În zilele noastre, există o preocupare din ce în ce mai mare din partea consumatorilor pentru un stil de viață sănătos, iar unul dintre cei mai importanți factori ce contribuie la acest lucru este o alimentație echilibrată.

Laptele este un aliment cu o valoare nutrițională mare, ce prezintă în compoziția sa anumiți compuși bioactivi, ce pot influența sănătatea consumatorului, precum minerale (de exemplu, calciu, fosfor, magneziu sau fier), vitamine (laptele este o sursă importantă de vitamine B și A) și peptide bioactive ce pot fi utilizate în domeniul farmaceutic (acestea pot prezenta efect antioxidant, antihipertensiv sau antimicrobian). Nu în ultimul rând, din ce în ce mai mulți consumatori sunt interesați de calitatea grăsimii din lapte – proporția acizilor grași saturați, a celor nesaturați, a acidului linoleic conjugat (CLA) și a acizilor omega 6 și omega 3, precum și de raportul dintre aceștia (Mohapatra și colab., 2019).

În acest context, crescătorii au oportunitatea de a produce lapte sau produse lactate cu valoare adăugată, aspect relevant în condițiile în care costurile cu furajele, carburanții și alte inputuri au crescut, dar prețul laptelui nu crește pe măsură.

Este foarte important faptul că, prin nutriție, adică prin furajele administrate, compoziția laptelui poate fi modificată în sensul dorit (Nicolae și colab., 2009). Astfel, prin nutriția animală se poate influența compoziția chimică brută a laptelui, precum concentrația de proteină și grăsime, factori deosebit de importanți din punct de vedere tehnologic. De asemenea, pot fi influențate concentrațiile unor compuși, cum ar fi cei cu acțiune biologică (de exemplu CLA), care pot influența aroma laptelui sau pot contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a consumatorului. Există mai mulți factori nutriționali ce pot influența cantitatea și compoziția laptelui. Printre cei mai importanți factori se numără bilanțul energetic, concentrația și sursa de NDF, dar și cantitatea de acizi grași și grăsime totală din rație (Tyasi și colab., 2015). IBNA derulează astfel de cercetări, cu obiectivul de a influența prin nutriție compoziția de finețe (de exemplu, profilul de acizi grași) a laptelui de vacă (Nicolae și colab., 2008, Pop și colab., 2008, Nicolae și colab., 2011), de capră (Boldea și colab., 2021), respectiv de oaie (Oancea și colab., 2021, Oancea și colab., în curs de publicare).

Adăugarea de nutrețuri oleaginoase în rația rumegătoarelor (precum semințele sau turtele de floarea-soarelui, rapiță sau soia) poate duce la o creștere a cantității de grăsime din lapte, dar și la îmbunătățirea profilului de acizi grași, prin scăderea acizilor grași saturați și creșterea acizilor grași polinesaturați din lapte. De asemenea, în condițiile dezvoltării fabricilor care produc uleiuri prin presare devin disponibile (inclusiv pe piața furajelor din România) subproduse rezultate de la extragerea parțială a uleiurilor și care, de asemenea, pot conduce la îmbunătățirea profilului de acizi grași. Pe de altă parte, există o mare varietate de oleaginoase, iar unele dintre acestea sunt mai puțin cunoscute, ceea ce constituie un obstacol în utilizarea lor. În această etapă intervine cercetarea științifică, prin care pot fi estimate efectele acestora, în diferite condiții. De exemplu, prin cercetare s-a putut stabili că turtele de in pot duce la îmbunătățirea profilului de acizi grași din lapte, prin scăderea acizilor grași saturați, creșterea CLA, dar și scăderea raportului omega 6/omega 3, ceea ce poate influența pozitiv sănătatea consumatorului (Jóźwik și colab., 2016).

Anumite surse furajere destinate nutriției rumegătoarelor pot prezenta în compoziția lor anumiți compuși bioactivi care, prin furajare, pot fi transferați în lapte, obținându-se produse premium, îmbogățite în anumiți compuși benefici pentru sănătatea umană. De exemplu, semințele de in conțin polifenoli, flavonoide și lignani, compuși cunoscuți pentru proprietățile lor antioxidante, anticancerigene sau antiinflamatoare, fiind și o sursă deosebit de importantă de acizi grași omega 3, cunoscuți pentru efectele benefice asupra sistemului cardiovascular (Tavarini și colab., 2019). De asemenea, turtele de susan conțin anumiți compuși polifenolici ce prezintă activitate antioxidantă și ar putea exercita un puternic potențial de diminuare a proceselor oxidative în care sunt implicați acizii grași polinesaturați (Sunil și colab., 2015).

Important este că, printr-o nutriție adaptată (în anumite ,condiții) fermierii pot veni în întâmpinarea potențialilor clienți, oferindu-le lapte și produse lactate cu caracteristici nutriționale îmbunătățite, mai valoroase, care să iasă în evidență prin faptul că sunt favorabile sănătății consumatorilor.

Alexandra OANCEA, Cătălin DRAGOMIR

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin proiectul Nucleu PN23-20.01.01.