Pepinieriștii din Aiud. Lupta pentru calitatea materialului săditor românesc

În multe regiuni ale țării mii de hectare de pământ zac nelucrate. În zona Aiudului, un loc cu vechi tradiții în grădinărit, orice teren fertil este la mare căutare. De aici pleacă, în fiecare toamnă și primăvară, milioane de puieți de pomi și arbuști fructiferi către marile lanțuri de magazine.

Am stat de vorbă cu câțiva dintre cei mai importanți producători de material săditor. La Gâmbaș, un sat de lângă Aiud, Eugen Szekely produce material săditor pentru livezi. „Cu puieții de pomi fructiferi am început în anul 2000, cu o cantitate mică. Cred că ne-am dezvoltat frumos, acum producem destul de mult, am înființat, împreună cu alți producători, o cooperativă prin care ne desfacem producția și ne apărăm interesele. Scopul principal al cooperativei a fost să ne adresăm celor care vor să-și facă livezi mari, profesionale și care nu prea aveau alternative pe piața românească. Cei mai mulți își procurau materialul săditor din import. Noi încercăm să oferim o alternativă serioasă la importuri, avem soiuri licențate, pe portaltoi de ultimă generație, încercăm să ținem pasul cu tot ceea ce este nou pe piața europeană. Materialul pentru livezile intensive și superintensive vine, în special, din Italia și Olanda. Pentru grădinile hobby, din jurul casei, se aduc mulți puieți din Polonia. Noi încercăm să ne ridicăm la standardele de calitate europene și să producem material săditor certificat, adaptat condițiilor climatice din România. Avem prețuri bune, lucrăm cu utilaje și mașini de plantat de ultimă generație, încercăm să facem o concurență serioasă importurilor.“

Eugen Szekely ne mărturisește că în pepinierele de lângă Aiud cei care doresc să înființeze livezi sau doar să-și pună câțiva pomi în grădină vor găsi o mare varietate de soiuri, începând de la cele tradiționale, de pe vremea bunicilor, până la soiurile moderne, de mare productivitate.

Una dintre problemele majore ale pepinieriștilor din Aiud este producerea portaltoiului. Pentru a avea pomi viguroși și rodnici portaltoiul folosit la altoire este esențial. În România nu se produce decât în cantități mici și majoritatea horticultorilor îl procură din străinătate, în special din Olanda. Prețurile sunt foarte mari și cresc în fiecare an. Peste 10% din costul puieților este reprezentat de portaltoi. Problema a fost discutată de membrii cooperativei din Aiud cu specialiștii de la Mărăcineni pentru a produce portaltoi autohton, la un preț mai mic decât cel din import.

Un alt necaz al producătorilor de material săditor din zona Aiudului este lipsa forței de muncă. Emeric Bakk, unul dintre cei mai importanți producători din Ciumbrud, ne mărturisește că „în ultimii ani a crescut cererea de material săditor, și chiar dacă se lucrează cu o tehnologie de vârf, facem cu greu față pentru că nu avem oameni cu care să lucrăm. Tractoarele trebuie să fie conduse, avem nevoie de oameni la altoit și la celelalte activități. Munca în pepinieră nu este ușoară, dar noi oferim toate condițiile celor care vor să lucreze.“

La Ciumbrud, în familia Csiki, grădinăritul este o ocupație transmisă din generație în generație. „Cultivăm puieți de pomi fructiferi și trandafiri, ne spune Viorica Csiki, este o ocupație frumoasă și, chiar dacă uneori ne mai și înțeapă, ca și trandafirii, încercăm să ne adaptăm pieței, să oferim material săditor de calitate, la prețuri care sunt pentru toată lumea. Am încercat să facem și câteva proiecte... Fiul meu s-a zbătut să obțină fonduri europene în cadrul programului dedicat tinerilor fermieri, dar, cu toate eforturile, nu a avut șanse de reușită. Multe din normele de aplicare ni s-au părut destul de greu de îndeplinit și, din păcate, trebuie să vorbim acum doar la timpul trecut despre aceste proiecte.“

Lupta cu importurile care au destabilizat piața românească de profil, lipsa forței de muncă și dificultatea de obține bani europeni sunt câteva dintre problemele pepinieriștilor din zona Aiudului. Sunt probleme care, în ultima vreme, înmuguresc ca și pomii de care se ocupă, în fiecare primăvară.

Vasile BRAIC