Pe măsură ce anul 2023 se apropie de sfârșit, Uniunea Europeană se apropie, de asemenea, de decizii importante care vor determina viitorul sectorului său de semințe și ameliorare a plantelor și vor avea un impact semnificativ asupra întregului lanț agroalimentar european.

Inovația în ameliorarea plantelor a fost motorul cheie al câștigurilor de productivitate de-a lungul acestui lanț timp de decenii, mai mult de două treimi din aceste câștiguri fiind atribuite progresului genetic care provine din eforturile noastre publice și private de ameliorare a plantelor. Pe baza acestor eforturi, Europa a devenit lider în ameliorarea plantelor, aprovizionarea cu semințe și producția agricolă, contribuind la securitatea alimentară și la o alimentație din ce în ce mai sănătoasă atât în Europa, cât și în întreaga lume.

Astăzi, acest succes este amenințat de provocările din ce în ce mai mari ale schimbărilor climatice, care pun culturile noastre în pericol din cauza unor modele meteorologice mai extreme de secetă și inundații, combinate cu noi dăunători și boli care prosperă în aceste noi condiții. În același timp, ameliorarea plantelor și producția agricolă trebuie să contribuie la conservarea resurselor noastre naturale, asigurând o aprovizionare durabilă cu alimente din terenuri mai puțin disponibile și reducând dependența noastră de inputuri critice, cum ar fi pesticidele sau îngrășămintele.

Uniunea Europeană însăși deține cheile pentru a deschide porțile către inovația continuă și pentru a depăși cu succes aceste provocări. Cele două inițiative legislative privind noi tehnici genomice și privind un cadru modernizat pentru comercializarea semințelor propuse de Comisie în iulie au potențialul de a stimula progresul și liderul Europei în ameliorarea plantelor și securitatea semințelor de înaltă calitate, susținând tranziția către un sistem rezistent, cu adevărat durabil. sistemul alimentar.

Euroseeds, care reprezintă cele 35 de asociații naționale de semințe și miile de întreprinderi de ameliorare a plantelor și de semințe, solicită statelor membre ale UE și membrilor Parlamentului European să permită ameliorării plantelor să contribuie, cu cele mai bune științe și instrumente disponibile și cu Normele UE care permit inovarea în beneficiul agriculturii și al cetățenilor.

Sursa: https://euroseeds.eu/

Este obișnuit astăzi, în toate discursurile despre descreșterea economică sau despre schimbări climatice, să dai vina pe agricultură, fără a înțelege pe deplin ce înseamnă aceasta și care ar putea fi consecințele pentru societate, în ansamblu. În special, acest tip de argument neglijează relația strânsă dintre energie și agricultură și faptul că „rațional sau nu, fără energie nu va exista agricultură...“.

Datorită utilizării energiei abundente și ieftine, țările OCDE au cunoscut o transformare radicală a calității vieții, inclusiv a sănătății umane, după cel de-al Doilea Război Mondial. Combustibilii fosili – prea des subestimați sau denigrați – care au făcut posibilă această revoluție au crescut și speranța de viață. Ca urmare, populația acestor țări a crescut substanțial. Prin urmare, a fost necesar ca aprovizionarea cu alimente să țină pasul cu această creștere.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, oamenii de știință preocupați de riscul penuriei de alimente au căutat modalități de a crește randamentul producției. Geneticistul american Norman Borlaug, de exemplu, a dezvoltat noi soiuri de cereale hibride care pot crește recoltele la hectar și pot facilita recoltarea mecanică.

Pentru contribuția sa la eradicarea riscului de foamete, Borlaug a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 1970. Acest progres, împreună cu utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, a fost exportat în întreaga lume, cu excepția Africii, care rămâne încă mult în urmă, parțial din cauza guvernării și a lipsei de energie abundentă și ieftină.

Datorită metodelor științifice (de exemplu, selecția semințelor, inclusiv OMG-urile) și a utilizării inputurilor în agricultură, în anii 1960 și 1990, productivitatea agricolă a crescut atât de puternic încât foametea este acum o amintire îndepărtată.

Cu toate acestea, această revoluție verde nu ar fi fost posibilă dacă ar fi fost necesară continuarea lucrării pământului ca înainte. Fermierii se confruntă din ce în ce mai mult cu lipsa forței de muncă, cu venituri scăzute și costuri mari ale inputurilor care au adesea un impact negativ asupra profitabilității producției. Recoltarea mecanizată, în care intervenția umană este redusă la minimum, ajută la susținerea agriculturii europene și nu numai.

De îndată ce motorul cu ardere internă a devenit disponibil, agricultura a fost mecanizată, tocmai pentru a evita munca manuală grea; petrolul a stat la baza acestei revoluții. Primele tractoare industriale au fost construite în Statele Unite în 1892, dar nu erau foarte manevrabile. În 1917, Henry Ford a construit faimosul Fordson, tractorul care a dus la mecanizarea globală a agriculturii. Ford a dominat rapid piața datorită costurilor reduse de producție, care a fost succesul mașinii Ford T. Lamborghini – mașina sport de lux, dar își datorează succesul faptului că a început prin a inova motoarele diesel pentru tractoare.

