Problemele cu care se confruntă domeniul zootehnic din ultima vreme l-au determinat pe tânărul Marian Meluță, din satul Gimbăşani, judeţul Ialomiţa, să ia atitudine, să-și facă propria sa fermă de animale și să creadă tot mai mult că soluția va fi întotdeauna asocierea.

Investiţie de 300.000 lei

„Povestea fermei începe în primăvara anului trecut, când am devenit preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale de pe raza comunei noastre. Aceasta exista doar în acte, cu numele, fără a se implica nimeni activ în activităţile zootehniei locale. La vremea aceea deţineam un număr de 26 de oi şi 10 capre. Fix când trebuia să întocmesc dosarele pentru subvenţia pe păşune, unul dintre crescători mă înştiinţează că nu mai poate susţine ferma deoarece se simte epuizat fizic întrucât lucrează pe mai multe fronturi. Pentru a nu se reduce numărul de animale la nivelul comunei, deoarece avea în jur de 300 de capete, împreună cu familia mea am decis să i le cumpăr. Datorită dragostei cu care le-a crescut, acesta mă vizita mai mereu, când avea timp, moment în care i-am propus ca în toamnă să îşi cumpere altele şi să le punem la comun, să ne asociem. Astfel, am pus umărul la treabă şi am construit ferma pe care o deţinem astăzi, eu împreună cu asociatul şi prietenul meu Valeriu Buca. Ulterior, am generat un nucleu de 530 de capete, 330 de capre şi 200 de oi. Caprele sunt Carpatine, iar oile sunt metis de Carabaş, Ţurcană şi Suffolk. Cu privire la furajare, iarna ce tocmai a trecut a fost foarte grea, seceta din 2020 reducând atât cantitatea, cât şi calitatea furajelor colectate. Pe lângă faptul că nu am avut de unde să colectăm fân, am cumpărat şi la preţuri foarte mari. Valoarea investiţiei la momentul actual se ridică la suma de 300.000 lei“, mai adaugă tânărul. Laptele este închegat de crescători prin metodă tradiţională, iar brânza rezultată o vând sau o folosesc pentru a face troc cu cereale, ne spune crescătorul. „Din păcate, preţul obţinut este destul de mic. Am vândut cu 20 de lei/kg de brânză, în contextul în care în piaţă aceasta costa 36 de lei/kg.“

Căşărie autorizată ANSVSA

Este nevoie de implicare 100% şi de ajutor în același timp, mai spune Marian Meluță. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Dacă doreşti să te apuci de o astfel de activitate, singur nu răzbeşti. Ca plan de viitor, ne dorim să înfiinţăm o căşărie autorizată ANSVSA şi să punem bazele unei cooperative, dar, din păcate, în acest moment oamenii sunt reticenţi. Viitorul este incert deoarece primăria nu susţine acest tip de activitate, iar fără suport de la reprezentanţii statului, de unii singuri şi cu forţe potrivnice nouă, ne este foarte greu să întrezărim un viitor“, încheie acesta.

Casetă

„În ceea ce privește valorificarea lânii, din nefericire, deşi s-a încercat să fie pusă în valoare, nu este căutată. Totuși, pentru a o folosi, ne-am propus să construim un alt adăpost şi să îl izolăm termic cu lână.“

Beatrice Alexandra MODIGA