Zootehnie 13 Iunie 2024, 08:33

Pregătirea animalelor pentru perioada de pășunat

Scris de

Conform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv bovine, ovine, caprine și cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulația permanentă în timpul iernii, la întreținerea în stabulație liberă pe suprafețele de pășuni existente în perimetrul localităților din zona rurală.

Pășunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

■ animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi ușor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutrețuri;

■ prin pășunat se pot valorifica suprafețe de teren agricol greu accesibile;

■ animalele beneficiază la pășune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acțiunea directă a radiațiilor solare și activarea metabolismului;

■ mișcarea în aer liber stimulează funcția de reproducție și o creștere apreciabilă a producției animaliere.

În funcție de condițiile geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a țării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline sunt crescute și exploatate în mare parte a anului (cca 180-210 zile, în funcție de intemperii) pe pajiștile naturale, situate în special în zonele de deal și munte, dar și în zonele de șes și câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferențiat în funcție de suprafața de teren pășunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanța față de localități și alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a preveni dereglările metabolice care pot provoca afecțiuni de nutriție, precum şi pentru asigurarea protecției animalelor de unele boli bacteriene, virale sau parazitare transmisibile, cu implicații majore asupra stării de sănătate a animalelor şi implicit a producției animaliere, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulație la pășunat, se recomandă crescătorilor de animale să respecte măsurile și acțiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se recomandă ca autoritățile locale, asociațiile profesionale, proprietarii de animale să stabilească trupurile de pășuni delimitate pentru fiecare specie și categorie de animale, să execute lucrări de întreținere a suprafețelor de pășune prin defrișări de arboret, fertilizări, supraînsămânțări (unde este cazul), amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă și să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condițiile necesare animalelor pe perioada pășunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru pășunat se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acțiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv:

■ efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe pășuni decât animalele sănătoase;

■ toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere și înregistrate în Baza Națională de Date, conform legislației în vigoare;

■ mișcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploatație să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar și cu documente sanitare veterinare specifice;

■ deparazitarea internă și externă a animalelor pentru a preveni infestarea pajiștilor, a altor animale și a oamenilor, acțiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine și caprine care vor fi scoase la pășunat și a câinilor de pază de la turmele cu animale;

■ vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor și a cabalinelor;

■ supravegherea exploatațiilor și a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidența Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Paratuberculozei, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Anemia Infecțioasă Ecvină;

■ efectuarea altor acțiuni de prevenire a unor boli transmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;

■ curățenia mecanică și efectuarea acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizarea adăposturilor de animale;

■ gestionarea corectă a dejecțiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan a animalelor moarte prin înștiințarea autorității locale și cu avizul medicului veterinar;

■ să se asigure condițiile de sănătate, igienă și bunăstare la animalele care sunt exploatate pentru producția de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării și comercializării și alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui și a produselor din lapte destinate consumului uman;

■ să se solicite intervenția și sprijinul personalului sanitar-veterinar ori de câte ori starea de sănătate și de confort a animalelor o impune.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti