Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (II)

Mediul rural este o temă pe care am mai abordat-o de-a lungul timpului, dar din posturi diferite și la vârste diferite. În această vară, am avut ocazia de a rămâne câteva zile la țară cu familia și pot spune că mi-am redobândit vitalitatea de care aveam nevoie... pentru a continua odată întors la oraș. Atât de multă liniște și pace mi-a oferit acel loc încât mă puteam gândi fascinat doar la cât de frumos văd acum lumea în care am copilărit.

Cel mai frumos este să o iei la pas din fața porții până în centrul satului, acolo unde mai găseai câte un magazinaș, lume nouă și mai multă mișcare. Ușor-ușor, coborând din deal la vale, observam de-a stânga și de-a dreapta mea foarte multă diversitate. Într-o curte se mânca în familie și se auzeau chicotele tuturor, acompaniate de lovirile ușoare ale lingurii cu farfuria, într-o alta se montau diverse prin curte și într-o alta cineva cosea iarba ce nu a fost cosită la timpul ei. O diversitate din gard în gard, pot spune. Ba chiar, un detaliu pe care iată, l-am uitat, îl reprezentau copiii acum pe ulițe, ca niciodată de când am avut posibiltatea de a descoperi această lume a satului.

Mergând mai departe, puteam construi, cu tot ceea ce se afla în fața ochilor mei, un adevărat tablou. Erau dealuri, case, pomi, cerul și un izvor. Toate acestea, puse laolaltă cu mirosul căpițelor de fân ce încă nu au dispărut din curți, cotcodăcitul găinilor, lătratul câinilor și ciripitul păsărilor cerului, creează tabloul ideal, un tablou al simțurilor, care nu poate fi pictat, ci doar trăit.

Satul din care provin părinții mei, respectiv bunicii, nu este unul precum cele din Ardeal, de exemplu, ci are o tentă orășenească pe alocuri. Dar, cu toate acestea, să te plimbi pe ulițe și să saluți oamenii, ce acum o vreme zburdau de tinerețe, iar acum stau liniștiți pe bancă așteptând un salut călduros din partea trecătorilor sau venirea nepoților, este un mare lucru, fapt ce creionează, de asemenea, tabloul trăirilor despre care vorbeam mai înainte.

La țară, toate anotimpurile sunt frumoase, nu contează când te duci, doar du-te! Fă-ți timp, încearcă și cu siguranță te vei simți revigorat de simplitatea pe care ți-o conferă traiul la țară. Vremurile s-au mai schimbat, este adevărat, dar eu, așa tânăr copil cum sunt, încă trăiesc prin vorba bunicilor și oricât de multă tehnologie ar intra în viața noastră sau în societate, tot principiile de bază trebuie să le respectăm.

Să iubim, să ne bucurăm de zilele rămase pe acest pământ, să lăsăm loc de bună ziua și să încercăm schimbarea în bine a vieții, a comunității, a țării sau a lumii în care ne-am născut.

Alex OPREA-BANU

Pe site-ul AFIR au fost publicate Ghidurile Solicitantului finale:

1) DR-27 - Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă

2) DR-28 - Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural

3) DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

4) DR -37 - Transfer de cunoștințe

Vă este dor de satul de odinioară? Cu oamenii lui blânzi, cu casele parfumate de mușcate? De răcoarea pereților îmbogățiți de ștergare? Vă mai aduceți aminte, oare, de șezătorile de altădată? Când bătrânele se adunau laolaltă cu fecioarele satului și spuneau povești, legende. Ce vremuri! În comuna Dâmbovicioara, județul Argeș, oamenii au încă acest sentiment al unității. Se întâlnesc la biserica satului îmbrăcați în costume populare sau repun în scenă minunatele șezători de altădată.

Am ascultat și eu, pătrunsă de fiorul amintirii copilăriei mele, două poezii populare. Interpretarea Vioricăi Ochi a fost extraordinară, sensibilă și menită să ne reamintească un lucru important: satul este grăuntele pe care se sprijină uriașa civilizație de acum!

Cu furca-n brâu, cu gândul dus
Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară
Privea la noi așa de blând, senină și tăcută
Dar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând din viața ei trecută

A venit aseară mama din sătucul de departe
Să-și mai vadă odat’ feciorul
Astăzi domn cu multă carte
A bătut sfios la ușă
Grabnic i-am ieșit în prag
Mi s-a umezit privirea de iubire și de drag
A intrat apoi în casă, cu opincile-n picioare
Și cu multă grijă calcă tot pe alături de covoare
Eu o îndemn să nu ia seama
Și să calce drept în lege, că doar e la fiu-său-n casă
Nu-i în casa vreunui rege
Și de abia o fac să șază pe un divan cu scoarță nouă
– Ți-am adus aicea, maică, nițel unt, vreo zece ouă
Iar colea-n traistă niște nuci, vreo două sute...
Și cu ochii plini de lacrim
Prinde iar să mă sărute
A tăcut apoi bătrâna
Și-a plâns mult, cu lacrimi grele
Ce, curgându-i către poală, se întâlneau cu ale mele.

Laura ZMARANDA

Peste 90 de elevi şi studenți din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Călărași au participat la un concurs de preparate tradiționale organizat de către Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, eveniment ajuns la ediția a V-a.

Preparate care mai de care mai gustoase și apetisante, realizate după rețete bine păstrate de către elevi și studenți. Acestea au fost jurizate și degustate în cadrul Concursului Național ,,IDENTIFICARE DE PRODUSE TRADIȚIONALE“.

Rețete culinare inedite premiate în bani

„Sâmbătă, 18 martie 2023, s-a desfășurat concursul de produse tradiționale pregătite de elevi sau studenți la USV Iași. În această ediție, numărul preparatelor s-au dublat, iar printre candidați se numără și 2 studenți din Turcia, care sunt veniți prin programul Erasmus+ în cadrul facultății și o elevă de la Școala Generală „Miron Costin” din Bacău. Aceștia au candidat cu niște rețete culinare inedite. Organizatorii au recompensat participanții la concurs cu premii și diplome. Premiile au constat în bani, precum premiul I – 350 de lei, premiul al II-lea – 250 lei și premiul al III-lea – 200 de lei. De asemenea, au existat și câteva premii speciale care au fost remunerate tot în bani. Concursul de produse tradiționale a ajuns la a V-a ediție. De la an la an, crește numărul participanților și acest lucru este îmbucurător“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul Direcției Agricole Iași.

Preparatele tradiţionale s-au luat la întrecere în cadrul concursului. Friptura de berbecuţ şi alte bucate, care mai de care mai îmbietoare, dar și tocineii, cozonacii şi alivencile au dat o luptă strânsă cu sfinţişorii moldoveneşti.

După îndelungate deliberări, sfinţişorii au câştigat bătălia pentru primul loc în secţiunea preparatelor dulci, iar pilaful de mei cu hribi traşi în unt a fost încoronat la categoria preparatelor de bază, într-un concurs care şi-a propus să identifice produse tradiţionale româneşti mai vechi de 30 de ani.

Întrecere cu produse tradiţionale

Competiţia a fost strânsă, juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi, oferind maximum 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului.

„A cincea ediţie a concursului Identificarea de produse tradiţionale a fost o ediţie record, cu 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii de la 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei au trebuit să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime“, a precizat Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA.

Concursul, organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.

Nacinca a câştigat locul doi la secţiunea preparate de bază

Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi, atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe nacinca atrăgea curioşii.

Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică“.

„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba, de fapt, de mămăligă cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă“, a adăugat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

{gallery}articole/2023/04.aprilie_2023/Iasi{/gallery}

În timp ce economia mondială părea să se îndrepte către o revenire la normal după pandemia provocată de Covid-19, criza ucraineană revigorează dezbaterile privind suveranitatea Uniunii Europene pentru a satisface nevoile sale alimentare și industriale vitale.