Un simplu calcul va fi suficient pentru a măsura ridicolul propunerii de abandonare a tractoarelor, așa cum au cerut ecologiștii naivi. Conform celor mai recente date ale Băncii Mondiale pe care le-am găsit, în 2002 erau 24 de milioane de tractoare agricole utilizate în întreaga lume. Douăzeci de ani mai târziu, este rezonabil să se estimeze că acum există 30 de milioane. Puterea tractoarelor variază de la câțiva cai putere (CP) până la 600 CP pentru cele folosite în fermele gigantice (cum ar fi în Statele Unite). Dacă presupunem, în mare parte implicit, o putere medie de 100 CP per tractor, ajungem la peste 22 de miliarde de echivalent putere umană. Puterea tractoarelor din lume  este echivalentă cu aproape de trei ori populația totală a lumii, inclusiv bătrânii și copiii.

Eliminarea muncii grele – adică puterea musculară! – a contribuit în mare măsură la îmbunătățirea sănătății și a speranței de viață a lucrătorilor agricoli. Hotărârea unor ecologiști de a reveni la energia musculară nu poate fi explicată decât prin viziunea lor malthusiană, întrucât este evident că abandonarea energiei hidrocarburilor în agricultură nu poate duce decât la malnutriție fatală.

În ciuda acestui succes incontestabil, unii ecologiști europeni pretind că le spun fermierilor cum să-și conducă fermele. Le spun chiar africanilor să nu ne copieze. Ei se opun progreselor tehnologice în agricultură, ajungând chiar atât de departe încât să descurajeze folosirea tractoarelor în favoarea „forței musculare“ – un neologism ecologic pentru transpirație și biciuirea animalelor.

De fapt, la fel cum multinaționalele au fost denigrate în Africa, ONG-urile de mediu, bisericile, guvernele și agențiile ONU s-au opus adevăratei revoluții verde. Rezultatul, din păcate, este că „agro-ecologia“ se dezvoltă în Africa subsahariană, mai degrabă decât agricultura verde care a permis Europei să aibă suficiente produse materii prime. Așa cum se întâmplă adesea, atunci când credem că facem ceea ce trebuie, rezultatul este invers. În iulie 2020, revista Nature Food a publicat un studiu intitulat „Limits of agroecology to overcome low crop yields in Sub-Saharan Africa“, care, pe baza a 933 de observații din 16 țări, a concluzionat că „deși agroecologia poate aduce beneficii în ceea ce privește solul, aceasta nu permite micilor fermieri africani să depășească productivitatea scăzută a culturilor și insecuritatea alimentară pe termen scurt“.

Organizațiile de caritate au o mare responsabilitate. De fapt, agroecologia nu va elimina deficitele și penuria alimentară. Avem nevoie de un studiu pentru a demonstra acest lucru? De ce am abandonat agroecologia în Europa și Statele Unite? Să mulțumesc companiilor petroliere cumpărând motorină de la ei? Nu există nicio comparație între agricultura mecanizată și fertilizată și micile creșteri ale randamentului noilor tehnologii promovate de constelația ONG-urilor de mediu și presupus umanitare însă îndestulându-se cu banii contribuabililor europeni.

Din 2020, UE trăiește într-o frenezie energetică a hidrogenului. Pentru a limita emisiile de CO2, Comisia Europeană a acordat o prioritate financiară ridicată producției de hidrogen. Cu toate acestea, progresele nu ar fi fost posibile fără intervenția a peste 150 de ani de chimie în agricultură. Plantele au nevoie de trei elemente principale pentru a se dezvolta pe deplin: azot, fosfor și potasiu. Plantele obțin acești nutrienți din surse organice prezente în mod natural în sol, dar cu fiecare recoltă solul se epuizează și recoltele sunt reduse. Oamenii au trăit astfel de mii de ani. Strămoșii noștri au descoperit că gunoiul de grajd și compostul au îmbunătățit productivitatea pământului. Chimiștii de la începutul secolului al XIX-lea, precum Marcelin Berthelot, au descoperit în cele din urmă că îngrășămintele azotate (nitrat de sodiu, azotat de amoniu, sulfat de amoniu, clorură de amoniu...) „fertilizează“ solul.

Potrivit FAO, între 2002 și 2019, producția de îngrășăminte a crescut de la 87 de milioane de tone (Mt) la 123 Mt. Principalul producător este China cu 32 Mt, sau un sfert din producția mondială. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că China are 1,4 miliarde de oameni de hrănit. Potrivit unui studiu, va dura până în 2065 pentru ca populația Chinei să scadă la 1,2 miliarde. China va rămâne gigant în ceea ce privește cererea de alimente, îngrășăminte și energie. Potrivit Comisiei Europene, consumul de îngrășăminte pe bază de azot în UE este estimat la 59 kg la hectar, cu variații mari în funcție de tipul de agricultură și producție. Creșterea prețurilor la gaze, care reprezintă 90% din costurile lor de producție, este de așa natură încât în 2022, comparativ cu 2021, livrările de îngrășăminte către fermieri au scăzut cu 10% într-un an. Acest lucru are impact asupra randamentelor.

De fapt, amoniacul este necesar pentru a face îngrășământ, iar amoniacul este obținut din azot din aer și hidrogen, care, la rândul său, este făcut din hidrocarburi sau cărbune, folosind procesul Haber-Bosch. În cartea sa din 1922 despre chimia industrială – veche de un secol! – Paul Baud afirmă că în 1912 un metru cub de hidrogen produs prin electroliza apei costa între 0,55 și 0,95 franci francezi, iar din cărbune între 0,15 și 0,19 franci. Deoarece chimia nu s-a schimbat, acest lucru explică de ce hidrogenul, baza îngrășămintelor, nu este încă produs prin electroliza apei folosind energie electrică, fie din surse nucleare sau regenerabile. Această realitate chimică va rămâne pentru totdeauna.

Pe de altă parte, turbinele eoliene și panourile solare pot produce electricitate verde pentru rețea sau hidrogen verde pentru transport curat (deoarece Comisia Europeană își propune să facă sectorul transporturilor mai ecologic). Nu este posibil să le faci pe amândouă în același timp. Acesta este motivul pentru care ecologiștii cărora nu le place energia cu hidrogen au denunțat politica hidrogenului care spun ei „canibalizează“ frumoasa producție de electricitate verde.

Având în vedere că 130 de milioane de tone de hidrogen sunt produse în fiecare an pentru industria chimică și că pe o piață globalizată nu poate exista decât un singur preț, orice gram de hidrogen care este produs ipotetic prin electroliza apei cu energie regenerabilă va merge pe piața indispensabilă pentru producție și nu pe piața de lux a energiei electrice verzi. Cu excepția cazului în care acest import este subvenționat cu noi taxe justificate de EnergieWende, Germania nu va importa hidrogen din Maghreb sau Angola pentru a-l arde ca energie primară banală. Belgia va trebui să cheltuiască o mulțime de bani publici pentru a importa posibilul hidrogen produs în Namibia. Ar fi, de asemenea, ecocolonialism, deoarece această țară din sud-vestul Africii își importă toată energia electrică din țările învecinate, iar Eskom, compania de energie din Africa de Sud, este nevoită să taie electricitatea în propria țară pentru a-și îndeplini obligațiile de furnizare către Namibia. Arderea hidrogenului este ca și cum ai arde o geantă Louis Vuitton pentru a produce căldură și a pune în pericol producția agricolă.

Rusia are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, cu costuri de producție scăzute și este un producător major de îngrășăminte pe bază de azot atât de necesar. Potrivit FAO, între 2002 și 2019, exporturile de îngrășăminte vor crește de la 24 de milioane de tone (Mt) la 46 Mt. Rusia este principalul exportator, reprezentând 12% din comerțul mondial.

De la vârful din 2013, fermierii și-au redus utilizarea de îngrășăminte. UE trebuie să fie preocupată de producția de îngrășăminte chimice și să revină la bunul simț, evitând îngrășămintele scumpe. Acestea evident că nu pot fi produse de turbine eoliene și panouri fotovoltaice.

Datorită hidrocarburilor, generațiile anterioare au construit o lume a prosperității care a eradicat foamea, a abolit sclavia și a crescut speranța de viață. Revoluția verde – cea adevărată – a fost unul dintre instrumentele cheie. A fost posibilă doar prin petrol. Fără hidrocarburi abundente și ieftine, progresul ar fi fost rezervat bogaților și privilegiaților. Petrolul, în ciuda tuturor dezavantajelor sale, va rămâne indispensabil pentru progresul continuu în agricultură și în toate celelalte activități ale noastre. Fără hidrocarburi fosile ieftine și abundente, foamea mondială va reveni și agricultura europeană va dispărea pentru că restul lumii nu visează la tranziție energetică.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Într-o țară în care agricultura este polarizată între ferme mari și exploatații mici, de câteva hectare, o nouă generație de fermieri se luptă să își facă loc în peisajul agrozootehnic, tineri care își dedică timpul cu pasiune cultivării pământului sau creșterii animalelor. Unul dintre acești tineri este Darius-Ionuț Micu, din comuna Ruginoasa, județul Iași, în vârstă de 19 ani, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Când zootehnia face casă bună cu agricultura

Tânărul s-a apucat de agricultură pentru că părinții săi sunt fermieri. În prezent, administrează o fermă mixtă de familie, vorbim de aproximativ 350 de hectare și un efectiv considerabil de animale. L-am găsit, într-una din zile, în fermă, iar într-un moment de răgaz ne-a spus cât de important este pentru el acest domeniu. „Cultivăm porumb, floarea-soarelui, grâu, lucernă și orz. Transportul cerealelor este asigurat de către camioanele proprii. Pentru o activitate continuă, pe timpul iernii achiziționăm un număr de 35-40 de tauri din rasa Albastru Belgian și Bălțata Românească, iar pe timpul verii un număr de 250 de miei din rasa Karakul și Carabaș“, specifică tânărul fermier din județul Iași.

Unul dintre cei mai tineri fermieri din județ

Ferma familiei Micu s-a dezvoltat treptat cu terenul agricol și animalele, implicându-l pe Darius, de la o vârstă fragedă, în administrarea acestui business. „De mic copil am fost înconjurat de tot ce înseamnă agricultură și am prins drag de aceasta. Ca urmare, am ales să urmez studiile acestei facultăți. Vreau să accesez submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Nu mă văd făcând altceva, vreau să dezvolt afacerea și să implementez tehnologii moderne, care ne-ar ajuta să obținem recolte cantitative și calitative. Îmi place să mă informez și să pun în practică echipamentele de ultimă generație, să încerc diferite metode pentru pregătirea terenului, însămânțarea și erbicidarea culturilor. Agricultura este o artă pe care o recomand cu încredere tinerilor de vârsta mea, este o afacere de viitor, deoarece nu o să dispară niciodată, pentru că din asta ne hrănim“, încheie Darius-Ionuț Micu, student la Facultatea de Agricultură USV Iași, anul I.

Noi îi urăm mult succes în demersurile lui și dorim ca munca să-i fie răsplătită pe măsură.

Beatrice Alexandra MODIGA

În luna iulie 2023, s-a atins un nou pas în procedura de revizuire a reglementărilor europene care vor fi aplicate Noilor Tehnici Genomice (NTG). Această revizuire a legislației se desfășoară printr-o inițiativă europeană, care presupune un proces foarte complex, cu multe etape, și se va realiza în următorii ani.

