Construcțiile hidrotehnice de pe brațul Bala, risc pentru migrația sturionilor

În lume existau 29 de specii de sturioni, dintre care 6 se regăseau și în cursul Dunării. Este vorba despre Acipenser nudiventris – viză (declarată specie dispărută), Acipenser sturio – șipul (specie dispărută, de asemenea) Acipenser ruthenus – cega, Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul). În prezent, pe baza datelor furnizate de către Uniunea Internațională privind Conservarea Naturii (IUCN) și a datelor colectate se confirmă prezența a doar 4 dintre acestea. În România eforturile de conservare a populației de sturioni îi revin echipei Sturgeon Monitoring Team din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, echipă care activează din anul 2011. Articolul de față face referire la aceste eforturi și la un aspect foarte important pe care directorul institutului, dl ing. DEÁK György, îl semnalează. Respectiv faptul că zona brațului Bala trebuie monitorizată intensiv pentru că prezintă un risc ridicat de întrerupere a traseului de migrare a sturionilor în anumite condiții hidrodinamice și că trebuie găsite soluții în acest sens.

De ce este necesară monitorizarea constantă

Cele patru stații de monitorizare formează o poartă și un sistem care oferă informații cu privire la motivele pentru care un sturion marcat cu emițător ultrasonic nu își continuă migrația mai departe de această zonă.

„Brațul Bala reprezintă o zonă specială de montorizare deoarece există aici două praguri de fund. Acestea sunt niște construcții hidrotehnice submerse care pot bloca posibilitatea de înot a sturionilor spre locurile de reproducere. La intrare către zona de interes avem două stații de monitorizare, iar la ieșire sunt montate alte două stații. Au existat multe întrebări legate de prezența noastră intensă în această zonă, iar explicațiile sunt următoarele. Deși pragul vechi, făcut în anul 1980, nu a împiedicat până acum traseul de migrare a sturionilor, acesta este cel mai periculos, iar riscul există în continuare. De aceea, în lipsa eliminării lui, monitorizarea noastră este constantă. Din nefericire, monitorizarea în această zonă este destul de dificil de realizat pentru că există multe vârtejuri, iar iarna este și mai greu de realizat acest lucru. Considerăm că este important să semnalăm acest aspect foarte important atât din punctul de vedere al biodiversității, respectiv conservarea zonei, dar și pentru populația de sturioni care este în declin. Tocmai din această cauză, a periclitării sturionilor, ar trebui să avem mai multe studii la finalul cărora să se avanseze soluții de conservare a acestor specii. Dacă traseul de migrare al sturionilor se întrerupe în această zonă cu aceste condiții hidrodinamice specifice, practic procesul de reproducere al speciei se stopează cu mult înainte de Porțile de Fier. Acest risc ar trebui să fie prezentat tuturor, dar mai ales celor care cunosc foarte bine problematica declinului populației de sturioni.“

Ce informații oferă emițătoarele ultrasonice

În eforturile de conservare și perpetuare a speciilor de sturioni, România a fost implicată și în proiecte cu parteneri străini. Potrivit directorului INCDPM, „România și Ungaria, spre exemplu, au fost la finalul anului trecut partenere într-un eveniment în cadrul căruia au fost marcate cu emițătoare ultrasonice și eliberate patru exemplare de sturioni, dintre care trei exemplare de morun (Huso Huso) și un exemplar de nisteru (Acipenser Gueldenstaedtii). Scopul principal al evenimentului comun a fost acela de a întări colaborarea instituțională între cele două state și de a propune proiecte comune.“

INCDPM, reprezentat de directorul general, ing. Deák György și de cercetătorul științific Raischi Marius, a asigurat în cadrul evenimentului asistența tehnică și monitorizarea speciilor de sturioni cu detectorul mobil VR100 pentru a marca momentul eliberării acestora. Scopul pe termen mediu al acestui eveniment este ca Sturgeon Monitoring Team – echipa de monitorizare a speciilor de sturioni din cadrul INCDPM, să verifice dacă exemplarele de sturioni eliberați vor trece de zona Porților de Fier I si II, iar prin intermediul sistemelor de monitorizare DKMR și DKTB să identifice traseul de migrare spre Marea Neagră al acestora. 207 exemplare de sturioni au fost marcate și eliberate în 125 zile.

Unul dintre exemplarele monitorizate de INCDPM în timp real este un exemplar de sturion marcat cu emițător ultrasonic și care a fost eliberat în mediul natural în timpul sezonului de iarnă, când temperatura apei era de cca 5-6°C. Conform datelor înregistrate, pe data de 22.03.2022 acesta a trecut peste un obstacol submers de pe brațul Bala și se îndrepta spre Porțile de Fier. Echipa Sturgeon Monitoring Team precizează faptul că rata de mortalitate a exemplarelor de sturioni, în urma marcării cu emițătoare ultrasonice și eliberate în mediul natural, este 0.

• INCDPM Sturgeon Monitoring Team a reeliberat anul trecut sturionul (Huso huso) cu codul IOSIN 4S21 de 97,9 kg, o lungime totală de 255 cm și vârsta între 21 și 22 ani.
• Echipa INCDPM București efectuează monitorizare intensivă zi și noapte (după caz de risc) pentru a preveni braconajul.

Laura Zmaranda