Confruntați cu riscul creșterii prețurilor la inputurile din agricultură sau chiar cu cel al penuriei de alimente pentru țările cu cele mai mari deficite de materii prime agricole, precum statele din Africa de Nord și Orientul Apropiat, multe organizații agricole din statele membre au cerut o creștere a producției europene pentru a atenua efectul acestei crize, chiar dacă aceasta a însemnat revenirea la anumite obiective ale politicii agricole europene referitoare la reducerea productivității la utilizarea mai redusă a terenului arabil.

Așa cum era de așteptat, aceste poziții au dus imediat la o reacție a ONG-urilor de mediu, care denunță această inițiativă a „purtătorilor de standarde ai agriculturii industriale“ ce profită de situația creată de războiul din Ucraina pentru a încerca astfel să reducă domeniul de aplicare a strategiei „De la fermă la furculiță“. Obiectivele acestei politici, spun ei, sunt tocmai creșterea sustenabilității agriculturii europene și a autonomiei sale agricole, atât din punctul de vedere al autosuficienței, cât și al autonomiei față de inputurile importate sau al creării de dependențe energetice.

Potrivit acestor apărători ai F2F, adevărata soluție ar fi consolidarea stocurilor strategice și a instrumentelor financiare care să permită atenuarea efectelor crizei pentru țările cu cele mai multe deficite, fără a renunța la politica agroecologică care va duce în cele din urmă la asigurarea autosuficienței alimentare a Europei.

Ca de multe ori în acest tip de dezbatere, ambele părți au dreptate în teorie, dar la scări de timp diferite. Anumite scenarii oferă o cale către o reorientare a agriculturii europene făcând posibilă satisfacerea nevoilor europene, și chiar păstrarea capacității sale de export pentru punctele sale forte (cereale în special) pentru a continua să își asume contribuția europeană la securitatea alimentară mondială. Dar acestea sunt scenarii pe termen lung (până în 2050), în timp ce răspunsurile ce trebuie date la criza ucraineană sunt pe termen scurt și mediu: va trebui, evident, să ne confruntăm cu o criză acută în 2022 și 2023 și, cel mai probabil, cu o ieșire a Rusiei și Ucrainei din comerțul global cu produse agricole materii prime pentru câțiva ani, cu excepția unei întorsături miraculoase (retragerea Rusiei care justifică încetarea sancțiunilor economice sau victoria militară a Ucrainei, adică două ipoteze pe care ar fi puțin riscant să pariem).

Pentru următorii ani va fi, fără îndoială, necesară îmbinarea măsurilor recomandate de cele două „tabere“: o mai bună gestionare a stocurilor internaționale și sprijin financiar pentru țările cu deficit, dar și o creștere, cel puțin temporară, a producției europene, până când vom putea vorbi de planul agroecologic.

După cum am văzut, scenariul TYFA (Ten Years for Agroecology) își propune să răspundă nevoilor alimentare ale Uniunii Europene și chiar să-și păstreze contribuția la securitatea alimentară în țările cele mai dependente de exporturile sale agricole, eliminând în același timp importurile de proteină vegetală. La aceste obiective (care pe termen lung ar răspunde perfect provocărilor actuale) se adaugă eliminarea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor de sinteză. Deși cuvântul nu este pronunțat în mod explicit, este, prin urmare, o tranziție 100% către agricultura organică.

Acest scenariu poate fi criticat pentru ipotezele sale prea optimiste: decalajul între recoltele organice și cele convenționale este adesea mai mic decât realitatea observată în prezent și își asumă o capacitate europeană de producție, a culturilor proteaginoase, mai mare, care rămâne însă de demonstrat. Echilibrarea pierderilor presupuse ale producției agricole globale (-35%) prin schimbarea radicală a dietei, care sunt foarte clar explicate: precum consumul de carne de bovină, suine sau pasăre (- 69%, - 60% și respectiv - 65%).

Totuși, singurele obiective cuantificabile ale „F2F“ sunt cele de reducere a inputurilor: antibiotice pentru animale, îngrășăminte și pesticide. În ceea ce privește evoluția dietei europene, aceasta se rezumă la dorințe pioase care nu sunt însoțite de vreun obiectiv cuantificat (cu excepția risipei alimentare), nici de un termen datat. Pe de altă parte, țintele de reducere a inputurilor sunt stabilite pentru 2030, unde TYFA plănuia o evoluție pe o perioadă mai mare de 30 de ani!

Înțelegem logica politică din spatele acestor „obiective“ ale F2F: este mai ușor din punct de vedere politic să impunem constrângeri asupra unei populații minoritare de fermieri și dependente de finanțare publică decât asupra tuturor alegătorilor-consumatori... Asta cu atât mai mult cu cât urmează retorica firească a partidelor ecologiste, care, din aceleași motive, și-au impus o viziune conform căreia agricultura intensivă este responsabilă de toate relele și, prin urmare, reducerea inputurilor ar fi instrumentul esențial pentru a îmbunătăți miraculos starea ecosistemelor.

Această obsesie ecologică împotriva „productivismului“ agricol are rădăcini istorice: a răspuns viziunii ecologiei științifice emergente în ultima treime a secolului XX, mai întâi sensibilizată la problemele locale (poluarea cauzată de inputuri, deteriorarea biodiversității în peisajele agricole).

Dar, de atunci, problemele și prioritățile ecologiei științifice au evoluat: conștientizarea schimbărilor climatice ne impune să monitorizăm impactul activităților noastre și al consumului nostru asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel agricol, acest lucru duce la un interes pentru analizele ciclului de viață (ACV) ale alimentelor noastre, așa cum am făcut pentru bunurile industriale sau pentru transport. Consecința acestei viziuni noi, mai globaleȘ este necesar ca să ne interesăm de echilibrul ecologic al agriculturii, raportându-l la cantitățile de alimente produse, și nu la suprafețele cultivate, așa cum se făcea anterior.

Totuși, acest lucru schimbă radical punctul de vedere deoarece ACV-urile reduse la kilogramul de hrană sunt cel mai adesea în avantajul produselor agriculturii convenționale, atunci când sunt comparate cu produsele celei mai dezvoltate agriculturi extensive, și anume cea organică. Chiar dacă această întrebare este încă subiectul controverselor, simplul fapt că reprezentanții bio solicită (fără succes până acum) retragerea comparațiilor ACV între produsele ecologice și cele convenționale arată cât de mult se înclină balanța cunoștințelor științifice.

Erodarea biodiversităţii la nivel global a devenit, de asemenea, o preocupare majoră. Totuși, inventarele faunei mondiale arată că agricultura este sectorul economic care contribuie la această erodare, însă se constată faptul că scăderea biodiversității este mult mai mare în țările din Sud, unde agricultura este mai extinsă decât în Europa și America de Nord, regiunile în care agricultura intensivă este de departe modelul predominant.

În plus, dezvoltarea agriculturii în aceste țări din Sud este condusă în esență de culturile de export, destinate satisfacerii nevoilor țărilor din Nord. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la efectele secundare ale unei posibile contribuții reduse a agriculturii europene, care în starea actuală a comerțului internațional riscă mai ales să genereze o defrișare în creștere în sud, dacă nu este însoțită de o schimbare radicală a dietei în Europa.

În mod clar, atunci când reducem impactul agriculturii în ceea ce privește cantitățile produse, ecologia științifică (spre deosebire de ecologia politică) arată clar că diminuarea contribuției agriculturii europene nu aduce niciun beneficiu clar de mediu la nivel global. Acest lucru nu împiedică reducerea fertilizării cu produse de sinteză sau folosirea pesticidelor care creează poluare.

Soluția optimă este, fără îndoială, diferențierea politicilor în funcție de regiuni, păstrarea globală a potențialului de producție, promovând totodată agroecologia sau alte forme în regiunile în care este cu adevărat utilă. Marea Britanie post-Brexit explorează și ea această cale, urmând recomandările ecologistului A. Balmford.

Această inversare a viziunii ecologice științifice nu este încă integrată de curentele ecologice dominante, care persistă în a cere reduceri nemotivate ale inputurilor, considerate ca markeri ai radicalismului ecologic, chiar dacă nimeni nu este capabil să cuantifice beneficiile acestor reduceri pentru climă sau biodiversitate. Nerăbdător înainte de toate să împace acest curent de opinie, dar și să-și dea un „leac științific“, F2F și-a prezentat așadar dorința de a reduce inputurile, dar asociind de fiecare dată fără coerență două obiective, unul având un sens real din punct de vedere științific, celălalt pur ideologic sau demagogic.

În cazul îngrășămintelor de sinteză: să reducă cantitățile folosite, ceea ce este desigur pe deplin de dorit în cazul regiunilor care depășesc media europeană, însă nu are sens din punctul de vedere al poluării mediului și duce în mod clar la o pierdere a randamentelor, în special în zonele clasificate ca vulnerabile la nitrați, unde fertilizarea pe bază de azot este deja limitată, având în vedere potențialul de producție.

În cazul pesticidelor:

• reducerea cu 50% a utilizării produselor „cele mai periculoase“ (ceea ce poate, dacă este cazul, să aibă sens, cu condiția să rămâi la produse care prezintă un risc dovedit în domeniu, și nu un simplu pericol în sens toxicologic)
• și reducerea utilizării tuturor pesticidelor cu 50% (ceea ce din nou va provoca inevitabil o scădere a producțiilor, fără niciun beneficiu pentru mediu la nivel global).

La aceasta trebuie adăugată creșterea suprafeței cultivate cu culturi organice cu 25% din totalul suprafețelor, și conversia a 10% din suprafețele agricole în zone neproductive rezervate biodiversității, care produc pierderi suplimentare de producție. Toate fără nici cea mai mică măsură menită să schimbe alimentația europenilor, singura soluție pentru a preveni ca aceste scăderi ale producției să aibă ca rezultat o utilizare sporită a importurilor. Singurul efort cerut consumatorilor de F2F este reducerea risipei alimentare, care este cu siguranță necesar, dar insuficient și, mai presus de toate, nu induce nicio modificare a echilibrului dintre producția animală și cea vegetală.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Autoritățile publice locale care derulează proiecte de investiții cu fonduri europene nerambursabile în dezvoltarea mediului rural au obținut sprijin financiar pentru 2.428 de proiecte de investiții, prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, investițiile finanțate în perioada 2015 – 2022 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizează infrastructura de acces agricolă, infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, cea rutieră și socială, precum și protejarea patrimoniului cultural.

Pentru investițiile de utilitate publică, AFIR a primit solicitări online pentru 3.518 proiecte de investiții în valoare 2,84 miliarde de euro. În urma procesului de evaluare și de selecție, AFIR a încheiat 2.428 de contracte de finanțare pentru proiecte de utilitate publică în valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii publici ai FEADR depășesc 1,3 miliarde de euro, până în prezent.

„Dezvoltarea rurală se realizează în egală măsură prin investițiile beneficiarilor privați, precum şi prin proiectele autorităților publice. Cele două categorii de solicitanți se completează şi se sprijină reciproc. Solicitările de finanțare pe care AFIR le-a primit prin PNDR pentru utilități publice indică clar o nevoie mult mai mare de investiții în acest sector, dar și o capacitate de absorbție foarte mare a fondurilor europene. Chiar dacă fondurile disponibile nu acoperă necesarul de investiții din mediul rural, putem observa că sprijinul financiar, pe care l-am avut la dispoziție și pe care l-am acordat integral, aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea comunităților locale și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Fondurile europene acordate prin intermediul AFIR au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea mediului rural și implicit la un nivel de trai mai bun pentru locuitorii de la sate.

Cu finanțarea disponibilă prin AFIR, sunt acum în curs de modernizare 3.458 de kilometri de drumuri comunale (o distanță echivalentă cu drumul între București și Madrid) și s-au înființat sau modernizat alți 1.257 de kilometri de drumuri agricole. De asemenea, s-au realizat 1.735 de kilometri de rețea de alimentare cu apă și 2.967 de kilometri de rețea de canalizare. Astfel, ca urmare a acestor investiții, peste 4 milioane de locuitori beneficiază de proiectele de infrastructură de bază și de acces din mediul rural.

Totodată, cu fonduri europene din PNDR, s-au înființat și modernizat 255 de grădinițe, 40 de creșe și centre de tip after-school și 22 de instituții de învățământ secundar superior, filiera tehnologică a școlilor profesionale. Fondurile derulate prin AFIR au contribuit la reabilitarea a 610 cămine culturale și 55 de monumente din patrimoniul cultural de interes local.

Din totalul investițiilor de utilitate publică finanțate prin AFIR, în zona montană s-au realizat 880 de kilometri de drumuri comunale, 222 kilometri de drumuri agricole, aproximativ 1.300 kilometri de rețea de apă și apă uzată. Cu fonduri din FEADR s-au înființat și modernizat 72 de grădinițe, 7 creșe și after-school-uri și 4 instituții de învățământ secundar superior. AFIR a mai finanțat în zona montană și restaurarea a 185 de cămine culturale și 18 monumente din patrimoniul cultural de interes local.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

O investiție finanțată prin AFIR cu fonduri europene în valoare nerambursabilă de 493.982 de euro vizează protejarea patrimoniului cultural din mediul rural și este realizată de comuna Siculeni, din județul Harghita, prin submăsura 7.6 din PNDR 2020.

Prin proiect se propune modernizarea, renovarea și dotarea căminului cultural din  comuna Siculeni prin renovarea clădirii și prin amenajarea curții exterioare.

Astfel, la parter, s-a mărit holul principal prin reamenajarea grupurilor sanitare pentru public, s-a renovat sala de spectacole, s-a realizat o scară secundară de evacuare, s-a reamenajat bucătăria conform unei funcționări de tip catering cu intrare proprie (depozit, spălătorie vase și vesele, zonă pentru servire, bucătărie, vestiar filtru, depozit materiale de curățenie, depozit pentru băuturi), s-a reconstruit scena cu o suprafață mai mare față de anterioară, s-au reconstruit grupurile sanitare.

La etaj, s-au amenajat săli pentru întruniri cu balcon spre strada principală și o lojă spre sala de spectacole, vestiare separate cu grupuri sanitare aferente și o sală pentru probe.

La exterior, s-a modernizat anvelopa clădirii (reabilitare termică, reconstruire acoperiri de acces), s-a intervenit inclusiv la aspectul exterior al clădirii, s-a amenajat pe teren o parcare nouă în spatele terenului de sport cu un număr de 16 locuri și s-au montat panouri fotovoltaice. De asemenea, prin proiect au fost modernizate instalațiile termice și cele de ventilare.

Sursa: https://www.afir.ro

Multe specii de animale domestice au fost mult timp afectate de coronaviroză (păsări, vite, porci, câini, pisici etc.). Primul Coronavirus izolat a fost reușit de către un medic veterinar la păsări (bronșită infecțioasă aviară) în 1937. Unele specii scapă însă, cum ar fi artropodele sau peștii, și trebuie remarcată absența Coronavirusului specific la rumegătoarele mici și la primate.

Faptul că animalele de companie pot fi infectate cu SARS-CoV-2 era de așteptat și a fost raportat încă de la începutul pandemiei într-o publicație a lui Éric Leroy.

