Marius Iulian Mihai, un tânăr fermier de 20 de ani, student la Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila, specializarea Agronomie, folosește lâna ca îngrășământ organic. Ferma zootehnică de familie a tânărului are un efectiv de 400 capete, rasa de ovine Merinos de Palas, și se află în comuna Tufești, județul Brăila.

Merinos de Palas, oaia cu multă lână

„Povestea acestei ferme începe în urmă cu 20 ani, mai exact prin anii 2003-2004, când tatăl meu, din pasiune pentru animale, a început să crească oi. A început de la un efectiv de 10-15 capete și am ajuns acum la un efectiv de 400 capete. Rasa de oi pe care o creștem în fermă este Merinos de Palas. Am ales această rasă de oi pentru că sunt foarte rezistente la temperaturile ridicate din timpul verii, noi aflându-ne în sud-estul țării, în județul Brăila, unde vara se înregistrează temperaturi chiar de peste 40 grade Celsius. În al doilea rând, am ales această rasă datorită randamentului cărnii și pentru producția foarte mare de lână. În fermă producem brânză, urdă, pastramă și cârnați de oaie, pe care le comercializăm în diferite piețe. Oile dau și o producție destul de mulțumitoare de lapte, iar după perioada de lactație a mieilor le mai mulgem undeva la două luni“, ne spune tânărul fermier.

Țările arabe apreciază carnea de miel românesc

Crescătorul se află în plină campanie a fătărilor, un moment care necesită o maximă atenție, mai adaugă tânărul. „Mieii de la noi din fermă ajung la vânzare undeva la vârsta de 4 luni și au în medie 30-35 kg, cu un spor zilnic de creștere experimentat de 300 g/zi. Ei ajung la export în țările arabe pentru că locuitorii acestora apreciază foarte mult carnea de miel românesc.“

Rețetă: lână amestecată cu gunoi de grajd

În România se valorifică un procent foarte scăzut de lână. De exemplu, în anul 2021, Mihai a vândut 2.000 kg de lână cu 250 lei și de atunci a hotărât să o folosească ca îngrășământ organic. „Despre lână pot să vă spun că o oaie are undeva la 5-6 kg de lână, un berbec poate să ajungă și la 10-11 kg, iar calitatea este una superioară, având o lână fină de 20-24 microni. De exemplu, într-un an am vândut 2.000 kg de lână cu 250 lei și de atunci am hotărât să o folosim ca îngrășământ organic. Aceasta este amestecată cu gunoiul de grajd rezultat de la oi și lăsat să fermenteze 6-8 luni, după care îl aplicăm pe teren.“

Seceta a mărit costurile din fermă

Brăileanul încearcă pe cât posibil să facă o furajare ca la carte, deși seceta din ultimii ani i-a crescut costul de producție al furajelor destul de mult.

„Ca furaje principale avem lucernă și porumb, iar ca furaje secundare avem șroturi de floarea-soarelui și siloz de porumb. O astfel de investiție, pe lângă bani, costă foarte mult timp, multă muncă și pasiune. Am investit în utilaje, teren, grajduri, animale și tehnologii care ne ajută să reducem munca și numărul de angajați.“

Pentru cei care doresc să investească într-o astfel de fermă, fermierul spune că trebuie să se gândească de două ori înainte să înceapă.

„Într-adevăr, este o meserie grea, dar și frumoasă, cu satisfacții enorme. Pe viitor îmi doresc terminarea studiilor, după care dezvoltarea fermei ce constă în creșterea efectivului de animale, mecanizarea fermei, astfel încât toată treaba să fie făcută doar cu utilaje noi“, încheie tânărul fermier Marius Iulian Mihai.

Beatrice Alexandra MODIGA