reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Oct 2022

Drama Mioriței - tot mai mulți proprietari își reduc drastic efectivele

Să fii crescător de animale în România reprezintă un act de curaj. Preţul furajelor în continuă creştere, lipsa forţei de muncă şi lipsa sprijinului din partea statului, seceta din ultima vreme i-au făcut pe mulţi crescători să-şi reducă efectivele. În acest context, doar cca 60 de capete pe fermă ar fi un efectiv rezonabil în raport cu cheltuielile actuale, spun oierii.

Să te apuci de zootehnie, adică să o iei de la zero, dacă nu ai moştenit o fermă şi pasiune din familie pentru animale este nebunie curată. Cele mai multe ferme de animale sunt cu tradiţie în familii şi au până în 100 de exemplare în cazul ovinelor. Așa cum vi le prezentăm și noi în materialul de mai jos.

Regină a stânei de la Hunedoara

Tânără, frumoasă şi pasionată de creşterea oilor, băcița Andreea Nan, în vârstă de 28 de ani, este o adevărată regină a stânei de la Hunedoara. Ştie să lucreze laolaltă cu ciobanii, la muls, la strângerea fânului ori la prepararea celor mai gustoase bucate.

Ciobăniţa luminează viaţa aspră de la stână, ducând pe mai departe tradiţiile ancestrale ale unei străvechi ocupaţii.

„Am 60 de oi! De mic copil am crescut printre animale, mereu am avut drag de oi, am început de la trei mieluțe și un berbecuț prin 2017, rasa Țurcană, o rasă rezistentă la noi în zonă, bună de lapte. Primăvara, vara, toamna, merg pe pășune cu ele, iarna le dau mâncare pe săivan. Anul acesta, de exemplu, am investit aproximativ 10.000 lei în saivan, tratamente aplicate și cereale achiziționate. Este o perioadă destul de grea pentru noi, crescătorii. Momentan rămânem la stadiul actual, nu am avea profit, ținând cont de vremuri. Sfat pentru tineri: „Să le fie dragi oile, să le placă munca, să aibă multă răbdare! Pe viitor aș vrea totuși să pot să accesa fonduri europene pentru achiziționarea de utilaje agricole, iar în următorii 5-10 ani aș vrea să ajung la un efectiv mai mare de 400, de oi, și să-mi deschid un magazin cu produse“, mărturisește băcița Andreea Nan din Hunedoara.

Momârlanca, frumoasa ciobăniță din Valea Jiului

Pe Valea Jiului, în apropiere de orașul Petroșani, își duce traiul o comunitate restrânsă, bogată în tradiții și obiceiuri. Ținutul momârlanilor este unul dintre cele mai spectaculoase și deosebite locuri de pe meleagurile românești, un loc uitat de lume care păstrează tradiții străvechi ce datează încă din vremea dacilor. Mândri gospodari, momârlanii s-au ocupat de când se știu cu creșterea animalelor și cu agricultura. Vladislav Larisa, o tânără de 23 de ani din Valea Jiului, județul Hunedoara, care are de asemenea un efectiv restrâns de oi, ne spunea: „Sunt și eu o fată de momârlan crescută printre oi de mică; am primit în dar de la bunicul o mieluță și un berbecuț ca să reușesc în câțiva ani să-mi măresc turma de oi și să duc tradiția familiei mai departe, iar de câțiva ani împreună cu soțul am reușit să facem o turmă frumoasă de 60 de oi, rasa Țurcană Brează, care este foarte rezistentă la noi în zonă. Oile au o producție bună de lapte, dar și un aspect frumos.“

În luna mai oile ciobăniței ies la munte și mai coboară abia în august, la stână, iar de la prima zăpadă până în martie stau pe saivan, în stabulație, unde primesc furajarea necesară pentru creșterea frumoasă a mieilor, dar și pentru a se menține pe ele însăși. „O astfel de investiție nu necesită în totalitate doar sume de bani, necesită și drag de animale și timp în primul rând pentru a le procura hrana necesară pe timpul iernii, fân, lucernă, porumb ș.a. Pot spune că am investit destui bani în ele, furaje cumpărate, tratamente când a fost nevoie, iar pentru noi anul acesta este destul de greu. Celor care vor să se apuce de oierit în ziua de azi le spun că fără drag de animal nu poți face nimic. Pe viitor, peste câțiva ani clar, vom crește numărul acestora la câteva sute, dacă se va putea.“

ciobanita

Breaza de Petroșani valorează între 3.000 până la 30.000 lei

Am ajuns și la Lolos Lucian, un crescător de oi din comuna Girbou, județul Sălaj, care și acesta a redus efectivul de animale din cauza lipsei forței de muncă din zonă, dar și a resurselor furajere.

„Am început de la 15 oi; ulterior am adunat 250 de oi, dar mi-a murit tatăl și, neavând cu cine lucra și ține ferma, am vândut 200 oi și am rămas cu 50. Ca rasă am ales Breaza de Petroșani deoarece sunt oi mai blânde și foarte bune de lapte, chiar azi una grăbită o fătat. Furajarea animalelor o fac cu fân și porumb; fânul îl cosesc eu, iar porumbul îl cumpăr deoarece aici este o zonă de deal, chiar munte. O astfel de investiție este costisitoare, căci toate s-au scumpit, berbecii sunt foarte scumpi, oile la fel, un astfel de exemplar costă între 3.000 și 30.000 lei.“

Crescătorul sălăjean spune că produsele le valorifică cum poate, iar mieii îi dă la samsari, care dau un preț de mizerie pe ei. „Laptele, cât de cât, anul acesta a fost plătit cu 5,2 lei/litru. Brânză și caș facem doar pentru familie și apropiați. Despre lână nu putem spune decât că e bătaie de joc pentru noi, nu are nicio valoare. Ca sfat pentru cei care vor să investească în ferme de oi aș zice așa: dacă aveți pasiune și drag de oi puteți rezista în acest sector, dacă nu, e foarte greu. Văd această fermă peste 5 sau 10 ani cu mai multe capete de oi, dacă voi fi sănătos și dacă vor fi alte vremuri“, specifică crescătorul.

Beatrice Alexandra MODIGA