Proteina spike a SARS-CoV-2 are o afinitate pentru receptorul ACE2 al câinelui, care poate fi contaminat cu un anumit coronavirus cu patogenitate scăzută. Câinele este susceptibil de infectare cu SARS-CoV-2, împreună cu alte specii de animale precum pisicile, dihorii sau nurcile. Foarte devreme în timpul pandemiei, aceste specii au fost recunoscute ca susceptibile la contaminarea naturală cu SARS-CoV-2 la animalele vii în contact cu proprietarii infectați cu Covid-19 din diferite țări (Belgia, China, SUA, Franța, Țările de Jos). Au fost infectate și felinele: tigri, lei și pume.

Pentru cazurile recente, este vorba de pisici și câini bolnavi infectați cu varianta britanică a Covid-19. Au suferit de afecțiuni cardiace asemănătoare miocarditei, cu diferite simptome de tulburări de ritm sau insuficiență cardiacă. Prin urmare, au exprimat o formă mai severă decât contaminarea cu tulpina originală. Cei mai mulți dintre ei au supraviețuit tratamentului medical fără a contamina alte animale sau oameni din jurul lor.

Această situație ne determină să ne asigurăm că rezervoarele pentru variantele SARS-CoV-2 pot fi identificate; aceasta presupune asumarea cu foarte mare prudență a unei supravegheri epidemiologice.

Recomandarea este să se monitorizeze orice nouă mutație SARS-CoV-2 în proteina S, indiferent dacă este legată de nurcă sau nu. Era vorba despre posibilitatea de a adapta vaccinurile la aceste mutații, așa cum s-a întâmplat în medicina veterinară pentru bronșita infecțioasă aviară de zeci de ani.

În sfârșit, pentru a reveni la contaminarea câinilor trebuie să fim vigilenți deoarece recombinările genetice între variantele SARS-CoV-2 și Coronavirusul câinilor ar putea fi însoțite de o adaptare a virusului cu replicare crescută a acestor recombinanți și o posibilă contaminare a câinilor, precum și a oamenilor.

Trebuie să denunțam caracterul învechit al Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind eliberarea deliberată a organismelor modificate genetic în mediu în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii de editare genomică, cum ar fi cele care implică utilizarea endonucleazelor programabile (CRISPR-cas9, de exemplu).

Trebuie să îndemnăm Comisia să modifice acest regulament, luând în considerare producția animalelor, pentru a facilita cercetarea în Uniunea Europeană privind editarea genomică a animalelor de producție, care este de o importanță maximă și critică. Scopul este de a scoate cercetarea europeană de la „fundul sacului“, fermierii având nevoie de un astfel de instrument.

O astfel de cercetare poate ajuta la îmbunătățirea sănătății animalelor – și a sănătății publice în cazul zoonozelor – prin îmbunătățirea rezistenței acestor animale la boli infecțioase cu impact economic global semnificativ. Metoda CRISPR-Cas9 (2012) este o revoluție tehnologică care facilitează editarea genomului în medicina animală sau umană și în agronomie.

Academia Franceză Veterinară este convinsă că unele dintre aplicații vor putea ajuta la îndeplinirea provocărilor globale urgente, cum ar fi lupta împotriva pandemiilor zoonotice și nonzoonotice. Aceasta presupune modificarea sensibilității anumitor specii de animale la bolile infecțioase, prin crearea de efective întregi rezistente la anumite boli infecțioase, dintre care unele pot fi transmise la om. Mai multe țări din America de Nord, Republica Populară Chineză și Regatul Unit au produs deja animale editate genomului și în special porci rezistenți la PRRSV (Virusul Sindromului Reproductiv și Respirator la Porcine) în 2017, ale căror pierderi globale anuale sunt estimate la 2,5 miliarde de dolari.

În plus, cercetătorii chinezi au produs porci rezistenți la virusul pestei porcine clasice în 2018. Editarea genomului va fi un factor major de profilaxie a bolilor infecțioase panzootice sau enzootice semnificative la animalele de producție în secolul al XXI-lea.

În aceste vremuri în care vedem în fiecare zi relația strânsă și dezastruoasă dintre populații și agenți patogeni – virusul Covid-19 la om, cel al pestei porcine africane la porci, cel al gripei aviare la păsări (găini și rațe), cel al rinopneumoniei la cabaline – este timpul ca decidenții politici să nu mai împiedice cercetarea acestor riscuri și să lase cercetarea să-și facă meseria transpunând rezultatul în acte normative.