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a declarat, pe 25 iulie 2018, că toate produsele modificate prin inginerie genetică cu Noile Tehnici Genomice (NTG) dezvoltate după anul 2001 trebuie reglementate drept organisme modificate genetic, fără nicio excepție. Având în vedere consecințele deciziei CJUE asupra economiei UE într-un context incert al pieții globale, Mecanismul de Consultare Științifică (SAM, numele grupului de consilieri științifici principali ai Comisiei Europene) a intervenit prompt. Încă din noiembrie 2018, a publicat o declarație intitulată „O perspectivă științifică asupra statutului reglementar al produselor derivate din modificarea genetică și implicațiile sale pentru directiva Organismelor Modificate Genetic“, în care sublinia că, datorită noilor cunoștințe științifice și progreselor tehnice recente, directiva Oragnismelor Modificate Genetic nu mai este potrivită. În urma acestui fapt, Consiliul European a cerut Comisiei Europene, în data de 8 noiembrie 2019, să schimbe legislația privind NTG cu noile propuneri.

Comisia a solicitat, așadar, studii către JRC (Centrul Comun de Cercetare) privind evoluția în domeniul cercetării și dezvoltării (R&D). Următoarea etapă a acestei revizuiri a avut loc în aprilie 2021, când, pe baza concluziilor acestor studii, Comisia Europeană a trimis o scrisoare oficială țării care deținea președinția rotativă a Uniunii Europene la acea vreme Portugalia, prin care a cerut să se inițieze procesul unei inițiative europene pentru a schimba reglementările privind NTG.

Următorul pas, cunoscut sub numele de pasul hărții rutiere, s-a încheiat în octombrie 2022 cu adunarea de opinii din partea cetățenilor europeni, actorilor economici și diferitelor organizații cu privire la propunerile ce urmează a fi făcute. Această etapă a fost într-adevăr subiectul unui atac cibernetic menit să oprească inițiativa. Sprijinită de unii membri ai Parlamentului European, această manevră antidemocratică a fost totuși stopată. Procesul a continuat apoi cu o consultare publică între 22 aprilie și 22 iulie 2022. Rezultatele au fost indiscutabile: 80% dintre respondenți au declarat că sunt pentru o schimbare în reglementare și 17% împotrivă (în principal ONG-uri bine cunoscute pentru poziția lor anti-tehnologică). Ca urmare a acestor rezultate, Comisia Europeană a publicat o propunere de reglementare pe 5 iulie 2023, care este acum supusă dezbaterii publice până pe 1 septembrie 2023. Scopul acestei consultări este de a informa Parlamentul European și Consiliul European cu privire la opinia cetățenilor, care vor dezbate acest aspect în toamna/iarna 2023-2024. Întregul proces va dura, deci, mai mult de cinci ani!

Comisia Europeană propune reglementarea a două categorii de produse derivate din NTG: mutageneza țintită (cum ar fi tehnica CRISPR) și cizogeneza. Tehnica CRISPR permite tăierea precisă a ADN-ului celular (asemănătoare unor foarfece moleculare) cu ajutorul unei proteine celulare (Cas) asociate cu un ghid ARN. Această tăiere poate fi reparată în mai multe moduri, cu modificări minore precum ștergerea sau înlocuirea unui număr mic de unități de bază ale ADN-ului (nucleotide), însoțite de o rearanjare genomică sau cu inserția de material genetic mai substanțial.

Cizogeneza este o modificare genetică în care se utilizează doar material genetic din aceeași specie sau din specii cu o origine comună și care poate fi realizată și prin tehnici de selecție convenționale.

Noua propunere de reglementare europeană face distincție între două cazuri:

Plantele NTG-1 sunt cele care, prin noua reglementare, sunt clasificate drept echivalente cu plantele convenționale. Modificările genetice minore produse în laborator cu ajutorul NTG, care ar fi putut să apară și în mod spontan în natură sau să rezulte dintr-un proces de selecție convențională, fără adăugarea de ADN străin la patrimoniul genetic, sunt exceptate de la reglementarea organismelor modificate genetic. Nu sunt supuse evaluării de risc sanitare și de mediu. Dacă produsele derivate din aceste semințe nu sunt etichetate în mod specific, semințele în sine sunt etichetate pentru a informa fermierul care le cultivă. După depunerea unui dosar și după opinia Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), plantele incluse în această categorie „Cat-NTG1“ primesc aviz favorabil de la autorități, care le înregistrează într-o bază de date publică.

Plantele NTG-2 sunt cele care au fost de asemenea modificate cu ajutorul NTG, dar modificările lor nu îndeplinesc criteriile pentru categoria NTG-1. Aceste plante NTG-2 sunt supuse unor reglementări corespunzătoare organismelor modificate genetic, care trebuie să fie proporționale cu trăsătura modificată, dar includ o evaluare a riscurilor de mediu și de siguranță. Dosarul de autorizare pentru plantele NTG-2 este mult mai dificil decât cel pentru plantele NTG-1. În special, trebuie să includă: (1) instrumente de tratabilitate moleculară; (2) etichetare care poate include mențiuni despre toleranță la secetă sau la boli, îmbunătățirea calității alimentelor etc. și (3) planuri de monitorizare a mediului. Deciziile autorităților sunt înregistrate în bazele de date publice.

