Ferma de subzistenţă a familiei Mircu din împrejurimile Aradului
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Zootehnie
În ultimii ani, beneficiile consumului de lapte de capră au fost promovate intens, ceea ce a suscitat şi interesul multora pentru afacerile cu capre. În general, creşterea caprelor se face pur tradiţional, iar laptele obţinut este considerat un adevărat panaceu. În România, majoritatea fermelor de capre sunt mici, de subzistenţă, cu 30 până la 140 de capete, iar ca să merite comercializarea producţiei ferma de capre trebuie să numere cel puţin 25 de capete, ne spune Viorica Mircu, o crescătoare cu o astfel de fermă de subzistenţă din împrejurimile Aradului.
Creșterea caprelor a devenit una dintre principalele afaceri profitabile chiar după primul an de activitate. Poate şi pentru că laptele de capră este atât de sănătos pentru simplul motiv că acest animal îşi alege singur „meniul“. Din multitudinea de ierburi care cresc spontan pe păşuni, capra alege plantele medicinale şi fructele arbuştilor, ne spune arădeanca. „Noi suntem o familie extinsă, bunici, copii şi nepoți. Și, de când mă știu, în gospodărie am avut tot timpul animale. În urmă cu 10 ani am fost diagnosticată cu hepatită, apoi am urmat un tratament cu interferon timp de 1 an. În timpul tratamentului mi-am amintit că în copilărie aveam capre și că laptele acesta de capră este foarte sănătos. La un moment dat nepoții mei s-au gândit să cumpere o capră, dar mi-au adus și doi iezi. Laptele îl împărțeam toți, ne ajungea o cantitate foarte mică, apoi fiica mea a mai cumpărat câteva. Pe perioada tratamentului am băut lapte de capră și am mâncat diverse preparate; ulterior, la analize, virusul a fost nedetectabil“, ne mărturiseşte aceasta.
Ferma familiei Mircu este mai mult o fermă de subzistență, unde caprele sunt crescute natural, cu toate că producția este una redusă. „Viitorul fermei îl văd tot așa sau cu un efectiv mai mic de animale, cel mult 70. Soțul meu a spus că nu merge cu cinci capre la păscut și am mai cumpărat 20 de capre, ieduțe și un țap, dar ca preț erau mai scumpe decât acum. Și așa am ajuns la un efectiv de 140 de capete, pe care le iubim și le îngrijim întreaga familie. Produsele de la acestea le vindem local și pe comenzi, pot spune că este mai greu cu desfacerea pentru că suntem departe de oraș. Furajele le adună ginerele de pe terenul pe care îl cultivăm. Avem amenajată o mică stână într-un spațiu care nu ne aparține, dar când încep fătările le ducem acasă deoarece nu putem obține autorizație. Astfel spus, la un moment dat am dorit să vindem din ele, dar nu am avut cui. Avem mai multe rase, dintre care metiș Carpatină, Albă de Banat, Saanen, Anglo Nubiană, Alpină, recent și Boier“, adaugă Viorica Mircu.
Beatrice Alexandra MODIGA
Articole înrudite
-
Cum se simte „pulsul“ zootehniei în fermele mici
in Zootehnie -
Ferma de capre Saanen a familiei Popa, investiție de 100.000 euro
in Zootehnie -
Agromalim: Utilajele agricole, piesa de rezistență a ediției de anul acesta
-
Săptămâna economiei și culturii arădene: o perspectivă mai largă asupra produselor arădene
-
Tânăr reîntors din străinătate pentru a produce tradițional
in Zootehnie -
Cultura de lavandă - lumea în mov
in Agrotehnica -
Aproximativ 100 de rase locale au dispărut între 2000 și 2014
in Zootehnie -
La ferma „Caprele Irinucăi“ din Iași s-a pus lacătul!
in Zootehnie -
Cum a parcurs zootehnia românească drumul de la comunism la capitalism (II)
in Zootehnie -
Ferma de capre din Cefa. Locul unde „Ochii stăpânului îngrașă animalul!“
in Zootehnie
Articole recente - Lumea Satului
- APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor
- Scrisoarea reprezentanților Camerelor agricole și organizațiilor profesionale agricole din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația, către Comisia Europeană privind revizuirea directivei privind utili
- Regulamentul SUR pune la zid fermierii români
- Cum funcționează utilajul care execută 6-7 lucrări pe an în plantațiile pomicole
- Sfaturi practice pentru înființarea unei grădini biointensive (II)
- Regulamentul privind utilizarea durabilă (SUR) are nevoie de inovație pentru îndeplinirea țintelor de reducere a utilizării pesticidelor și a riscurilor
- De ce este important cositul în plantațiile de căpșune
- CIECH, obiective mari pe piața din România
- Rase de iepuri berbec (I) – Origini și istorie
- Karakul, rasa preferată a ciobanilor din Moldova