Doresc să precizez că această tehnică de editare a genomului în cauză nu este introducerea unei bucăți de genom străin, ci echivalentul unor variante de gene naturale. În plus, acestea sunt tehnici efectuate în izolare pe animale monitorizate și identificate individual, cu posibilitatea de a întrerupe imediat tehnica, dacă este necesar. În această etapă, este deci o chestiune de salvgardare a cercetării europene și românești în ceea ce privește editarea genomică.

Contribuția europeană la acest domeniu de cercetare a devenit acum foarte mică la nivel global și această situație intolerabilă pune sub semnul întrebării competitivitatea și independența agroalimentară și sanitară a Uniunii. Rezultatele cercetărilor ar fi o modalitate de a face economia UE durabilă, de a investi în tehnologii ecologice și de a sprijini inovarea. Editarea genomului are potențialul de a fi un factor major de profilaxie a bolilor infecțioase panzootice sau enzootice semnificative la animalele în secolul 21.

Documentul de poziție al Academiei Veterinare Franceze este foarte clar în favoarea dezvoltării proiectelor de cercetare care utilizează tehnologii moderne de inginerie a genomului.

Se recomandă ca proiectele referitoare la producția sau importul de animale domestice al căror genom a fost editat prin rescrierea anumitor segmente de ADN să fie examinate de la caz la caz de către autoritățile competente și să facă obiectul unui studiu bazat științific, luând în considerare și o analiză a gradului de acceptabilitate de către societatea civilă.

Trebuie să punem sub semnul întrebării orice abordare, precum cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care constă în realizarea unui amalgam între Organismele Modificate Genetic prin introducerea de material genetic nou și organismele al căror genom a fost reeditat în condiții de siguranță, cu beneficii neprețuite, în special în ceea ce privește sănătatea animală în raport cu panzootiile majore ale bolilor infecțioase transmisibile și uneori zoonotice. Prin urmare, recomandăm Comisiei Uniunii Europene să revizuiască această directivă veche de 20 de ani și, în cele din urmă, să permită în UE posibilitatea entităților naționale de cercetare, în special, de a investi în mod active în astfel de tehnici. Numai așa putem menține carnea în farfurie și să ținem insectele departe de alimentația noastră europeană.

Orice tehnică nouă trebuie să țină cont de starea actuală a genomurilor rezultate din milioane de ani de evoluție cu mutații conservate sau nu, după legile selecției naturale. Aceasta implică autorizarea câtorva studii supravegheate de editare țintită a genomului, protejând anumite specii împotriva agenților patogeni pentru care nu a fost propusă nicio soluție de protecție, în special vaccin.

Politicienii trebuie să permită în sfârșit științei să se exprime și în acest domeniu, în UE, într-o politică globală de inovare, așa cum este susținută de Comisia UE.

Atitudinea deschisă a ministrului francez al Agriculturii și Alimentației față de Noile Tehnici Genomice (NGT) este un pas înainte și o încurajare pentru ceilalți miniștrii ai Agriculturii din statele membre ale UE în privința unirii cerealelor. În discursurile sale apare propria sa poziție, care se referă doar la plante, iar problema Editării Genomului la animale pare să fie ignorată sau ascunsă.

Momentul clarificării și asumării responsabilității pentru a permite științei iluminate să-și arate beneficiile pentru societățile noastre pare să fi sosit, în sfârșit.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000euro si 250mileuro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro depuse, în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt cele realizate în cadrul submăsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în cadrul căreia 12.911 de tineri fermieri au contractat peste 506 milioane de euro.

Cele mai multe fonduri au fost acordate de AFIR pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

Totodată,  AFIR finanțează cu fonduri de 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

 În plus, prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

De asemenea, sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a menționat Dorin OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Sursa: afir.info