Mai multe organizații profesionale, precum Euroseeds la nivel european, Asociația Spaniolă a Bioindustriei (ASEBIO) în Spania, care deține președinția Uniunii Europene din 1 iulie 2023, și Uniunea Franceză a Producătorilor de Semințe (UFS) în Franța, au salutat crearea unei categorii de plante NTG-1 exceptate de la reglementările Organismelor Modificate Genetic. Cu toate acestea, au insistat asupra necesității unor reglementări echilibrate pentru a ține seama de progresul științific și pentru a anticipa dezvoltarea acestor soiuri la nivelul Uniunii Europene, fără a genera distorsiuni de concurență cu restul lumii.

Revizuirea propusă a reglementărilor reprezintă un impact redus din cauza domeniului restrâns al modificărilor genetice autorizate pentru clasificarea NTG-1 și, de asemenea, pentru că exclude aplicațiile în domeniul animal și microbiologic.

Proiectul propus se limitează la reglementarea modificărilor genomice ale produselor vegetale din categoria NTG, care ar putea fi obținute și prin mutații naturale sau selecție convențională. Deoarece numeroase produse NTG-1 sunt asemănătoare cu cele convenționale, de ce ar trebui să fie supuse unei proceduri speciale de notificare și introducerea acestora într-o bază de date specifică?

Orice soi nou care dorește să fie comercializat în Europa trebuie să treacă testele DHS și VATE înainte de a fi înregistrat în Catalogul Oficial al Speciilor și Soiurilor de Plante cultivate. La nivel european, orice soi înregistrat într-un catalog național apare în Catalogul Comun European, permițându-i să fie comercializat în întreaga UE. Până în 2023, Catalogul Comun European conține peste 23.000 de soiuri. Fiecare soi nou de plante este recunoscut și certificat pe baza unor evaluări exigente, prin caracteristicile produsului finit. Acest procedeu este foarte selectiv, deoarece doar 30% până la 40% dintre soiurile care solicită această recunoaștere o obțin. Metoda folosită pentru obținerea noului soi, respectiv mutație sau încrucișare genetică, nu este solicitată în dosarul DHS-VATE.

În Canada, reglementările aplicate noilor produse se bazează pe următoarea abordare: se evaluează caracteristicile produsului finit și calitatea produsului independent de metoda de producție: încrucișare tradițională, transgeneze (Organisme Modificate Genetic) sau NTG, prin reglementarea alimentelor noi. Această abordare extrem de rațională este marcată de pragmatism și eficiență. A fost posibilă pentru că principiul precauției este diferit în America de Nord față de ce exista în Uniunea Europeană, unde inovația tehnologică a evoluat într-un ritm mult mai lent.

Proiectul de reglementare propus nu acoperă, prin urmare, tehnici de modificare genetică în afara cisgenezei sau mutagenezei țintite. Această restricție ține cont de ascensiunea anumitor tehnici de editare a genomului care domină acum cercetarea în acest domeniu, cu tehnica CRISPR în frunte, ale cărei autoare, Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020. Să luăm act de această alegere rațională, care se bazează pe o avansare tehnologică ce aduce inovația biotehnologică într-o dimensiune nouă și promițătoare.

Dar noile reglementări nu se aplică nici micro-organismelor, nici animalelor. Rapoartele comandate de la JRC au subliniat faptul că peste 80% dintre proiectele de cercetare agri-food R&D se concentrează pe organismele vegetale. Înseamnă oare că aplicațiile la animale ar trebui excluse din sfera noii reglementări propuse? Într-o perioadă în care importanța sănătății solului și a milioanelor de microorganisme este evidențiată ca un mijloc de îmbunătățire a agriculturii? Într-o perioadă în care cercetarea privind editarea genelor la animalele ajută nu doar la îmbunătățirea sănătății acestora, ci și la bunăstarea lor, însă în alte părți ale lumii, nu în UE!

Academia Veterinară Franceză a subliniat în mai multe rânduri că, deoarece cercetarea asupra animalelor se desfășoară într-un mediu extrem de controlat, este de neînțeles faptul că cercetările din acest domeniu nu pot fi încurajate de reglementările europene de o manieră corespunzătoare. Această poziție este împărtășită pe deplin de Uniunea Academiilor Europene de Agricultură (UEAA), care este îngrijorată că, într-o perioadă de zoonoze, cercetările și inovările asupra animalelor din Europa sunt împiedicate prin această excludere.

Cercetările din ultimii douăzeci de ani au arătat că modificările genomice prin inginerie genetică, considerate anterior artificiale, adică rezultatul manipulării umane, apar spontan în natură într-un moment independent de intervenția omului. S-a identificat faptul că, în natură, există nu doar mutații genetice, ci și fluxuri transgenice complet spontane. Pe de altă parte, ingineria genetică ne permite să alegem modificarea pe care dorim să o facem într-un moment, eliberându-ne de efectele capriciilor naturii.

Odată cu progresul cunoașterii, cercetările au arătat că Directiva 2001/18/CE a devenit învechită. Publicată în 2001, într-o perioadă în care încă exista multă incertitudine, și pentru că este definită de principiul precauției (Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene din 2016), Directiva Europeană privind Organismele Modificate Genetic trebuie actualizată.

S-ar fi putut crede că noile reguli de reglementare solicitate în anul 2019 de către Consiliul Europei și inițiate de către Comisia Europeană ar fi fost o ocazie de a reconsidera legislația privind modificările genomice în Uniunea Europeană. Multe țări din America de Nord și de Sud, precum și din Asia, au adoptat această soluție.

Propunerea recentă a Comisiei Europene, publicată la 5 iulie 2023, arată că acest lucru încă nu este o prioritate. Această atitudine precaută reprezintă un semnal față de riscul potențial al inovației în domeniul biotehnologic, economic și agri-food cu care se confruntă Uniunea Europeană într-o lume globalizată?

Soluția corectă este să lăsăm oamenii de știință să decidă înaintea politicienilor!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

În inima Rădăuților Sucevei, cântecul duios al ortodoxiei răsună dintre pereții zidiți ai Mănăstirii Bogdana, locul care destăinuie povestea celui care a întemeiat statul feudal moldovean, Bogdan I, voievodul Maramureșului și domnul Moldovei, dar și a urmașilor acestuia.

În incintă, Biserica Sf. Nicolae (sec. al XIV-lea), Turnul Clopotniță (1781) și Casa parohială (1876) păstrează vie nuanța trecutului prin picturi, morminte, lucrări bisericești, arhitectură, iconografie, astfel cultura, religia și istoria s-au răspândit atât de frumos în jurul acestui loc.

Biserica Sfântul Nicolae a fost construită de Bogdan I la jumătatea anilor 1300 în semn de recunoaștere a divinității pentru victoriile avute în luptele de apărare a libertății și independenței Țării Moldovei. Voievodul a simțit această biserică atât de aproape de sufletul său încât a dorit ca familia sa, dar și domnitorii Moldovei alături de cei dragi să-și găsească aici odihna cea de după viață.

Lespezi din piatră cu inscripții slavone au fost puse pe mormintele aflate aici la sfârșitul anilor 1400 de către Ștefan cel Mare. Așa cum arată înscris la intrarea în biserică, Bogdan al III-lea a donat 800 de zloți mănăstirii în schimbul slujirii de către preoții lăcașului a unui parastas și a unei liturghii în duminica mironosițelor atâta vreme cât el va trăi, iar după moartea sa liturghie dimineața și seara parastas pentru curățare de păcate.

În interiorul mănăstirii a fost fondată o tipografie unde s-au tipărit numeroase cărți bisericești, una dintre ele fiind și azi aici, Ceaslovul (1745); însă, după ceva vreme tipografia a fost transferată la Iași. La sfârșitul anilor 1700 Mănăstirea Bogdana a fost desființată, Biserica Sf. Nicolae a devenit biserică parohială, iar o parte din chilii au fost transformate în grajduri pentru unitatea militară a austriecilor. Abia în anul 1992 Mănăstirea Bogdana a fost reîntemeiată cu bunăvoința arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Pimen Zainea, ce a viețuit aici în liniște alături de călugări.

În naosul Bisericii Sf. Nicolae șapte morminte poartă inscripții în limba slavonă și mesaje ce ridică sufletele către cer în memoria celor care au fost Bogdan I, Lațcu, fiul acestuia din urmă, Bogdan, fratele domnitorului Alexandru cel Bun și Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Celelalte morminte sunt ale domnitorilor Moldovei, Ștefan I, Petru I, fiul cel mic al lui Ștefan Voievod și Costea, tatăl lui Petru I și Roman I. Cel din urmă mormânt este al lui Petru I, fiul mic al lui Ștefan Voievod. Tot aici se odihnește și trupul episcopului Loeontie despre care se spune că a făcut minuni. De asemenea, Roman I (Roman Mușat), ce are mormântul decorat cu mesaj demn de slava lui Dumnezeu, se află alături de restul monumentelor funerare.

Sfântul Ierarh Leontie (Episcopul Lavrentie din Rădăuți), pastor al bisericii la începutul anilor 1400, s-a retras în singurătate slăvind pe Domnul întru totul; o perioadă de timp l-a avut ca ucenic și pe sfetnicul domnitorului Ștefan cel Mare, Daniil Sihastrul. După moartea Sf. Leontie, mulți credincioși veneau la mormântul său rugându-se și minuni vindecătoare s-au tot săvârșit. În anul 1992, Sfântul Ierarh Leontie a fost canonizat și adăugat în calendarul ortodox, iar ziua aleasă pentru praznic este 1 iulie.

În pronaosul bisericii sunt înmormântați Doamna Stana, soția domnitorului Bogdan al III-lea, Anastasia, fiica lui Lațcu și cel dintâi episcopul al Rădăuților, Ioanichie, ce a trecut la Domnul la începutul anilor 1500.

Conservată foarte bine până în zilele noastre în nuanța ei originală, Biserica Sf. Nicolae este dovada vie a primei construcții sfinte din piatră din Moldova. Fără turlă, cu acoperișul ca o umbrelă țuguiată întunecată de nori, unde picăturile de ploaie alunecă din când în când pe cele 11 ferestre, biserica poartă urme de arhitectură gotică, bizantină și romanică. Picturile foarte vechi au fost reîmprospătate în tehnica frescă în timpul lui Ștefan cel Mare, apoi pictorul bisericesc Epaminonda Bucevschi a reconturat în tempera la sfârșitul anilor 1800 spațiul dinăuntrul lăcașului.

Printre obiectele de preț ale Mănăstirii Bogdana, ce au fost dăruite altor sfinte locuri în perioada desființării sale, se numără icoana Sf. Nicolae acoperită cu argint aurit și un văl liturgic oferit de Ștefan cel Mare aflate la Mănăstirea Sucevița, mineiul pe luna noiembrie (1504) ce se găsesc la Mănăstirea Putna.

E 6 decembrie, clopotele bat azi și mai tare pentru ziua hramului Mănăstirii Bogdana, sub stratul de zăpadă s-au cuibărit zilele trainice ale sufletelor ce au avut multă dăruire pentru Cel de Sus, iar bucata de pământ pe care calc acum au transformat-o într-o carte deschisă, prin care trec inimile curate ori cele cuprinse de dorul rugăciunii, al sincerității, acum și pentru posteritate.

Aurora GRIGORE

Practicarea meseriei de cioban are o condiționare culturală importantă. Românii își poartă această condiționare printr-o amprentă unică fixată în codul lor genetic, care s-a forjat în mii de ani de păstorit. Georgiana Mihaela Coroescu, o tânără de 22 de ani din Sălașu de Jos, județul Hunedoara, este un model ce exemplifică ideea de tradiție. Aceasta este o ciobăniță de-a locului, care readuce la viață ciobănia. Cum? Ea ne vorbește despre ciopor, mânzare și chiar de boșcă. Cuvinte care aduc aminte de tradițional, de viața autentică la stână. Voi le cunoașteți sensul?

Ciopor, cârd, cireadă sau turmă, toate acestea duc la amintirile din copilărie ale tinerei din județul Brașov. Pentru că toată copilărie și-a petrecut-o printre ciopoare, chiar de la vârsta de o lună.

„Eu m-am născut în februarie, iar în luna martie m-au dus la stână, mama mea mergea la piață cu brânza, iar tata trebuia să stea cu mine și cu oile la stână. La vârsta de doi ani am început să merg la creșă direct de la stână. Apoi, de la 4 ani, stăteam deja cu oile când mama era la piață și tata mai avea comenzi și mergea să le ducă. Și acum îmi aduc aminte că era un baraj, iar pe o parte de râu stătea un ciopor și pe cealaltă parte alt ciopor; îmi legau câinele de întors oile de mine ca să nu îmi fie frică. Când am început școala, mergeam tot de la stână și când mă întorceam de la ore dădeam drumul oilor. La stână aveam de toate, de la vaci și cai până la păsări, îmi plăcea să am grijă de toate. Când am împlinit vârsta de 8 ani, am luat foarte multe oi în pază, mânzare (oi care au fătat și au lapte) și sterpe (oi care nu dau lapte). Tot timpul după școală mergeam cu cele sterpe, iar părinții mei mergeau la fân sau se ocupau de alte treburi.“

Miei crescuți la biberon

Practic, tânăra era omul de bază la stână, iar cojocul i-a fost mult timp „adăpost“.

„După vârsta de 12 ani am început să le mulg, mi-am dat seama că îmi plăcea foarte mult să merg cu oile și să stau la stână să dorm în cojoc și în boșcă, un fel de bordei; totodată, căram apa cu măgarul zilnic. Nu mi-aș dori altă viață, iubesc animalele și îmi place foarte mult să am grijă de ele. De copil mi-am tot crescut miei cu biberonul și am strâns bani ca să îmi pot cumpăra oi și câini la stână“, încheie Georgiana Mihaela Coroescu, tânără ciobăniță din județul Hunedoara.

Ţară, ţară, vrem ciobani!

Din zori şi până noaptea, baciul are mereu grijă de turma lui, deoarece din asta trăieşte. Este propriul stăpân şi, chiar dacă se ivesc probleme ce ţin de preţuri, piaţă, programe guvernamentale, reuşește să-şi crească copiii, să-i dea la şcoli, să fie mici fermieri, respectaţi în comunitatea lor.

Au dispărut ciobanii mioritici? Imaginea ciobanului mioritic care îşi duce caşul ori mieii la piaţă cu căruţa trasă de cai nu prea mai există, cel puţin în multe județe. A fost o vreme în care viaţa ţăranilor români se învârtea în jurul turmei de oi şi a ciobanilor care aveau grijă de ele. Cât de multă mâncare aveau iarna şi cât de cald urma să le fie depindea în mare parte de câtă lână şi câtă brânză primeau de la stână.

Au apus vremurile când a fi cioban era un mod de viaţă, când stelele le erau cunună, iar preoţi munţii mari. Încet-încet, ciobanii sunt izgoniţi din sfera tradiţiei moştenite din tată-n fiu. O meserie, deşi bănoasă astăzi, se află pe cale de dispariţie.

Mai avem nevoie de tradiţie, mai avem nevoie de ciobani, mai avem nevoie de valorile acestui neam românesc? De noi depinde ca răspunsul să fie unul afirmativ.

Beatrice Alexandra MODIGA

MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea totală maximă estimată a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane euro pentru sectorul suin și 151.934.300 lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro pentru sectorul avicol. 

Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Coeficienții de conversie sunt prevăzuți în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) 2018/1091 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018, respectiv: 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru suine de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe, 0,007 UVM pentru pui de carne și pui eclozionați, 0,03 pentru pui de curcă și pui eclozionați de curcă, precum și 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire și găini ouătoare, tineret de reproducție şi găini rase grele.

Măsura are la bază prevederile pct. 62 din Comunicarea Comisiei Europene de modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Astfel, se va institui o schemă de ajutor de stat  cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele suin și avicol, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, valabilă până la data de 30 iunie 2024, în scopul compensării pierderilor generate de creşterea preţurilor la furaje, combustibil și alte costuri.

Beneficiari ai schemei pot fi:

a) crescători de suine persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și compeltările ulterioare, care au desfășurat activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023;   

b) crescători de păsări persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și compeltările ulterioare, care au desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023.

