reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Jan 2022

Ferma familiei Nan

După muncă, și răsplată...

Ovidiu Nan este un fermier din satul Bod, aflat în apropierea Brașovului. La ferma sa există în jur de 200 de vaci, dintre care 90 sunt vaci tinere și 110 sunt vaci de lapte, care produc aproximativ 1.200 litri zilnic. De 18 ani, toată producția este vândută unei companii de produse lactate, iar mașinile de colectare preiau producția zilnic.

Instalațiile de muls sunt esențiale

În anii ’90, fermierul lucra la CAP alături de părinții săi. Pe atunci închiriase locul pe care acum se află actuala fermă de familie. În momentul în care a devenit proprietar, au fost necesare investiții. A fost pentru prima dată când Ovidiu a apelat la credite pentru a cumpăra terenuri și cele 20 de vaci care au stat la baza afacerii. În timp, profitul a fost reinvestit în utilaje de lucrat pământul și astăzi ferma lui Ovidiu Nan este în plină dezvoltare și există așteptări de creștere a producției de lapte. Lipsește însă forța de muncă. „Nu putem face față procesării și distribuției. Sunt doar eu cu familia, fiicele sunt toate trei la școală. Am avut și oi, dar le-am vândut pentru că nu am găsit oameni cu care să lucrăm.“

Dacă pentru noi laptele este un produs pe care îl cumpărăm din orice magazin alimentar, pentru fermieri laptele se traduce în ore de muncă.

E problema pe care o întâlnesc mulți proprietari de animale. Ovidiu Nan a găsit o rezolvare, și anume investiția în instalații de muls.

Astfel se câștigă timp, iar munca angajaților este făcută de un aparat. „Mulgem 100 de vaci în 2 ore și jumătate. Procedura la 10 vaci durează între 10-15 min“, ne explică doamna Cristina, soția fermierului.

Baltata Romaneasca

Fluxul tehnologic al laptelui

Ovidiu Nan a investit alte câteva mii de lei în generator, în două aparate de muls automate, dar și în aparatură de răcire a laptelui.

De regulă, procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum începe imediat după muls, când este supus unor operații de condiționare, urmate de prelucrarea propriu-zisă.

„În momentul în care s-au colectat 20 de litri de lapte, printr-o pompă se transportă în camera de răcire, în tanc“, spune doamna Nan. Păstrarea calității inițiale a laptelui este foarte importantă. Sunt necesare anumite operații care se aplică din momentul mulsului și până la prelucrare, aici fiind incluse filtrarea, răcirea, păstrarea la temperaturi scăzute și transportul în vase izoterme.

Filtrarea laptelui este și ea obligatorie. Pentru că, în funcție de condițiile de igienă în care se realizează mulsul, pot pătrunde impurități în laptele proaspăt, cu consecințe asupra calității sale. Strecurătorile folosite în mod uzual la filtrarea laptelui sunt site metalice cu 3-4 straturi de tifon, rondele de vată sau materiale filtrante.

O atenție deosebită se acordă și răcirii laptelui. Temperatura acestuia are la mulgere valori cuprinse între 32-35 grade C, iar compoziția sa chimică constituie un mediu extrem de favorabil dezvoltării microorganismelor. Răcirea imediată după muls are ca scop oprirea dezvoltării microorganismelor până la anumite limite considerate acceptabile. Păstrarea laptelui e făcută în tanc izoterm la temperatură scăzută, optim între 4-6 grade C.

Trendul culturilor în „Țara cartofului“

Chiar dacă județul Brașov s-a remarcat în trecut la culturile de cartofi și sfeclă, trendul este acela de a se cultiva grâu și porumb. Obiceiul marilor producători din Brașov este acela de a se baza pe culturi principale: cartof, porumb, grâu, care înlocuiesc tot mai des sfecla de zahăr. „Porumb am în jur de 100 ha, jumătate îl folosesc pentru furaje în fermă, iar restul este direcționat spre vânzare. Grâu, în jur de 20 de ha, iar la cultura sfeclei de zahăr am mai scăzut din suprafață. Când aveam Fabrica de Zahăr la Bod, și mergea bine, am avut și 40 ha cultivate cu sfeclă. Acum am renunțat, am undeva la 15 ha. În ceea ce privește producția de porumb, în primăvară a fost foarte rece, s-a semănat porumbul mai târziu și cultura a staționat. Cu toate acestea, sunt producții bune. Eu am colectat 10 tone la hectar“, spune domnul Nan.

Datele Institutului Național de Statistică spun că România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020, la porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; la floarea-soarelui pe primul loc atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată; la grâu pe locul patru la suprafața cultivată după Franța, Germania și Polonia și pe locul șase la producția realizată după Franța, Germania, Polonia, Spania și Italia; la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafața cultivată după Polonia, Germania, Franța și pe locul șase la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca LĂPUȘNEANU