ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Jun 2021

Amestec de mazăre și făină din fân de lucernă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare

Atunci când vorbim despre tipurile „moderne“ de porci, caracterizate prin creștere rapidă și strat redus de grăsime, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții optime de întreținere, adăpostire și acțiuni de profilaxie „specifică“ adecvate. O atenție deosebită trebuie acordată cantității și calității diferitelor furaje care participă în structura rețetei, dar și valorificării unor resurse disponibile local. Prezența în hrană a unor combinații variate de materii prime vegetale bogate în nutrienţi şi substanţe biologic active poate contribui la obținerea unor performanțe productive ridicate prin creșterea rezistenţei organismului la anumite boli (Hăbeanu și colab., 2009).

Mazărea furajeră (Pisum arvense L.) se cultivă pentru a fi folosită în hrana animalelor. Deși este apreciată datorită productivității ridicate, cerințelor modeste față de sol, dar și a valorii nutritive comparabile cu cea a șrotului de soia, nu este accesibilă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare (Bărbieru și Niță, 2014; Hebean și colab., 2010; Hăbeanu și col. 2009). Sensibilitatea crescută la fungi, dăunători și implicit la condițiile de păstrare-depozitare a contribuit semnificativ la încetinirea extinderii folosirii acestei materii prime în hrana animalelor de producție (Ignat, 2000). Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri de mazăre furajeră ameliorate, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat care pot contribui la extinderea culturii de mazăre furajeră și implicit la folosirea ei în hrana porcilor.

Lucerna (Medicago Sativae L.) prezintă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv producții mari la hectar, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de cultivare. Totodată, contribuie la refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturile organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000). După, Thacker și Haq (2008), Seerley (1991), Thacker (1990), introdusă în hrana porcilor, vine cu un aport important de nutrienți, respectiv proteine (în special lizină), fibre, vitamine (A, D, E, K, etc.) și minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.). În plus, potrivit National Research Council (1998), biodisponibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, este folosită cu precădere la rumegătoare sub diverse forme, respectiv nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc. și mai puțin în hrana porcilor.

Pe fondul acestui context, aducem în prim-plan rezultatele unui test biologic efectuat în Biobaza INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4 ), pe tineret porcin cu o greutate medie inițială de 30 kg, hrănit cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină fân lucernă. În cadrul acestui test s-a urmărit evidențierea efectului amestecului de mazăre și făină din fân de lucernă administrat în hrana tineretului porcin asupra performanțelor productive și a stării de sănătate. Hrana a fost administrată sub formă peletizată. Durata testării a fost de 25 zile. Animalele au fost cazate individual, în cuști de digestibilitate (restricționarea mișcării), în condiții de microclimat controlat.

Rezultatele obținute confirmă faptul că hrănirea porcilor cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină din fân de lucernă nu afectează palatabilitatea hranei și contribuie la obținerea unui spor mediu zilnic de 1,038 kg/zi cu un consum mediu zilnic de 2,52 kg/zi nutreț combinat, fără implicații asupra stării de sănătate a animalelor.

În completare, considerăm că un transfer de informații adecvat despre efectele productive ale celor două surse vegetale, cultivate încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul țării noastre, va deschide noi posibilități de utilizare a acestor materii prime în hrana porcilor ameliorați genetic.

Nicoleta Aurelia LEFTER și Mihaela HĂBEANU