Informații suplimentare

CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE :

• să dețină exploatație/exploatații autorizată/e sanitar – veterinar la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat;
• să fi desfășurat activitate de creștere și/sau reproducție a suinelor în perioada 1 august 2022 - 31 august  2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar cu un număr minim de animale echivalent unui ciclu de producție per capacitatea exploatației, pentru porc gras și/sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de reproducție;
• să fi desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar, pentru cel puțin o serie de pui de carne/pui de curcă/pui eclozionați de găină/pui eclozionați de curcă și /sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de găini ouătoare (tineret și adulte) / pentru fermele de reproducție (tineret și adulte).

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor pentru capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută de beneficiar în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine/păsări.

Valoarea totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 280.000 euro.

Cursul de schimb valutar euro/lei pentru calcularea valorii totale maxime/ cuantumului este cel comunicat de Banca Națională a României la data de 1 august 2023, respectiv de 4,9334 lei/euro.            

Beneficiari potențiali:

250 beneficiari cu 260.000 UVM capacitate de producție sector suine;

310 beneficiari cu 310.000 UVM capacitate de producție sector avicol.

Perioada de depunere este de 30 zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar termenul de plată propus este 30 iunie 2024.

Fondurile provin de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte

MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea estimată a schemei de ajutor este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, iar numărul estimativ al potențialilor beneficiari este de 6.000. Estimarea s-a realizat raportat la:

• Un efectiv de circa 150.000 capete bovine de carne:

100 euro/cap x 150.000 capete= 15.000.000 euro, respectiv  73.900.500 lei

• Un efectiv de circa 11.000 bivolițe

100 euro/cap x 11.000 capete = 1.100.000 euro, respectiv 5.419.370 lei

Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/cap bovină carne/bivoliță. 

Măsura are la bază prevederile pct. 62 din Comunicarea Comisiei Europene de modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Astfel, se va institui o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor din perioada 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, valabilă până la data de 30 iunie 2024, în scopul compensării pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, combustibil și alte costuri.

Beneficiari ai schemei pot fi: crescători de animale - persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate,  precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, care au în posesie permanentă bovine de carne și/sau bivolițe, înscrise în BND, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploatație.

Informații suplimentare

CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE :

• Să dețină la data de 31 martie 2023 bovine de carne și/sau bivolițe cu vârsta de minimum 12 luni, în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar, înscrise în BND;
• Bovinele de carne și bivolițele pentru care se solicită ajutor de stat trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;
• Existența, în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel puţin 50% din numărul de bovine de carne și/sau bivolițe deținut la data de 31 martie 2023.

Valoarea totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu va depăși echivalentul în lei a 280.000 euro.

Cursul de schimb valutar euro/lei pentru calcularea valorii totale maxime / cuantumului este cel comunicat de Banca Națională a României la data de 1 august 2023, respectiv de 4,9334 lei/euro. 

Perioada de depunere este de 30 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar termenul de plată propus este 30 iunie 2024.

Fondurile provin de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte

Începând de joi, 07.12.2023, funcționalitățile dezvoltate în sistemul informatic APIA sunt disponibile pentru introducerea rapoartelor de control, operarea și verificarea rezultatelor controalelor delegate instituțiilor cu care Agenția a încheiat Acorduri pentru delegarea atribuțiilor privind verificarea respectării de către fermieri a condițiilor de eligibilitate pentru obținerea subvențiilor în Campania 2023.

Astfel, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, sprijină instituțiile implicate, asigurând tot suportul tehnic necesar ca această operațiune să se realizeze cu succes.

APIA precizează că Agenția Națională Fitosanitară (ANF), prin Oficiile Județene Fitosanitare, în calitate de organisme delegate, a demarat activitatea de generare ordine și operare/verificare rapoarte de control pentru fermierii selectați în eșantionul de condiționalitate (SMR 7 și SMR 8) și M10 (Agromediu și Climă).

De asemenea, funcționalitățile dezvoltate în sistemul informatic APIA sunt disponibile și pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) cu atribuții privind verificarea respectării de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare SMR 5-6 si SMR 9-11, pentru toți fermierii selectați la condiționalitate, dar și pentru Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) în vederea operării și verificării rezultatelor controalelor delegate în sectorul zootehnic.

APIA reamintește că în Campania 2023, au fost selectați pentru control clasic pe teren - sector vegetal  un număr total de 13.313 fermieri, iar pentru controlul clasic pe teren - sector zootehnic un număr de 5.219 fermieri.

Termenul pentru introducerea rapoartelor de control clasic, aferente Campaniei 2023, a fost stabilit pentru data de 12.12.2023.

Sursa: apia.org.ro

În Ședința de Guvern din 8 decembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea pentru prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prezentul act normativ vizează prelungirea termenului de aplicare a prevederilor HG nr.1174/2014, de la data de 31 decembrie 2023 până la data de 31 decembrie 2026, având în vedere prorogarea termenului de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr.651/2014, care reprezintă temei legal pentru HG nr.1174/2014.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat pot fi:

• Producătorii agricoli, respectiv: persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și/sau persoane juridice, indiferent de forma de organizare și/sau organizațiile de îmbunătățiri funciare și federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare și/sau organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care depun la autoritatea competentă o cerere de acord prealabil pentru finanțare, iar aceasta confirmă în scris, sub rezerva verificărilor ulterioare, acordul prealabil pentru solicitarea finanțării.

Schema se aplică până la data de 31 decembrie 2026, iar măsura propusă prin această hotărâre nu are impact asupra bugetului de stat.

Sursa: madr.ro