Comisia Europeană subliniază, despre taxonomie, că agricultura joacă un rol central în reducerea efectelor schimbărilor climatice, oferind în același timp beneficii în ceea ce privește adaptarea, inversarea pierderii biodiversității și încurajarea altor obiective de dezvoltare durabilă. Acest lucru este o realitate. Cu toate acestea, am observat că preocupările sectorului agricol nu sunt luate în considerare în activitatea de stabilire a actelor delegate, cererile fermierilor și ale cooperativelor agricole de implicare în lucrările de pe platformă fiind complet ignorate. Atunci când agricultura va reveni în prim-plan, după acordul PAC, vor avea loc discuții cu fermierii și cooperativele lor.
În cele din urmă, în timp ce agricultura nu este inclusă în această primă listă de sectoare care fac obiectul taxonomiei, altele precum bioeconomia, bioenergia și activitățile forestiere sunt. Când vine vorba de bioeconomie, sunt de apreciat îmbunătățirile aduse în ceea ce privește utilizarea materiilor prime regenerabile provenite din culturi vegetale și furajere, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă în cazul producției de biocombustibili. Procesarea anaerobă a deșeurilor biologice în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor biologice, ponderea culturilor vegetale și furajere utilizate ca materie primă fiind mai mică sau egală cu 10%, trebuie analizată.
În ceea ce privește bioenergia, actele delegate privind taxonomia trebuie să rămână conforme Directivei privind energia regenerabilă (REDII) și criteriilor de diminuare a gazelor cu efect de seră. Există riscul unei denaturări grave a pieței dacă taxonomia anunță cerințe suplimentare și mult mai stricte.
Așadar, nu este surprinzător să regăsim uneori aceleași puncte tari și puncte slabe în abordarea propusă de Consiliul European. La fel ca în dezbaterile europene, accentul pus pe „sistemul alimentar“ are drept consecință diluarea vocilor agricultorilor în aceste discuții foarte globale. Așadar, nu este surprinzător că termenul „agricultori“ este menționat doar de două ori în document.
Spațiul alocat pentru cercetare și inovare, lupta cu risipa alimentară, protecția unei economii circulare pe bază de material biologic, promovarea noilor modele de afaceri, precum și prioritatea acordată femeilor agricultori sunt obiective importante.
În cazul strategiei „De la fermă la consumator“, poziția Consiliului cu privire la Summitul ONU pierde din vedere o serie de elemente importante. Declarația vorbește constant despre soluții concrete, dar se oferă puține opțiuni concrete agricultorilor.
Întrucât ne lipsește o evaluare de impact la nivel european despre consecințele reale ale strategiei de la fermă la consumator, în special pentru implicațiile comerciale, cum putem evalua transpunerea la scară globală, în special dacă ne uităm la securitate alimentară?
Comunitatea agricolă europeană caută un răspuns la întrebarea care vor fi mecanismele ulterioare pe care Europa va reuși să le impună pentru a asigura respectarea acordului ce va fi semnat la New York.
În acest sens, propunerea Consiliului de a avea un capitol specific dedicat durabilității sistemelor alimentare în viitoarele acorduri comerciale este un pas în direcția potrivită. Dar cum rămâne cu acordurile care vor crește discrepanța între standardele pe care le respectă agricultorii UE și cele ale terților, precum acordul UE-Mercosur?
În ceea ce privește strategia „De la fermă la consumator“, sectorul agricol european așteaptă soluții concrete, măsurabile și aplicabile pentru a crea entuziasm și a duce la o adoptare rapidă.
Parlamentul European a votat rezoluția propusă de eurodeputatul Norbert Lins (EPP, DE) cu privire la inițiativa „End of Cage Age“.
Dincolo de eforturile de marketing privitoare la politicile care au permis avansarea acestei inițiative, Parlamentul European se concentrează pe problemele care vor surveni prin implementarea sa.
Rezoluția amintește eforturile actuale întreprinse de sectorul zootehnic european, care deja propune cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor la nivel mondial. Agricultorii sunt actori dinamici care încearcă, în măsura mijloacelor lor și a realităților economice, să găsească cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor.
Rezoluția Parlamentului avertizează Comisia despre paradoxurile cheie pe care dezbaterea publică le-a ignorat, începând cu problema importurilor. Răspunsul Parlamentului este clar, condițiile de creștere a animalelor din țările terțe din ziua de azi „nu pot fi verificate în general“!!!
Parlamentul European solicită Comisiei să reevalueze acordurile comerciale deja semnate. Însă, va fi acest lucru fezabil în timp util, dat fiind că avem peste 60 de acorduri bilaterale deja semnate?
Această rezoluție a Parlamentului arată limitele acestei inițiative. Agricultorii sunt pregătiți să realizeze investiții suplimentare, însă nu cu prețul supraviețuirii lor. Răspunsul la această inițiativă va pune probleme majore în termeni de coerență a acțiunii europene. Comisia Europeană va trebui să demonstreze cum putem evita standardele duble în importuri și cum putem proteja în mod eficient micii agricultori, pentru care aceste adaptări vor fi foarte sensibile, precum și modul în care vom menține stabilitatea prețurilor la alimente.
Comisia Europeană trebuie să țină cont de faptul că diferitele sectoare zootehnice au nevoi și condiții economice diverse, în termeni de preț, de producători și investițiile necesare.
Parlamentul European solicită realizarea unei evaluări de impact complete și bazate pe dovezi, cu suficiente fundamente științifice și agronomice, înainte de stabilirea unei date de începere a eliminării cuștilor.
Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU
