Aditivi furajeri pentru purcei sugari

Sănătatea intestinală a purceilor este dependentă de o serie de factori. Funcționarea optimă a tractului gastro-intestinal implică digestia și absorbția nutrienților, procese metabolice cu generare de energie și o microbiotă stabilă, mecanisme de apărare care includ funcțiile barierei intestinale, cele pentru răspunsul imun și interacțiunile dintre ele.

O problemă majoră pentru purcei după fătare vine de la faptul că trec într-un mediu bogat în microbi, iar sistemul imunitar este imatur din punct de vedere funcțional, deși anatomic este dezvoltat. Purceii sugari și în criza de înțărcare sunt astfel susceptibili la tulburări gastro-intestinale. Multă vreme antibioticele reprezentau o soluție viabilă. Cu toate acestea, deși antibioticele pot controla infecțiile și pot îmbunătăți starea de sănătate, evidențele medicale arată faptul că folosirea excesivă a acestora conduce la rezistența antimicrobiană. Începând cu 2006, când utilizarea antibioticelor a fost restricționată, a crescut interesul pentru soluții alternative cum ar fi utilizarea de aditivi furajeri bazați pe tulpini bacteriene vii.

Dată fiind importanţa stării de sănătate pentru acest stagiu de producţie de care depind performanțele ulterioare, de cele mai multe ori se recurge la supraîncărcare cu nutrienţi în special proteină a hranei purceilor. Motivul asigurării unui înalt nivel proteic al hranei îl constituie facilitarea trecerii de la hrana lichidă, bazată pe lapte matern, la hrană solidă de tip starter, bazată pe diferite surse de proteină, grăsime și carbohidrați. Cercetările însă au evidențiat faptul că un înalt nivel proteic poate servi ca substrat pentru dezvoltarea bacteriilor patogene (Hăbeanu și col., 2015). Pe de altă parte, malnutriţia proteică şi aminoacidică compromite imunocompetenţa, animalele devenind susceptibile la infecţii bacteriene, virale, creşte incidenţa diareelor.

O serie de cercetări derulate la IBNA Balotești au evidențiat efectele favorabile ale unor aditivi microbieni în reducerea incidenței tulburărilor digestive. Astfel, studiile noastre au arătat că tulpinile bacteriene Bacillus spp. și Lactobacillus pot acționa probiotic, dar și enzimatic în organismul gazdă prin dezvoltarea de enzime care permit absorbția nutrienților. După ingestie, datorită prezenței sporilor ca o formă de rezistență, tulpinile bacteriene germinează în intestion, servind ca biocatalist enzimatic, prin dezvoltarea de enzime ce acționează asupra carbohidraților, lipidelor și proteinelor, facilitând astfel absorbția nutrienților prin mucoasa intestinală.

În cadrul unui test biologic derulat în Biobaza experimentală IBNA s-a folosit în pondere de 2,5% un aditiv microbian obținut prin asocierea a două tulpini  bacteriene, respectiv L. acidophilus și L. Plantarum (50 : 50). O interrelație pozitivă a fost observată între calitatea laptelui de scroafă și performanțele bioproductive ale purceilor până la înțărcare. În hrana scroafelor lactante au fost încorporate semințe de cânepă în scopul îmbogățirii compoziției colostrului și laptelui în acizi grași omega 3 benefici sănătății. Laptele modificat a influențat pozitiv performanțele purceilor, înregistrându-se un spor mediu zilnic de 1,27 ori față de cel înregistrat în cazul purceilor proveniți de la scroafe cu hrană clasică. În plus, efectele au fost potențate de adaosul aditivului microbian. Purceii au fost monitorizați zilnic pentru identificarea celor care au prezentat diaree. Fecalele de la fiecare animal au fost examinate vizual. Pentru stabilirea severității diareei în funcție de consistența fecalelor s-a stabilit un sistem de punctare subiectiv cu note de la 1-4, în care 4 reprezintă diaree agresivă. Prin adaosului produsului microbian s-a redus frecvența enteritelor cu 16% și în special a celei agresive.

În cadrul IBNA Balotești, există o colecție de tulpini bacteriene catalogate, caracterizate fenotipic, iar o parte a acestora a fost confirmată molecular. Noi asocieri de tulpini, sau monoculturi sunt testate pentru obținerea de aditivi cu efecte notabile.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU