şi romani, ateliere antice, dansul frumoaselor nimfe, expoziții, concerte, dar şi întreceri între voinicii și „puii de daci“ din cetăţile din Bacău. Festivalul Geto-Dacic Tamasidava este organizat de Asociația AROMAR și Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova, în parteneriat cu Consiliul Județean și Primăria Municipiului Bacău.

Cetatea Tamasidava renaşte!

În an centenar, Festivalul Tamasidava este o invitație inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Astfel, timp de trei zile, orașul Bacău s-a întors în vremurile în care geto-daci stăpâneau aceste meleaguri, spectacolul de deschidere a festivalul a avut loc în centrul Bacăului, vineri - 31 august și a presupus o paradă cu torțe. Sâmbătă și duminică, 1-2 septembrie, „scena“ festivalului s-a mutat în Parcul Gherăieşti, unde participanții au fost invitați să retrăiască o filă de istorie alături de geto-daci.

Încercăm să arătăm lumii cum trăiau strămoșii noștri și ce făceau.

Geto-dacii sunt considerați, pe bună dreptate, strămoșii direcți ai românilor. Așadar, a vorbi despre cultura și civilizația românească fără a o pune în evidență pe cea a geto-dacilor este ca şi cum ai șterge din înțelegerea omului matur copilăria sa, ne spune cel care se intitulează „Basileus Zurasieo din regatul Zimbrilor“: „Ne aflăm la Bacău, la a doua ediție a festivalului geto-dacic denumit <<Tamasidava>> , după numele cetății din județul Bacău. Astfel de evenimente le încadrăm la cele de reconstituire istorică, deoarece au scop educațional și cultural pentru că, oricine vine aici, sau la orice alt festival de acest gen, va învăța ceva și va pleca cu o lecție de istorie pe viu. Vineri a început acest eveniment cu o paradă în centrul orașului, cu o ceremonie de deschidere în fața Consiliului Județean Bacău, unde s-a dansat dansul nimfelor. Peste 250 de daci, romani, gladiatori și dansatoare au dat ....viață istoriei! Practic, noi promovăm patrimoniul istoric și cultural al țării noastre, respectiv al perioadei geto-dacice. A fost extraordinar pentru că sâmbătă au fost mulți copii, iar aceasta este și bucuria noastră, deoarece ei sunt viitorul țării noastre și ne duc mai departe valorile culturale. Suntem niște oameni pasionați, fiecare are familia lui, avem joburi diferite, dar în weekend-uri ne place să ne întâlnim la astfel de evenimente și încercăm să  trăim precum strămoșii noștri.

Eu țin să cred că fără istorie multe popoare nu se regăsesc, iar dacă nu ne cunoaștem trecutul nu vom ști ce vrem să facem pe viitor. Într-adevăr cu cât ne cunoaștem mai mult pe noi vom ști ce avem de făcut pe viitor sau copii noștri vor ști ce să facă. Evenimente de acest gen se fac în Europa de mulți ani, poate de vreo 40 de ani. Primul eveniment de reconstituire istorică s-a făcut la Roma, pe la 1800, când s-au reconstituit diferite echipamente romane. De atunci, în toate țările europene se fac astfel de reconstituiri. În schimb, în România a început în urmă cu 10 ani acest fenomen. În zona Moldovei, am venit cu acest proiect, iar prima ediție care a avut anul trecut a fost extraordinară. A fost o ediție cu totul deosebită, deoarece au fost foarte mulți oameni și sincer nu ne așteptam .... ne-au surprins, iar acum la a doua ediție s-a văzut că într-adevăr lumea a învățat să aprecieze astfel de evenimente. Sâmbătă, aici a fost incredibil! Credem că Bacăul în acest moment ca eveniment este dacă nu primul din țară ca public și organizare, se află cel puțin în primele două. Acest lucru arată că publicul din Moldova dorește așa ceva, pentru că în afară de Bacău și Roman mai este un eveniment de acest gen doar la Piatra Neamț. Suntem mândri că am reușit să facem acest lucru! La <<Tamasidava>> oameni de pretutindeni au venit să își petreacă trei zile diferite“, a precizat Constantin Lăpușneanu, Vicepreședintele Asociației Culturale Geto-Dacii din Moldova cu sediul în Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Gourmand Festival: patru zile de „street food“ la Bacău

În perioada 9-12 august 2018, în Parcul Cancicov din Municipiul Bacău a avut loc prima ediție a <<Gourmand Festival>>. Timp de 4 zile, băcăuanii s-au bucurat de mâncare de tip „street food”.

La Gourmand Festival au spus prezent un mare număr de vendori de „street food“, care au satisfăcut toate preferințele culinare, de la burgeri la specialități spaniole și franțuzești, plus multe alte bunătăți. <<Gourmand Festival>> a fost un eveniment care a arătat că putem avea momente frumoase, pe care le merităm cu toții, iar vremea a ţinut cu organizatorii și cu băcăuanii care au venit într-un număr mare, curioși să guste și să deguste.

IMG 8341

Cel mai nou festival de mâncare stradală s-a axat și pe muzică live, iar după patru zile, organizatorii sunt mulțumiți că și la Bacău se poate: „Eu și partenerul meu am încercat să dovedim că și cei de pe plan local pot organiza un astfel de festival, deoarece până în prezent nu exista nimic pe plan local, la standardul acesta. Cu toate că cei de la Cluj au încercat să își asigure un monopol și să își creeze o imagine de street food românesc în România, care din punctul meu de vedere nu este reală, deoarece street food-ul nu a fost inventat de cei de la Cluj, București sau Paris, ci este un concept care nu se știe unde a apărut prima dată. Așadar, atât la Praga, Berlin, mai nou Bacău și Iași … toate sunt pe același principiu! Nu poate să dețină cineva un monopol în acest sens. Mulțumesc din inimă celor prezenți că au avut încredere și au venit, deoarece Bacăul este un oraș mic, potențial este și el unul redus. Sunt mulțumit de faptul că unii dintre aceștia au văzut o oportunitate, de a își ridica veniturile și de a se promova. Tind să cred că am creat un brand pur local, cu potențial de a ne extinde în Moldova. Așadar ne vedem la următoarele ediții cu mai multe truck-uri de mâncare “, au precizat organizatorii.

Multe genuri de mâncare acompaniată de muzică de calitate în Parcul Cancicov timp de 4 zile au dat savoare festivalului, iar un număr semnificativ de vendori de „street food“,  au așteptat să le fie călcat pragul. Am fost și nou prezenți … și vă relatăm ce am găsit!

Burger Peter: afacere pe roți

Silișteanu George, de la <<Burger Peter>>, București, ne spune că rețeta de succes pentru o relație bună cu clienții o reprezintă calitatea preparatelor și un personal de servire amabil și atent: „Încercăm să venim cu rețete proprii și diverse pentru a acoperi o plajă cât mai largă de gusturi. Astfel, aici la Bacău am venit cu burgeri de vită și ne bucurăm că avem un feedback pozitiv. Suntem pentru prima dată în partea Moldovei și ne-a plăcut, deoarece moldovenii, în special băcăuanii sunt foarte receptivi. Am venit cu trei sortimente de burgeri: Peter Burger, Clasic Burger și al treilea burger este cel Black Peter Burger, pe acesta din urmă îl numim astfel, datorită faptul că folosim dulceață de ceapă cu bere neagră.“

Prosecco şi Frizzante la Piaggio Ape

IMG 8312

Cristian Anghel, a venit de Cluj Napoca cu Prosecco şi Frizzante: „Am venit cu un Piaggio Ape reinterpretat, reamenajat, respectiv cu un concept nou pe piața din România, din care servim un vin spumant italian la pahar. Mergem la tot fel de street food-uri, și este din ce în ce mai bine, deoarece oamenii sunt curioși și vor să guste, astfel află de Prosecco și Frizzante. Cu toate că, nu au fost așa de mulți clienți pe cât ne așteptam, am avut noroc că am avut vreme bună, diferit față de tot restul verii, în care am suferit din cauza ploilor. Per ansamblu a fost bine, deoarece băcăuanii au primit bine acest concept …sunt curioși, vin, gustă și întreabă!“

<<Cafe del Sol>>: noul brand de cafea produsă în Bacău de circa trei luni

IMG 8350

În Parcul Cancicov, la festival l-am găsit și pe Andrei Oprișan, de la <<Cafe del Sol>>, Bacău. Acesta reprezintă prima fabrică de cafea din Moldova și a treia ca mărime din țară care a fost lansată pe data de 3 martie anul acesta, de compania Mister Tush Caffe. Fabrica are sediul central în Onești, un punct de lucru în Bacău și a fost fondată de un grup de tineri întreprinzători români, iar produsul ei este <<Cafe del Sol>>: „Suntem o firmă care ne-am lansat pe piață acum trei luni și este un concept total diferit, deoarece încercăm să oferim tuturor oamenilor o cafea prăjită corect, pentru că o cafea nu trebuie să fie neagră la culoare, lucioasă și nici amară. Cafeaua trebuie să reprezinte zona din care provine, de exemplu noi folosim o cafea din  Brazilia, care are note mai familiare ciocolatii, dar și note de alune și caramel. Iar, dacă este preparată după rețeta noastră pe care o găsiți pe pungă o să fie dulce, chiar dacă nu punem zahăr în ea. Momentan lucrăm cu magazinele cu capital social integral românesc, respectiv magazine de cartier, magazine cu patroni români, deoarece vrem să păstrăm banii în țară. În zona Moldovei activăm în 9.000 de puncte, din care în momentul de față, în proporție de 86% sunt acoperite cu cafeaua noastră. Participarea noastră aici este un lucru bun, deoarece suntem asociați cu mâncare de bună calitate, chiar dacă este un eveniment gen street food, toate firmele prezente sunt cele mai de top din toată țara, iar lângă o mâncare de bună calitate, îți trebuie și o cafea de bună calitate… ca să îți meargă bine toată ziua!“

Noutate pe piața gurmanzilor: Duck Burger franțuzesc

IMG 8328

Nache Florian de la <<Nache’s>>, din București, ne răsfață papilele gustative cu un produs nou: „Avem un produs nou intrat pe piață românească, respectiv un Duck Burger făcut din pulpă de rață confiată, fiartă în untură, lent, patru ore până carnea se desprinde de pe os. De asemenea curioșii pot să încerce și Chicken Burger la fel, confiat. În cele patru zile de festival m-a surprins faptul că băcăoanii au fost deschiși spre produse noastre, venind cu un produs nou, totuși au fost curioși și l-au testat. Cu toate că am început în București, produsul l-am văzut în Franța și am zis să ținem, cât de cât de originea și calitatea produsului. Fiind un produs mai delicat, pulpa de rață  confiată vine însoțită cu rucola, castravete murat, sos de roșii cherry, dulceață de ceapă, sos de muștar cu miere și lămâie, toate într-o chiflă brioșă.“

Anca George, de la <<La Finca by Alioli>>, din București, ne-a prezentat pe scurt istoria acestui restaurant cu specific spaniol și cum a fost la Bacău: „Restaurantul Alioli există pentru că o familie de români n-au putut sta departe de țara natală. Deoarece, după opt ani petrecuți în Spania, aceștia au revenit la București pentru a găti bucate valenciene și andaluze adevărate. Denia, orașul spaniol cu cele mai multe zile festive, aflat la numai două ore distanță cu barcă de Ibiza, le-a fost școală și loc de joacă. Aici, aceștia au învățat tot ce înseamnă gastronomia spaniolă, aflând totodată care este esența spiritului spaniol și ce trebuie să faci ca să îți transformi clienții în prieteni. Așadar și la Bacău ne-am atras clienții foarte rapid, încă din prima zi de festival cu paella tradițional spaniolă, fructe de mare proaspete, Jamon și altele. În cele patru zile ne-a mers foarte bine! Sincer să vă zic unii oamenii nu știu ce mănâncă, dar sunt curioși și le-au plăcut, de altfel ne-au călcat pragul în fiecare zi de târg!“

IMG 8332

Cum mâncarea bună intră mai ușor pe ritmuri de muzică, pe scena amplasată în parc au urcat în fiecare seară diverși artiști români.

Beatrice Alexandra MODIGA

Microfermă de prepelițe în Mărgineni, Bacău

În comuna Mărgineni, județul Bacău, am întâlnit-o pe Mihaela Iftime care este o luptătoare în adevăratul sens al cuvântului. Cu toate că suferă de o boală gravă și merge o dată la trei săptămâni la Cluj pentru tratament, aceasta muncește de dimineață până seara în subsolul casei, la o microfermă de prepelițe, atât de nevoie cât și de plăcere. După cum ne spune aceasta, ceea ce face este o muncă solicitantă deoarece prepelițele sunt preten­țioase, iar la 15 bani cât cer samsarii pe ou microferma acesteia riscă să ajungă în faliment. Revenind în țară, după mulți ani petrecuți printre străini la Londra, Mihaela este foarte dezamăgită că munca sa nu poate ajunge în supermarketurile din zonă deoarece legislația este una foarte aprigă.

O investiție de peste 10.000 euro

Creșterea prepelițelor pentru ouă și carne este o afacere cu un potențial de excepție deoarece oul de prepeliță este un medicament extraordinar, care poate vindeca o multitudine de afecțiuni. Acesta are o compoziție complexă, conținând proteine, săruri minerale, vitamine, predominând cele din complexul B, fosfor și fier. Datorită acestor beneficii, revenind în țară la locul natal, cu banii adunați, Mihaela Iftime a realizat o microfermă de prepelițe, în comuna Mărgineni: „La început am investit cca 2.000 euro, iar acum investiția este cu mult peste 10.000 de euro.“ Curajoasă din fire, a zis și a făcut! Astfel, în anul 2016 a început să fie propriul șef cu cca 70 de prepelițe. „Îmi plăcea ceea ce fac, dar am satisfacție doar din anumite puncte de vedere!“

microferma prepelite 4

Adăpostul acestora l-a construit la subsolul casei, iar de dimineață până seara stă prin preajma lor, pentru o hrănire corespunzătoare, dar și pentru a le crea condiții proprice. Pe lângă acestea, o dată la trei zile se face curățenie la instalația de apă: „Creșterea acestora este foarte greoaie și este nevoie de o curățenie permanentă deoarece sunt foarte pretențioase. Rețeta furajeră este făcută acasă și este primită de la un alt fermier de la Vaslui, doar pe bază de furaje naturale (soia, grâu, porumb, șrot de floarea-soarelui, vitamine și premixuri; acestea ajung să consume 25 grame/zi.“

Prin incubație, în fiecare lună, prepelițele Mihaelei scot în totalitate în jur de 1.000 de ouă. Crescătoarea de prepelițe spune că „eclozarea se face în proporție de 70%, iar după primele săptămâni rămân în jur de 400-500 de prepelițe, care ajung la maturitate la cca 2 luni, iar la 6-7 săptămâni încep să producă ouă.“

microferma prepelite 3

Cale lungă până în Prahova

Legat de distribuția produsele, aceasta este foarte dezamăgită și spune că sunt săptămâni în care de-abia apucă să își plătească tratamentul: „Este un dezastru în țară și sunt foarte dezamăgită că nu avem intrare în hipermarketuri & supermarketuri. Trebuie să adun 10.000 de ouă și să le duc în Prahova, iar de acolo sunt distribuite la marketurile locale. O caserolă de 35 de ouă ajunge la prețul de 10 lei, iar una de 50 de ouă la prețul de 14 lei. Cu toate că oul de prepeliță, doar în primele 10 zile, are beneficii pentru diverse afecțiuni, ceea ce se întâmplă legat de acest aspect nu este în avantajul meu și al clienților. Vreau să aduc pe masa cumpărătorilor produse de calitate și proaspete, prin acest lucru ar trebuie să se caracterizeze munca mea. Dar nu am ce face, piața este doar prost dezvoltată! Cert este că uneori ajung să primesc 15 bani/ou deoarece doar atât dau samsarii, iar în faza asta ajung în faliment. În schimb, prepelițele în vârstă de patru săptămâni sunt la prețul de 6 lei/buc, iar cele sacrificate ajung la 35 lei/kg. Cel mai bine fac distribuție la persoanele private și sunt foarte solicitată, oamenii care știu ce să pună pe masă apreciază munca mea, iar acest lucru îmi dă putere să merg mai departe.“

microferma prepelite 1

Pe lângă distribuția prost gândită, aceasta stă prost și cu forța de muncă: „Le dau 1.000 lei/lună plus cazare și o masă caldă și tot nu vin la muncă“, explică cu năduf Mihaela Iftime.

Beatrice Alexandra MODIGA

Păstrăvăria din munții Ciuc

Păstrăvăria reprezintă o idee de afaceri cu șanse mari de profit. În acest domeniu cererea este în creștere, iar cu o minimă procesare, prin intermediul unei rețete tradiționale, veniturile pot asigura un trai decent unei familii dintr-un sat aflat în zona de munte. Pentru a afla cum funcționează o astfel de afacere am stat de vorbă cu Ionela Paliștan din satul Ciugheș, comuna Palanca, județul Bacău. Ionela are un ajutor de nădejde, pe soțul său Mihai. Împreună au realizat un păstrăv afumat în hârzob de brad, produs atestat tradițional. Până la această păstrăvărie, o microfermă a familiei îi ținea în mișcare.

Produs montan de la Palanca

Omul de la munte este muncitor și vrednic, iar când greutățile apar încearcă să se limiteze doar la nevoile minime. Acesta este și cazul familiei Paliștan, care a obținut mențiunea de Produs montan, cu minime resurse, calitatea fiind cea care face diferența: „Animale am avut de când ne-am căsătorit, începând cu anul 1996. An de an le-am înmulțit până acum doi ani, când am ajuns să avem în total în jur de 25 de capete, dar din cauza lipsei forței de muncă, din păcate, am fost nevoiți să le vindem. De altfel, de când au plecat copiii mai departe la școli, am oprit cele mai bune vaci și juninci. Astfel, acum ne-am limitat la cinci vaci cu vițeii lor, pe care doar eu și soțul le îngrijim. Vacile sunt înscrise în registrul genealogic al rasei, iar ce producem de la ele este caș, brânză și cașcaval, pentru care am obținut mențiunea de Produs montan“, a precizat Ionela Paliștan.

Păstrăvul afumat în hârzob de brad le-au ținut copiii în școli

pescarie a

Mândria acestei familiei este însă o păstrăvărie situată în localitatea Palanca, aflată între județele Bacău și Harghita, la poalele munților Ciuc, la o altitudine de 850 metri. De altfel, de ceva vreme aici se prepară păstrăvul afumat în hârzob de brad, un produs care astăzi este atestat tradițional. Afacerea cu păstrăvi i-a călit și i-a învățat să lupte, pentru că startul nu a fost ușor. „Am început în anul 2005 cu un singur bazin de păstrăv; atunci am avut și inundații și am pierdut tot proiectul, adică tot ce am investit. De asemenea, am avut şi momente când a îngheţat apa, deoarece în zona noastră temperaturile sunt mai mici, peștii murind în cele din urmă. Am vrut să abandonăm, dar soțul meu a zis să mai încercăm și anul următor și așa am și făcut. De atunci ne ocupăm de creșterea păstrăvului, iar ceva mai târziu am început să facem păstrăv afumat, ca să îl vindem pentru a ne crește veniturile și a putea să ne ținem copiii la școală. Mai tot timpul, ce am câștigat de la păstrăvărie am investit în animale și invers. De altfel, sunt riscuri pe care ţi le asumi când începi o astfel de afacere“, a adăugat băcăuanca.

Familia Paliștan încearcă să crească păstrăvii cât mai natural: „Îi hrănim mai rar, o dată sau de două ori pe săptămână și le întârziem creșterea la 2 ani jumătate sau chiar 3 ani, timp în care ajung la 250 de grame. Pentru că 100% natural nu există, iar păstrăvii sunt carnivori, trebuie hrăniți cu acele granule care conțin făină de pește și organe de animale. Noi îi hrănim rar, ca să nu le schimbăm gustul, dar sunt păstrăvării care hrănesc și forțează creșterea cu carne de animale sau cu granule, dându-le foarte mult de mâncare și având o producție la 1 an jumătate sau 2 ani. Avem ca produs tradițional «Păstrăvul afumat în hârzob de brad», o rețetă destul de veche, atestată din anul 1920 și învățată de soț de la bunicul lui. Pentru că nu am găsit înscrisuri în cărți pentru atestat, am apelat la un bătrân al satului care ne-a ajutat să primim atestatul de produs tradițional. Toate le pregătim după rețete tradiționale, învățate de la noi din zonă. Am început cu fonduri proprii și pot să zic că a fost greu, mai ales când nu știi anumite lucruri și trebuie să le înveți de unul singur“, povestește Ionela Paliștan.

pescarie c

În acest moment familia Paliștan dispune de patru bazine în care păstrăvii cresc în mediul lor natural, în apă de izvor de munte deoarece acestea sunt zidite cu piatră de râu, iar în anumite locuri și cu ciment. În decursul unui an, în cele patru bazine se produc cca 2-3 tone de păstrăv.

Pe premisa speranța moare ultima, cei doi soți au perspective mari de viitor: „Visăm să facem o agropensiune cu produsele noastre, pe care să le valorificăm aici în zonă, să ne ajute să ne dezvoltăm, nu să ne chinuim ca acum când mergem în fiecare week-end la București, la târg, să ne vindem produsele. Ne dorim să vină bucureștenii la noi, să vadă la fața locului adevărata frumusețe a vieții de la țară“, ne-a spus cu speranță Ionela Paliștan.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Primul Târg de Produse Montane, Fabricat în Dărmănești, Bacău

În perioada 12-13 mai, gazda primei ediții a „Târgului gospodăriilor de produse montane - tradiții și obiceiuri“, a fost orașul Dărmănești, din județul Bacău. Târgul a fost organizat de Primărie în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală „Valea Muntelui“ și firma Degustarium din Ghimeș-Făget. Evenimentul, a avut un precedent anul trecut în Ghimeș-Făget, și a avut drept obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare, și nu numai după metode și rețete cu vechi rădăcini în această zonă.

Promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii şi turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale

Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, are încredere în acest târg, fiind conștient de probleme existente, dar identificând toate resursele pe care această zonă le are, aplicând în același timp principiile economiei circulare, acesta ne spune că se pot obține rezultate foarte bune: „Ideea târgului de produse montane la porțile Nemirei a luat naștere ca rezultat a unor discuții avute cu crescătorii de animale și cu operatorii de turism din zonă. La Dărmănești avem un număr mare de crescători de animale, care au circa 20.000 de ovine și peste 5.000 de bovine. Crescătorii sunt în mare lor majoritate în familii, și sunt numeroși crescători, de exemplu care au în jur de 600 ovine. Având discuții cu ei, am constat că o mare parte din produsele pe care dumnealor le fac în gospodării, nu prea au vânzare, nu sunt cunoscuți foarte bine, iar operatorii din turism, care vor să cumpere produse naturale de la acești producători nu au cadrul legislativ, deși produsele sunt de cea mai bună calitate. Și atunci, identificând acest tip de problemă și în alte localități, am convocat primarii din 14 localități de pe Valea Trotușului și de pe Valea Muntelui, mai exact de la Ghimeș, limita de județ cu Harghita și până la Târgu Ocna, Slănic Moldova, și astfel am pus bazele acestui târg de produse din gospodăriile montane, târg la care Dărmăneștiul a fost să zic principala structură administrativă.

Acest târg a avut un real succes datorită faptului că am avut peste 70 de expozanți,  și au fost prezentate peste 250 de produse din gospodăriile proprii. Târgul a fost organizat pe trei paliere. În primul rând, în ziua de 12 mai a avut loc deschiderea oficială, unde autoritățile au vizitat cele peste 70 de standuri de produse, după care am avut loc o expoziție de animale și am vizitat împreună cele mai frumoase animale din zona noastră, iar în partea a doua la o pensiune din zonă a avut loc un workshop pe teme clare, vizavi de dezvoltare turismului și nu numai, la care au fost invitați producătorii, operatorii din turism și autorități. Acolo au fost prezentate și am ascultat, în primul rând, problemele cu care se confruntă micii producători, pașii pe care trebuie să îi parcurgă în autorizarea produselor pe care le fac în gospodării, în așa fel încât acestea să poată fi comercializate pe piețele românești, probleme pe care le au antreprenorii din turism, în a le achiziționa aceste produse, de la producători, punctele de vedere ale autorităților județene legate de reglementarea acestor produse și totodată, cum ar trebui armonizată legislația românească, în așa fel încât să o facem mai suplă, mai utilă, și astfel aceștia oameni să poată să-și valorifice produsele. Deci, timp de mai multe ore s-a discutat foarte deschis vis-a-vis de aceste probleme.

Concluzia a fost că, la acest moment legislația românească sprijină în parte acești producători, datorită faptului că este foarte greoaie în a fi interpretată și foarte stufoasă. O altă problemă identificată este că noi avem laboratoare de verificare a calității produselor, doar la nivel de județ, iar cei care sunt pe Valea Ghimeșului, ar trebui să parcurgă 200 km până la centrul de verificare a acestor produse, lucru care de cele mai multe ori creează disconfort, pentru că producătorul ar trebui să rămână acolo în zona lui și să-și facă treaba, cum crede el mai bine, nu să se plimbe pe drumuri. Am solicitat și secretarului general al Ministerului Agriculturii, care transmite mesajul nostru mai de parte, posibilitatea de a se creiona la nivel teritorial, două - trei- patru localități, un laborator de testare și verificare a acestor produse. O altă concluzie a fost aceia că nu avem unități de abatorizare și valorificare superioară a cărnii, și am propus secretarului general al Ministerului Agriculturii să aibă o discuție cu ministrul Petre Daea și să lansăm un proiect național de construire de abatoare, două-trei la nivel de județ, în funcție de numărul de animale din zona respectivă.

Dacă noi am construi la nivel de România câteva sute de unități de abatorizare cu siguranță, desfacerea ar fi  mult  mai bună. În cadrul workshop-ului am avut și puncte de vedere a operatorilor din turism. Au participat peste 20 de operatori din turism, din regiune, care au venit și și-au spus punctele de vedere, în speță, neajunsurile și propunerile pe care le au în mare parte legate de autorizare. Aceștia au cerut ca legislația să fie actualizată cu nevoile actuale, să fie suplă, să fie ușor de înțeles și ușor de aplicat. Sperăm că, cu acțiuni de genul acesta să putem atrage turiștii din zona Moldovei, din România și chiar din afară granițelor, să ne cunoască produsele, să cunoască serviciile pe care operatorii din turism le oferă aici, să cunoască oamenii așa cum sunt, iar foarte important este că noi avem niște lucru pe care alții nu le au, de exemplu la Dărmănești este cel mai pur aer din județul Bacău, datorită faptului că nu avem niciun fel de poluator în amonte de orașul  nostru, de asemenea avem cele mai mari suprafețe de rezervații naturale, cea mai pură apă din județ și vorbesc despre barajul de la Poiana Uzului, care alimentează peste 80% cu apă, cetățenii județului Bacău. Dacă avem un aer extraordinar, cea mai bună apă și cele mai bune produse naturale și făcute în gospodării, plus frumusețea peisajelor, cred că acestea sunt atuuri pe care orice turist și le dorește.“

Conceptul de afaceri sociale“ ia amploare

Damian Pal, de Degustarium Ghimeș Făget, contribuie activ la dezvoltarea conceptului de „afaceri sociale“, și se ocupă direct de relația cu producătorii pentru ca ei să fie informați: „Suntem parteneri cu primăria orașului Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui. Noi am pornit în urmă cu doi ani, un proiect  care se numește Degustarium, și este vorba despre o afacere socială mai mult, zic acest lucru, deoarece am adunat laolaltă 30 de producători, dintre care marea lor majoritate se află la și acum la târg, aceștia fiind practic din toată zona Valea Muntelui. Noi spunem că acest târg a fost un succes, chiar dacă tot timpul se poate mai bine și cred că este o deschidere foarte bună și pentru producători și pentru vizitatori, care de multe ori par un pic reticenți, nu se apropie foarte tare să deguste, au o mică reticență pentru că nu cunosc foarte bine produsele. Cred că este o ascensiune pentru fiecare dintre ei să interacționeze. Am mai organizat un târg de Crăciun la Ghimeș Făget, iar față de primul târg, ca produse este cam aceiași linie, cam aceiași echipă, dar aici a fost diversitate, deoarece am adus operatori din turism. Ne dorim să eficientizăm cât mai mult autorizarea micilor producători, care fac produse în gospodărie și să îi punem în slujba oamenilor, care doresc să se îndrepte către o alimentație cât mai bună.“

Fabricat în Dărmănești, de la vis la realitate

Marius Diaconescu, inițiator „Fabricat în Dărmănești“ a transformat un vis în realitate: „Acum doi ani a fost o idee pe care am reușit să o transformăm în realitate, în sensul că am înregistrat la OSIM, marca fabricat în Dărmănești, iar acest eveniment este prima ediție a unui târg de produse montane, marca Fabricat în Dărmănești, care își dorește să devină un brand pentru localitate, în ideea că, un brand poate să dea calitate unui oraș, și sub umbrela acestui brand, având exemple de bune practici a celor de la Degustarium și a producătorilor care tocmai au fost aici, să putem să-i încurajăm pe cei care sunt la început de drum în domeniul acesta sau chiar să le dăm un imbold celor care încă mai stau pe gânduri, dacă să înceapă un astfel de business de familie sau nu, pentru că un business de genul acesta, de familie este un lucru diferit față de o fermă mare sau de ceea ce fac multinaționalele, este un lucru care se face cu mult suflet și la capătul căruia există  multă calitate.“

Cea mai bună zacuscă din Univers, vindem și pe Marte?

Gorea Florin, din comuna Asău face cea mai gustoasă zacuscă, iar mai nou a trecut pe dulceața de liliac: „Avem producție tradițională de zacuscă cu ciuperci, dulcețuri, siropuri și salate din ciuperci de pădure. Am ales să facă acest lucru, datorită mamei mele, care acum are frumoasa vârstă de 70 de ani; ea a creat toate rețele și face acest lucru de 40 de ani. Toate produsele se fac în regim tradițional, la foc de lemne numai de brad, la sobă, totul fiind făcut manual. Ciupercile sunt aduse din pădure (ghebe, hribi, râșcovi, bureți de fag). Nu am atestat nimic deocamdată, dar sunt în curs de atestare pentru zacusca cu ghebe. Pe viitor urmează să ne facem o fabrică și să continuăm cu produsele unicat, de exemplu acum am făcut dulceață de liliac, nu a m-ai făcut nimeni până acum și pot să vă zic că este ceva nemaipomenit. Dar, mai avem și dulceață de ardei iuți cu rodie, dulceață de fructe exotice, doar în regim tradițional.“

Pește afumat în hârzob de brad ... o delicatese

Ionela Paliștan, din comuna Palanca, satul Ciugheș, are o mică păstrăvărie, dar pe viitor își dorește o agropensiune, chiar dacă lipsa banilor o ține de o vreme bună pe loc: „Am adus la târg păstrăv afumat, cârnați din păstrăv, dulce sau picant, zacuscă din păstrăv și produse din lapte de vacă, diverse sortimente: caș cu diverse condimente și cașcaval maturat. Păstrăvul este din crescătoria proprie. Avem atestat la peștele afumat în hârzob de brad, este primul produs pe care l-am atestat tradițional, iar la cârnații din păstrăv sunt în lucru; la celelalte produse am obținut ,,produs montan’’. Suntem mici producători, ce ne-am ridicat din bani proprii, iar ce am câștigat de la bovine am investit în păstrăvărie și invers. Ne dorim să facem o agropensiune, și sperăm să obținem fonduri europene.“

Marcela Manole, din comuna Agăș, sat Diaconești, a început în anul 2006, cu fonduri europene, printr-un program SAPARD, dar a revenit la investiții proprii: „Am venit la târg cu produse gospodărești, respectiv cu ceea ce facem noi în gospodărie. Realizez produse lactate și produse din carne de vită, oaie și porc. Am avut produse atestate în anul 2011, pe cașcaval de Agăș, pe brânză în coajă de brad, brânză de burduf, pe urdă dulce, dar schimbându-se ordinul în anul 2013, și nemaifiind pe asociație, ci pe persoane fizice, nu ne-am mai permis să continuăm. Pentru un producător, care nu mai este în asociație este foarte costisitor în a face așa de multe produse.“

Gabriela Silișteanul, din comuna Hemeiuș a venit la târg cu „Dulcețica Mamei“: „Rădăcinile îmi sunt la Poduri, zic că fac o dulceață bună, din sortimente de ardei iute, dulceață de ceapă roșie caramelizată, care merge bine, pe lângă diverse fripturi delicate, brânzeturi fine și tot ceea ce se găsește în gospodăria unui român. Am și variante de dulcețuri din cele simple mure, zmeură, coacăze, afine, vișine, cireșe, până la cele de prune decojite cu scorțișoară, pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie și de trandafir. Urmează să atestăm câteva produse, care sunt cerute și chiar interesante.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Căpșuna de la Rădoaia sparge gura târgului

Căpşune autohtone produse de un fermier din Rădoaia, comuna Parava, un real succes în județul Bacău și în împrejurimi. Florin Panaite, de 48 de ani, fost operator chimist la Rafo Oneşti, cultivă de câţiva ani căpşune pe cca 10.300 mp. Toată tehnologia de cultivare a căpșunului este adusă din Italia, de la cei mai pricepuți fermieri din nordul Italiei, din Provincia de Trentino, și se pare că fermierul nostru o păstrează cu strictețe, rămânând un secret al gospodarului muncitor și chibzuit. O astfel de investiție ajunge la peste 50.000 euro/ha, dar profitul nu ezită să apară. Ultima producție obținută a fost de cca 30 t/ha, prețurile în perioada de vară au oscilat de la 8 lei/kg până la 16 lei/kg, iar toamna târziu au ajuns chiar și la 25 lei/kg.

Când o ușă se închide, o alta se deschide

– Cum a luat viață această afacere și când?

– Am absolvit școala profesională de operator chimist și am lucrat nouă ani la Rafo Onești până în anul 1997, când s-au făcut primele restructurări de posturi. În acel an am fost și eu pe acea listă, rămânând fără serviciu. Mult mai târziu, în anul 2006, mi-am luat inima în dinți și am plecat în Italia, la o soră de a mea, pentru a-mi căuta de lucru. Nu a fost foarte greu, deoarece încă din prima zi de când am ajuns acolo mi-am găsit un loc de muncă în agricultură. Astfel, am început să construiesc împreună cu noul patron solarii pentru căpșuni. În luna iunie a acelui an am rămas uimit de ce am putut face, respectiv la câtă recoltă de căpșune a avut acel patron! Așa ceva visam să am și eu, dar mă gândeam la sărăcia din țară și mă întristam din nou. Lucrând cu acel patron zi de zi, am învățat cum se fac toate lucrările. În toamna anului 2013 m-am hotărât să mă reîntorc în țară, să fac și eu o cultură de căpșun, precum cea din Italia. Am cumpărat toate materialele necesare, am încărcat două microbuze cu „fiare“ și am ajuns în țară, unde am și început lucrările. Pentru mine acest lucru a însemnat o mare bucurie deoarece știam ce fac, cu toate că „consătenii“ mei se uitau la ceea ce făceam ca la niște nave spațiale și tot vorbeau pe la colțuri despre ceea ce urma să realizez. Și... am făcut bine, pentru că într-un final au rămas toți uimiți de ce producție am avut!

capsune b

– Ce soiuri folosiți?

– Căpşunele produse de mine sunt din soiurile Capri, Ischia și Albion, care îmi permit să recoltez până toamna târziu. În anii trecuţi am avut de cules până la mijlocul lunii noiembrie.

– Cum are loc procesul de distribuție în zonă?

– Cei care îmi cunosc produsele vin direct acasă, dar mă deplasez și eu când am comenzi la magazine și depozite. Dar, cu siguranță, cine a mai cumpărat de la mine va mai cumpăra. Totul este apreciat când vinzi un produs de calitate. De altfel, am multe comenzi la Brașov și București. În Bacău produsele mele sunt cunoscute pe piață datorită calității lor. Așa am fost educat: ce nu-mi place să cumpăr, nu vând celorlalți!

– Ce sfaturi dați celor care vor să se apuce de o astfel de cultură?

– În viață trebuie să ai curaj să poți face ceva. Dar trebuie să îți și placă munca. Consider că nu poți face performanță în agricultură... fără multă dragoste, deoarece cu plantele trebuie să vorbești și să le mângâi, ca pe un copil când vrei să te asculte.

Beatrice Alexandra MODIGA

Două noi filiale NHR AGROPARTNERS - câștig de timp și bani pentru fermierii din Botoșani și Bacău

Apariția unui investitor într-o zonă rurală este ca o gură de oxigen pentru comunitatea locală. Primarul este primul care își freacă mâinile de bucurie că poate încasa taxe și impozite de la încă un agent comercial, pentru oamenii din zonă se creează locuri de muncă, iar clienții dispun de produse și servicii mult mai facil. Este un scenariu devenit realitate în localitatea Zăicești, comuna Bălușeni, județul Botoșani, și în satul Bogdan Vodă, comuna Săucești, județul Bacău, pentru că furnizorul de utilaje NHR Agropartner și-a mărit rețeaua de vânzări cu două noi filiale. Alături de punctul de lucru de la Iași, noile unități vor deservi zona Moldovei, acoperind întreg pachetul de servicii post-vânzare.

Vânzare, piese, service

„Ne vom prezenta aici cu o echipă nouă, care cuprinde specialiști în vânzări, piese de schimb şi service. Avem deja depozit de piese de schimb, atelier de reparaţii, o echipă pe care am început să o formăm şi pe care sperăm să o mărim în următoarea perioadă. Lucrăm aici din noiembrie - decembrie, practic este o filială complet funcţională, avem toate departamentele, dar continuăm să mărim echipa pentru că, pe măsură ce cresc vânzările, trebuie să avem şi service-ul aferent cât mai rapid“, ne spunea directorul adjunct NHR Agropartners, Florin Neacşu.

În curtea noii filiale de la Botoşani va exista, de asemenea, toată gama de utilaje. La momentul sosirii noastre erau frumos aliniate – o combină din seria de combine medii şi tractoare de la 50 - 60 CP, până la tractorul Orio de 340 CP. Expus separat, tractorul Powershift model 6165, ediţie specială, a făcut deliciul celor prezenţi la eveniment care nu au ratat ocazia de a încerca confortul cabinei. Exemplarul poleit în culoarea ciocolatei este un motiv de mândrie pentru compania NHR, dar va fi cu siguranţă şi pentru cei 60 de fermieri români care îl vor pune la lucru. Executat în ediţie limitată, 60 de bucăţi doar pentru România, el vine ca o recunoaştere pentru parteneriatul și numărul mare de vânzări înregistrate anul trecut de NHR. „Germanii de la Deuzt-Fahr au creat un design special, o culoare specială. În plus, are mai multe dotări decât tractorul standard – ridicător din faţă de 1.000 kg, monitor şi tot ce este necesar pentru urmărirea performanţelor tractorului, trapă în acoperiş, un sistem de lumini îmbunătăţit. Practic, este un tractor care poate lucra foarte bine şi în condiţii de ceaţă sau noaptea pentru că are faruri cu led-uri rezistente şi cu perioadă de viaţă foarte lungă. Acest model va fi disponibil doar pentru România şi doar în acest an. Deci, este şi un mod de a marca Centenarul Marii Uniri“, explica Florin Neacşu. Din cele 60 de bucăţi au fost vândute deja 20 de exemplare, primul client fiind o doamnă din Lehliu, care l-a primit cadou de 8 Martie de la soţul dumneaei.

Opinia fermierilor din Botoșani

Pentru mulți dintre fermierii prezenți la eveniment deschiderea acestor noi filiale înseamnă un câștig de timp și bani. Aceasta pentru că nu vor mai fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru o piesă de schimb, uneori chiar în campania de semănat sau recoltat.

„Acum sediul acesta este lângă casa noastră, aș putea spune. Până acum trebuia să mergem la Iași sau spre Bacău, dar de azi avem totul la fața locului. Eu acum 2 luni am achiziționat un tractor, o semănătoare pentru plante prășitoare, un plug și roți înguste pentru prășit. Am 130 ha, dar în creștere“ – Petru Corduneanu, fermier județul Botoșani.

„Este un eveniment important, mai ales că la noi în județ agricultura este un domeniu prioritar. Am 75 ha, am demarat chiar acum procedurile de achiziție pentru un tractor 5125 cu 120 CP, încărcător și plug“ – Dragoș Știrbu, fermier din județul Botoșani.

„Pentru mine acest punct de lucru înseamnă mai multă ușurință în a rezolva problemele de service, o disponibilitate mai mare pentru piesele de schimb. Toate sunt mai aproape de fermă, deci la îndemâna noastră. Lucrez 50 ha, am tractoare de la New Holland, dar pe viitor poate voi fi tentat să cumpăr și un Deuzt Fahr“ – George Bontiuc, fermier din Flămânzi, județul Botoșani.

„Sediul acesta este un avantaj pentru Botoșani, un județ mai sărăcuț. Personal lucrez 50 ha, am un tractor 5120 luat de la ei, are o vechime de un an și un pic, dar vreau să mai cumpăr în viitor. M-am uitat la tractorul maro, ediție specială, mi se pare deosebit, dar necesită o suprafață de 300-400 ha“ – Nicolae Șcrab, fermier din satul Nichiteni, comuna Colțușca, județul Botoșani.

„Anul trecut mi-am luat și eu un tractor de aici. Acum mi-e mai simplu, nu mă mai duc la Iași pentru piese sau service. E benefic pentru noi, salvăm timp și bani“ – Adrian Ciprian Vasile, fermier satul Hilișeu-Cloșca, județul Botoșani.

Petru Costescu, șeful filialei din Botoșani, spune că alături de colegii lui va tura motoarele în vânzări pe această zonă, pentru că după această deschidere trebuie să se simtă prezența companiei în această parte de țară. Atmosfera destinsă a evenimentului și prezența utilajelor i-au bucurat pe mulți dintre fermieri și i-a făcut să stabilească cu mai multă ușurință o listă de priorități în achiziția de tehnică agricolă.

Atât la Botoșani cât și la Bacău momentul inaugurării sediilor a fost o ocazie pentru ca fermierii să cunoască echipele de vânzări, dar și să afle cine va prelua conducerea companiei, în urma retragerii doamnei Monica Puiu. Anunțul a fost făcut chiar de către domnia sa, care în noiembrie va lăsa conducerea NHR pe mâinile tinerei Ana Maria Damian. Așadar, se pare că atât la vârf, cât și în teritoriu se va miza pe oameni tineri, dar cu experiență.

Ce spun fermierii din Bacău

NHR IMG 20180420 WA0026

Mircea Ion, fermier județul Bacău: „Ar fi trebuit să fiu clientul unui tractor 5110, dar a venit primăvara, am început lucrările și am amânat momentul achiziției. După ce se deschide sediul, reluăm procedurile. Dar totul depinde de service, eu vă spun și întrebați pe oricine, la tehnologie service-ul ne omoară. Dacă service-ul e ok, ne-au câștigat de clienți. Dacă vorbim doar de tractoare, am în fermă un New Holland de 110 CP, alte două tractoare de 190 CP, respectiv 82 CP și un bătrân U650 cumpărat în 1994 pe care am promis că îl voi așeza pe un suport când voi ieși la pensie.“

Grosu Petrică, fermier din comuna Negri, județul Botoșani: „Mă bucură deschiderea acestei filiale pentru că este mai aproape de noi. În toamna lui 2016 am cumpărat un tractor și, dacă voi avea nevoie de ceva, vin repede aici pentru că am de parcurs doar 35 km. Lucrez 100 ha cu grâu, porumb și floarea-soarelui, am 2 tractoare, o semănătoare, un plug și îmi doresc mult încă o semănătoare.“

„Așa cum un vechi proverb de-al nostru spune – «Dacă un gospodar trage piciorul după dânsul înseamnă că vin și alți investitori», noi îi așteptăm cu drag pentru că această comună are rădăcini adânci în agricultura județeană. Numai că, din păcate, din cauza așezării geografice a fost mai puțin atractivă pentru potențialii investitori de talia dumneavoastră. Comuna este reprezentată mai ales de tinerii care au înțeles că agricultura nu poate fi făcută decât cu tehnică performantă. Dacă în anii '90 avea 3.742 de locuitori, acum este o comună care atinge aproape 6.000 de locuitori. Suntem pe drumul cel bun“, spunea Valentin Manea, primarul comunei Săucești, la deschiderea evenimentului.

În final, directorul adjunct Florin Neacșu a anunțat că cinci dintre fermierii prezenți la eveniment vor avea posibilitatea ca, prin tragere la sorți, să beneficieze de o testare gratuită, timp de o săptămână, a unui tractor din seria 5110.

Patricia Alexandra POP

Încă mai avem motive de mândrie, biostimulatorii produși la Bacău, recunoscuți și peste hotare

Romchim Protect, fabrica de îngrășăminte chimice din localitatea Filipești, județul Bacău, se numără printre puținele afaceri din țara noastră cu capital 100% românesc care s-a dezvoltat încet, dar sigur, ajungând să fie recunoscută chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Care este povestea acestei fabrici am aflat stând de vorbă cu Pervin Asan, director comercial la Romchim Protect SA.

– Reprezentați singura fabrică din Bacău care mai produce îngrășăminte pentru agricul­tură. Care este istoria acestei fabrici?

– Romchim Protect s-a născut din cenușa ruinelor unei foste fabrici de amidon din localitatea Filipești, județul Bacău, construită în anul 1890. După preluarea fabricii, în anul 1989, s-a trecut la renovare, s-au făcut investiții serioase, recrutări de personal, au fost angajați tineri absolvenți de facultăți de chimie.

– Investitorii sunt români?

– Da, investitorul este român, inginer silvicultor de meserie, dar și pasionat de nutriția plantelor. Este un om foarte ingenios, care tot timpul ține legătura cu fermierii și, în funcție de cerințele acestora, inventează noi rețete și formule.

– Ce produce în acest moment fabrica din Bacău?

– Începuturile fabricii au coincis cu lansarea unui produs revoluționar pentru România și nu numai, pentru că este recunoscut la nivel mondial. Vorbim despre produsul ASFAC-BCO-4, cu aplicare universală în agricultură, nu este toxic și se poate aplica în orice fază de vegetație. Este practic o auxină sintetică care vine și accelerează procesul de fotosinteză, astfel încât plantele să aibă o imunitate crescută și să fie mai rezistente la boli. În plus, dezvoltă sistemul radicular, eliminând neplăcerile provocate de secetă, favorizează acumularea de zaharuri în fructe, iar recolta poate fi depozitată mai mult timp. Ceea ce este important din punctul de vedere al sănătății este faptul că nu este toxic nici pentru oameni, nici pentru albine, nu are remanență, fructele și legumele putând fi consumate chiar și imediat după aplicare.

– Ce spor de producție se obține după aplicarea acestui produs?

– Spre exemplu, anul acesta, la Ziua Grâului organizată la Caoaceu, județul Bihor, s-a obținut un spor de producție de 1.900 kg/ha, iar la porumb, de 970 kg/ha. Și la legume stăm foarte bine, avem legumicultori în zona Nisipari, județul Constanța, care folosesc produsele noastre la ceapă, tomate și viticultori la Cernavodă, Medgidia care le folosesc în tehnologia de fertilizare.

– Cu ce vă diferențiați totuși de competitori?

– Pe lângă produsul ASFAC-BCO-4, am lansat și gama de foliare specializată pe fiecare cultură în parte, dar toate produsele foliare conțin și acest biostimulator ASFAC-BCO-4 în proporție de 15%, respectiv 20% în biostimulatorul Rerum. Acesta din urmă este ideal în cultura căpșunului. Chiar în județul Bacău avem un producător de căpșuni care a aplicat produsele ASFAC-BCO-4, Rerum și îngrășământul pentru fertirigare AGRISOL 3:37:37 pe care l-am introdus în fabricație la cererea producătorilor de căpșuni din zona Oradea, iar la începutul lunii noiembrie erau singurii de pe piață care livrau fructe. Până să cunoască produsele noastre, aceștia foloseau un alt produs adus din altă țară, pe care îl cumpărau cu 6 euro/kg, dar acum achiziționează produsul creat de noi, iar investiția este de doar 2 euro/kg. Pentru porumb avem produsul Messis Porumb care conține azot, fosfor, potasiu, microelemente și 15% biostimulator ASFAC-BCO-4, dar are un conținut mai ridicat de sulf și zinc, necesare culturii porumbului. Pentru cultura de floarea-soarelui există produsul Messis Bor, evident cu un conținut mai mare de bor necesar culturilor de mazăre, soia și floarea-soarelui. Aceeași variantă, dar cu mai mult magneziu, este dedicată grâului. Un alt îngrășământ, numit Embrio, este fascinant și asta o spun legumicultorii care au transplantat răsadurile de ardei și vinete și care au văzut că s-a eliminat perioada de stres de 8-10 zile după transplantarea răsadurilor. Același Embrio are un efect extraordinar la înrădăcinarea culturii de floarea-soarelui și porumb, pentru că are în compoziție și triptofan.

– Aveți doar produse dedicate agriculturii?

– Nu, pe lângă această gamă de produse avem soluții folosite la degivrarea aeronavelor și o divizie care produce vopsele epoxidice. Probabil vom colabora cu Metrorex, pentru că avem o soluție antigraffiti, dar și cu primăriile, cărora le putem oferi vopsele pentru marcajele rutiere. Un alt produs fabricat de noi este o soluție ignifugă care în anul 2002 a fost premiată cu medalia de aur la Salonul de Inventică de la Bruxelles. Acest produs se fabrică atât în România cât și în Noua Zeelandă și Australia.

– Cum produceți acolo, ați vândut rețeta?

– Nu. Australienii, fiind probabil mai naționaliști și mai patrioți decât noi, au luat inițial produsul de la noi, s-au convins de calitatea lui și ne-au spus: „Dacă vreți să mai colaborăm pe viitor, vă rugăm să veniți și să deschideți fabrică aici, pentru că altfel nu mai cumpărăm produsul.“

– Deci, Romchim are fabrică în Noua Zeelandă și Australia... angajații sunt români?

– Da, sunt trimiși români. Romchim Protect susține acțiunea legumicultorilor și producătorilor de produse alimentare românești prin care îndeamnă consumatorii să cumpere doar produse autohtone.

GALERIE FOTO


 

Patricia Alexandra POP

Suceava și Bacău, în topul celor mai mari crescători de bovine și păsări

Două lucruri semnificative s-au întâmplat în zootehnia județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea: la Bacău, efectivul de păsări din 2015 este mai mare decât cel din 1990; în Vrancea, la putere ar fi creșterea suinelor, efectivul din 2015 fiind mai mare decât cel de acum 27 de ani. La acestea s-ar mai adăuga un fapt pozitiv: în Neamț a crescut, în 2015, față de 2007, numărul de ovine și de păsări, iar în Suceava, cel de ovine. Și ar mai fi un amănunt: chiar dacă numărul este la jumătate față de 1990, județul Suceava este cel mai mare crescător de bovine din țară. În rest, lucrurile se întâmplă ca peste tot în țară, cu o diminuare de 30-70% a numărului de animale față de perioada de referință 1990. Poate că nici n-ar mai trebui să facem comparație între o agricultură centralizată și una liberă. Sau cine știe?

Chiar dacă au întindere (Suceava este al doilea cel mai mare județ din România, după Timiș), populație și putere economică (cel mai mai PIB/cap de locuitor – în Bacău) diferite, cele patru județe din Subcarpații Orientali au o similitudine: relieful etajat în câmpie (est), dealuri și piemonturi, precum și munți. Exceptând Vrancea, celelalte județe au suprafață de pășune și fânețe suficientă cât să permită cel puțin dezvoltarea a două sectoare, creșterea bovinelor și a ovinelor. Ca suprafață arabilă (materie primă pentru furajare) nu sunt diferențe extrem de mari între zone, deci baza cerealieră ar fi cât de cât apropiată. Cu toate acestea, veți vedea, sunt evoluții diferite de la județ la județ și de la specie la specie.

Suceava – cel mai puternic județ în sectorul taurine

Dintre cele patru zone analizate, și-n 1990 și astăzi cel mai mare crescător de bovine este Suceava. De altfel, județul deține locul I pe țară la efectivul de taurine. Vrancea a avut și are unul dintre cele mai mici efective din România. Ca notă comună, în 2015 numărul de bovine a scăzut în toate cele patru județe și în raport cu anul 1990, și cu 2007. Altfel spus, nicio modificare după ce au fost posibile investițiile cu fonduri europene. Cea mai puternică prăbușire a sectorului de creștere a bovinelor se înregistrează în Bacău, iar din 2007 și până astăzi acest sector și-a revenit cel mai bine în Suceava.

Vrancea: efective de suine mai mari în 2015 decât în 1990

În privința creșterii suinelor, comparativ cu taurinele, să zicem că Suceava face schimb cu Vrancea. Adică: Vrancea a reușit performanța de a dezvolta acest sector mai mult decât în 1990, iar Suceava înregistrează o scădere dramatică (minus 73% în 2015, față de 1990) a efectivului. Nici măcar oportunitățile după anul aderării României la UE n-au modificat lucrurile, tendința fiind de constantă scădere a numărului de porcine. Și în Bacău lucrurile stau la fel: efectivul din 2015 este mai scăzut cu aproape 67% față de 1990 și cu 31% față de 2007 (procentul este egal cu cel de la Neamț; și în acest județ numărul de animale a scăzut cu 31,5% în 2015, față de 2007.

Creșterea ovinelor, o afacere cât de cât constantă

Ovinele sunt pesemne o bună afacere, indiferent de sistemul economic, centralizat sau după regula economiei de piață. Este sectorul care n-a avut în niciunul dintre cele patru județe o diminuare mai mare de 50% (2015 față de 1990), iar în Suceava și Neamț efectivul din 2015 îl depășește pe cel din 2007, ceea ce e un semn bun. Nici în Bacău sau Vrancea lucrurile nu stau foarte rău, numărul de oi fiind, e adevărat, mai mic decât în 2007, dar diferența nu depășește minus 11%.

Bacău, al doilea mare producător de carne de pasăre din țară

În România sunt cinci județe în care efectivul de păsări este mai mare de 3 milioane de capete: Buzău (3,974 mil. capete), Bacău (3,696 mil. capete), Vaslui (3,512 mil. capete), Călărași (3,438 mil. capete) și Prahova (3,436 mil. capete). Așadar, Bacăul și-a păstrat tradiția în creșterea păsărilor, plasându-se pe poziția a doua în țară. Unitățile avicole construite înainte de 1990 nu au fost, ca mai peste tot, demolate, ci conservate și, mai apoi, modernizate. Afacerea (în special cu carne de curcan) este atât de profitabilă încât efectivul din 2015 este mai mare decât cel din 1990. O redresare a sectorului se observă și în Neamț, unde numărul de păsări a crescut cu 23% în 2015, comparativ cu 2007, la fel și în Vrancea.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 32-33

Un târg mic, dar plin de noutăți

Îndeobște, când vine vorba despre târguri industriale, gândul majorității dintre noi fuge la suprafețe imense, zeci sau chiar sute de firme și mii de utilaje expuse. Recent însă am avut ocazia să îmi revizuiesc această imagine. La Dărmănești, firma Uni Lift Serv a organizat, la mijlocul lunii trecute, a doua ediție a unui târg specializat în utilaje pentru gospodărie comunală, construcții și scule, precum și servicii conexe. Deși numărul participanților a fost redus (doar cinci-șase firme), nivelul manifestării a fost unul de excepție.

Un început de tradiție

„Suntem deja la a doua ediție a acestui târg. Sperăm să putem crea o tradiție. Dacă am fi participat la un târg mare, precum INDAGRA sau altul de aceeași talie, nu am fi putut să prezentăm decât o mică parte dintre utilajele pe care le-am expus aici. Cât despre demonstrații, mare parte dintre ele nici n-ar fi avut loc!“, ne-a spus dl Costel Brumă, reprezentantul firmei organizatoare. Domnia sa consideră că, organizând un târg la sediul firmei, cu aceeași cheltuială, rezultatele obținute sunt incomparabile. Cu atât mai mult cu cât principalii clienți sunt cei din zonă. Astfel, poate fi prezentat întreg portofoliul firmei direct clienților potențiali. Același lucru este valabil și pentru celelalte firme care au participat la târg, dintre care amintim Karcher, specializată în utilaje de curățenie cu jet de apă, De Waals, care oferă o largă paletă de scule de mână, Makita, ce oferă motoferăstraie, motocoase și alte utilaje gospodărești și de grădinărit electrice sau motorizate.

Pentru că spațiul pus la dispoziție a fost generos, iar numărul participanților mai mic, așa cum am spus, am putut asista la demonstrații numeroase și foarte amănunțite, așa cum nu se văd la marile târguri.

Forța apei, adusă pe șantiere și pe străzi

Așa am luat la cunoștință despre performanțele unor scule, care permit realizarea unor lucrări de tâmplărie destul de complexe chiar dacă sunt folosite de amatori fără pic de instruire. Facilitățile pe care sculele le oferă compensează cu vârf și îndesat îndemânarea și lipsa de pregătire a utilizatorilor. Dar, pe lângă acestea, am avut ocazia de a asista la demonstrații absolut spectaculoase, cu utilaje despre care nici măcar nu ne-am fi imaginat că există. Un exemplu în acest sens este hidrodemolarea.

Un utilaj care creează un jet de apă cu o presiune de până la 2.800 de bari este folosit pentru dărâmarea unor structuri din beton. Părea o secvență dintr-un film fantastic când am văzut un stâlp din beton retezat cu jetul respectiv. „Această tehnologie a fost dezvol­tată de către firma noastră în primul rând pentru șantierele navale. Acolo este folosită pentru a hidrosabla structurile navelor. Astfel, vopseaua veche și rugina se pot curăța mult mai rapid și cu un efort considerabil mai mic decât utilizând tehnologii clasice“, ne-a explicat Dominik Schneider, reprezentantul firmei germane Oertzen. Și nu numai că ne-a explicat, dar ne-a și demonstrat: în mai puțin de un minut, un panou de tablă (de fapt o poartă veche), de circa cinci mp a fost curățată până la metal, deși de-a lungul vremii fusese acoperită cu mai multe straturi de vopsea. „Ulterior mașinile noastre au fot adaptate și pentru activități din domeniul construcțiilor și al gospodăriei comunale, putând fi folosite pentru hidrodemolare, așa cum ați văzut, pentru curățarea zidurilor, a străzilor și pentru multe alte activități“, a mai adăugat domnul Schneider.

Curățarea ideală pentru monumente și tancuri de lapte

O altă aplicație a jeturilor sub presiune am văzut-o la demonstrațiile firmei italiene IBIX. Această companie este certificată de Vatican pentru lucrările de restaurare a monumentelor istorice. De altfel, în portofoliul său de lucrări se regăsesc restaurarea Fontana di Trevi din Roma, a clădirii Gării din Milano și a unei părți din Piața San Pietro din Vatican. „Tehnologia noastră constă în a utiliza jeturi de apă foarte fine și anumiți solvenți, astfel încât doar să curățăm, fără să distrugem suprafețele. Tehnologia ne permite să folosim, de exemplu, bicarbonat de sodiu, care este un compus nepoluant și necoroziv. În schimb, dizolvă foarte bine depunerile de piatră“, a spus dl Ricardo Gigli, reprezentant al firmei.

Demonstrațiile care au urmat au fost spectaculoase. Un autoturism acoperit cu grafitti a fost curățat, fără a-i fi afectată vopseaua originală. Diverse fragmente de structuri din lemn, piatră sau metal au fost curățate de murdărie și readuse la aspectul original. Dar cel mai interesant a fost modul în care un carton tipărit a fost curățat de stratul tipărit, fiind readus la stadiul de alb.

„Desigur că gama de aplicații este foarte largă. Utilajele nu sunt folosite numai pentru curățarea structurilor și a siturilor arheologice. Există duze adaptate pentru curățarea rezervoarelor pentru lapte folosite de fermieri. Împreună cu bicarbonatul de sodiu, care este un ingredient alimentar, fac o treabă foarte bună, curățând toate muchiile. De asemenea, avem și duze pentru curățarea mașinilor agricole și a atașamentelor lor. Practic, putem curăța orice, de la monede la silozuri“, a încheiat domnia sa.

MicroOne, un utilaj cât un parc de mașini

Printre alte minunății, am văzut cum copiii de la școlile din oraș, care au vizitat târgul, au curățat cu niște lavete speciale inscripțiile grafitti de pe diverse suprafețe.

De departe însă, cea mai utilă demonstrație, chiar dacă nu atât de spectaculoasă, ni s-a părut cea făcută pentru a demonstra calitățile utilajului Multi One. Acesta este un mic tractoraș, dotat cu o parte hidraulică de excepție. Deși mic, este articulat, astfel încât poate vira aproape pe loc. Cele peste 100 de atașamente disponibile îl fac să se poată substitui unui întreg parc de mașini. „Ideea e de a transforma energia hidraulică în orice formă de energie de care poate avea nevoie utilizatorul: electrică, mecanică etc.“, a explicat dl Costel Brumă, directorul Uni Lift Serv.

Acest mic utilaj poate fi folosit pentru spălat străzile, pentru săpat gropi, ca un excavator sau pentru ridicat și cărat greutăți. Mai poate fi utilizat ca motocultor sau cositoare, freză de zăpadă și câte și mai câte. I se poate atașa un generator electric sau chiar o motopompă. Prețul său, cuprins între 8 și 16.000 de euro, îl face un utilaj pe care ar trebui să și-l dorească orice șef de administrație comunală.

În concluzie, putem spune că la Dărmănești am avut ocazia de a ne convinge că un târg mic, dar bine și inteligent organizat, poate avea rezultate la fel de bune ca un eveniment de mare amploare.

GALERIE FOTO


Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

Sănduleni-Bacău. Arta populară la ea acasă

Și iată-mă la Sănduleni – Bacău, unde locuiește creatorul popular pe numele său Marian Lungu.

L-am găsit meșterind la o bundiță comandată de un flăcău dintr-un sat învecinat. Alături erau expuse alte piese: ii, sumane, cojocele și multe altele care își așteptau viitorii stăpâni.

„De mic, îmi spune tânărul artist popular, am fost interesat de frumusețea straielor pe care femeile în vârstă din familia mea le păstrau în lăzile de zestre și care, din păcate, în ritmul trepidant al civilizației, al schimbărilor sociale din viața satului au devenit tot mai mult o amintire.“

Tânărul Marian Lungu și-a urmat drumul. A terminat liceul la Bacău, apoi a urmat Facultatea de Științe Economice la specialitatea economia turismului.

Începutul? O mască

„Aparent totul era în regulă, își amintește tânărul creator. Pe mine însă mă atrăgeau frumusețile costumului popular pe care, până în anii '50-'60 ai secolului trecut, îl mai purtau oamenii locului.

Lucram, cum se spune, cu fereală, pentru că, potrivit mentalităților satului, e de rușine ca un bărbat să lucreze cu acul și ața.

Am trecut peste toate acestea și am îndrăznit să confecționez o mască folosită de tineri cu prilejul Anului Nou. A urmat apoi o bundiță, care nu arăta așa cum le vedeți dumneavoastră acum. Apoi mi-am dat seama că pot face lucruri mai frumoase, am învins prejudecățile satului și paralel cu liceul și facultatea am continuat să lucrez și să mă fac tot mai cunoscut.

Din lada de zestre și muzee

A căutat uneori, spre uimirea consătenilor, veșminte vechi, a copiat cu migală motivele care împodobeau straiele de altădată, a studiat în muzee exponatele, „aș zice că sunt prieten cu toți etnografii și muzeografii din Moldova“. Urmarea a fost că bundițele, cojocelele, sumanele sunt împodobite cu motive venite din vechime ca: rozeta solară, gherghina, spicul de grâu, dintele lupului, iar pe ii și cămășile bărbătești apare soarele, pomul vieții și altele.

Materia primă? E o întrebare la care tânărul artist răspunde cu o oarecare tristețe. „Nu mai e ca altădată. Inul nu se mai cultivă, lâna a ajuns, cum se spune, de râs și sunt nevoit să aduc materiale de peste mări și țări, din India, Turcia, Bangladesh și, e drept, uneori la prețuri mai bune.“

Cu acestea lucrează fără odihnă lucruri tot mai frumoase. E cunoscut și apreciat de amatori care îi solicită obiecte de îmbrăcăminte tradițională.

„Nu am o bucurie mai mare, mărturisește Marian Lungu, când văd în orașele mari femei și bărbați purtând cu mândrie cămeșa sau ia cu motive naționale pe care le-am făcut eu.“

Sănduleni – un brand

A ajuns cunoscut și în afara țării. Românii plecați peste hotare, dar și străinii îl solicită. Bundițele, iile, sumanele lucrate la Sănduleni au ajuns în Franța, Statele Unite, Spania, Canada ș.a

„Aș vrea să ajung și eu măcar în câteva din aceste țări“, glumește artistul.

În egală măsură este solicitat și în țară. Cum există posibilitatea ca unele cămine culturale să fie reabilitate sau construite cu fonduri europene, în multe localități din această parte de țară s-au constituit formații artistice care apar pe scenă în costume populare.

Ca urmare domnul Lungu a lucrat costume pentru formații artistice din Brusturoasa, Asău, Berzunți județul Bacău, Scobinți, Deleni în județul Iași și multe altele.

„Când sunt solicitat să lucrez astfel de costume le cer să aducă obiecte vechi din lăzile de zestre, astfel încât membrii formațiilor să apară în toată frumusețea costumelor de altădată.“

Din urmă vin viitorii meșteri

E mult de lucru și cu migală. La o ie se poate lucra și o săptămână, o bundiță durează două săptămâni și singur nu mai putea face față. „Am reușit să-i conving pe membrii familiei, am cerut și ajutorul unor sătence pricepute astfel încât să mă pot ține de cuvânt pentru că numărul comenzilor este tot mai mare.“ Dar cea mai mare bucurie a meșterului o constituie cei mai mici.

Printr-o decizie a Consiliului Județean Bacău, tinerii care se înscriu la Școala de Artă Populară sunt scutiți de a plăti taxă. Ca urmare, la Sănduleni a luat ființă o clasă exterioară a Școlii de Artă băcăuană la care s-au înscris și frecventează 14 copii. Profesor le este Marian Lungu care se ocupă în același timp și de o formație de dansuri în comună.

„Sunt bucuros și, să vă spun drept, nu credeam că în vălmășagul vremurilor pe care le trăim arta populară va avea un asemenea succes.“

Stelian Ciocoiu

Abonează-te la acest feed RSS