Cum a parcurs zootehnia românească drumul de la comunism la capitalism (II)

Continuăm să vă prezentăm situația comparativă a efectivelor de animale în perioada 1990-2019, ultima pentru care există date statistice oficiale. În ediția precedentă v-am familiarizat cu cifrele privind sectoarele de creștere a bovinelor, suinelor și ovinelor, iar în acest articol vă vom prezenta statistici referitoare la caprine, cabaline, păsări și familii de albine.
Creștere cu 63% a efectivului de caprine
Unul dintre puținele sectoare zootehnice care a cunoscut un progres substanțial este creșterea caprinelor. Efectivul a sporit cu aproape 63%, de la 1.004.810 de capete, în 1990, la 1.594.862 de capete, în 2019. Însă lucrurile nu au fost bune dintr-un început. Am avut și aici, în lunga tranziție de la agricultura comunistă la cea capitalistă, o prăbușire a sectorului, cu o scădere a efectivelor până în 2001, an după care, pe fondul popularizării proprietăților terapeutice ale laptelui și brânzei de capră, efectivul a crescut constant.
Cel mai mare număr de caprine se regăsesc în județul Constanța - 112.964 de capete, urmat la o oarecare distanță de Dolj - 90.998 de capete, Teleorman - 85.829, Tulcea - 70.272, Olt - 68.019 și Bacău - 59.936. Pe regiuni de dezvoltare, efectivele sunt distribuite în felul următor: regiunea Sud/Est - 425.834 de capete, Sud-Vest Oltenia - 302.346 de capete, Sud Muntenia - 279.415 de capete, Nord/Est - 238.639 de capete, Centru - 128.258 de capete, Nord/Vest - 120.134 de capete, Vest - 85.946 de capete și București/Ilfov - 14.290 de capete.
Județul Iași, campion la cai de muncă
Cabalinele reprezintă un sector care privește strict gospodăria individuală și, eventual, zona sportivă sau de agrement. Efectivele au scăzut de la 670.000 de exemplare, în 1990, la 406.702 de exemplare, în 2019 (minus 39,30%). În 2019, din numărul total, 383.025 de capete (94,18%) reprezentau cabaline de muncă. Cum era de așteptat, vorbind despre caii de muncă, poate nu întâmplător, cele mai multe exemplare se găsesc în regiunile mai puțin dezvoltate alte țării: Nord/Est - 114.645 de capete, Sud/Est - 68.162 de capete și Sud-Vest Oltenia - 57.322 de capete.
Pe județe, cele mai multe exemplare sunt în Iași - 23.223 de capete, Suceava - 20.832, Olt - 20.725, Vaslui - 19.797, Bacău - 18.485, Buzău - 17.784, Dolj - 15.781, Neamț - 13.228, Botoșani - 12.652, Galați - 12.478, Brăila - 12.084, Vrancea - 11.016 și Harghita - 10.022.
Buzău, cel mai mare crescător de păsări, Vaslui - primul în țară la păsări ouătoare
Creșterea păsărilor a înregistrat un regres însemnat. În fine, în vremea din urmă poate fi vorba despre o reglare a sectorului în funcție de cerere și ofertă, spre comparație cu perioada comunistă, când pesemne producția mergea masiv la export fiindcă nu ne aducem aminte să fi fost galantarele pline de carne sau de ouă! În 1990, în România, statisticile spun că existau 121.378.539 de capete de păsări, iar în 2019, efectivul a scăzut la 75.364. 575 (minus 37,91%). Din cele peste 75 de milioane de păsări, 40,7 milioane reprezintă păsări ouătoare; 32,7 milioane de capete de păsări ouătoare sunt crescute în exploatații agricole individuale.
Vorbind despre efectivul total de păsări, regiunea Sud Muntenia conduce detașat, cu 19.981.486 de capete, fiind urmată de Sud/Est - 13.754.726 de capete și Nord/Est - 13.182.686 de capete.
Un clasament pe județe ar arăta în felul următor: Buzău - 5.810.415 de capete, Călărași - 4.358.960, Vaslui - 3.742.547, Prahova - 3.657.435, Iași - 3.358.059, Bacău - 3.323.652, Dâmbovița - 3.061.877, Brașov - 2.745.058, Alba - 2.643.053, Argeș - 2.556.461, Giurgiu - 2.422.152, Brăila - 2.280.079, Vâlcea - 2.133.934, Galați - 2.059.372 și Dolj - 2.042.159.
În privința păsărilor ouătoare adulte, clasamentul este condus tot de regiunea Sud-Muntenia, cu 9,4 milioane de păsări, urmată de Nord/Est - 7,5 milioane de păsări și Sud/Est - 6,5 mil. de exemplare. Între ultimele două regiuni vedem o rocadă în clasament, iar cifre bune se regăsesc și în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 5,79 milioane de capete.
Pe județe, topul este substanțial modificat. Cel mai mare număr de ouătoare sunt în Vaslui - 2.433.661 de capete și Buzău - 2.140.052, urmate de Argeș - 1.974.617 de capete, Iași - 1.962.929, Vâlcea - 1.850.537, Dâmbovița - 1.767.301, Galați - 1.541.449, Teleorman - 1.444.214, Dolj - 1.360.699, Giurgiu - 1.299.665, Timiș - 1.173.618, Olt - 1.142.706, Maramureș - 1.096.210, Prahova - 1.065.400, Alba - 1.043.119, Ialomița - 1.034.855, Neamț - 1.020.741. Producția de ouă s-a ridicat, în 2019, la 5,564 miliarde de ouă. Tot în 2019 greutatea în viu a păsărilor destinate sacrificarii pentru consum a fost de 672.312 de tone.
Vâlcea, lider național în apicultură
Alături de creșterea caprinelor, apicultura este al doilea sector care s-a dezvoltat remarcabil în România ultimilor 30 de ani. Avem o creștere de 68,88% a numărului de familii de albine, de la 1.091.300 de stupi, în 1990, la 1.843.026 de stupi, în 2019. Ca statistică în timp, imediat după anii 1990 și 1991, sectorul a înregistrat o scădere continuă, cu un minim în anul 1999 (614.326 de familii de albine), pragul de 1 milion fiind atins abia în 2009.
Producția de miere, în consecință, a crescut și ea, de la 10.579,3 de tone, în 1990, la 25.269 de tone, în 2019, o creștere de 138,8%. Cea mai mare producție a fost înregistrată în 2017 - 30.177 tone, urmat de anii 2018 - 29.162 tone, 2015 - 27.893 tone și 2013 - 26.678 tone. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe familii de albine se regăsesc în Sud-Est și Sud-Vest Oltenia.
Pe județe, Vâlcea este de departe zona cu cei mai mulți apicultori care cresc, împreună, 126.122 de familii de albine, fiind urmat de Sălaj - 98.504 familii de albine, Tulcea - 96.167, Buzău - 93.703 și Argeș - 84.394.
Maria BOGDAN
zootehnie, apicultura, caprine, comunism, capitalism, pasari outoare
- Articol precedent: Prioritățile ANZ: Organizarea digitală și Programul de ameliorare a animalelor
- Articolul următor: Ferma de capre din Cefa. Locul unde „Ochii stăpânului îngrașă animalul!“