IBNA - Metode biologice de diminuare a contaminării cu micotoxine a furajelor

Micotoxinele sunt toxine produse de fungi a căror prezență este raportată regulat în diferite surse de hrană animală sau umană. Detoxifierea acestora este foarte importantă în vederea protejării sănătății animalelor și oamenilor, iar abordările biologice sunt din ce în ce mai promițătoare. Mulți aditivi sunt comercializați și utilizați în hrana animalelor de fermă de către fermieri. Majoritatea au dovedit o bună eficiență în adsorbția unor micotoxine în studii in vitro, dar mai puține studii au investigat eficiența lor și in vivo. Sunt încă necesare studii pentru a demonstra eficacitatea acestora și a explica mecanismul lor de acțiune.
Reziduurile provenite din industria agroalimentară reprezintă surse importante de compuși bioactivi (polifenoli, acizi grași polinesaturați-PUFA, fibre, vitamine, minerale etc.) care ar putea fi utilizate pentru reducerea toxicității contaminanților din hrana animală prin adsorbție fizică directă sau prin alte mecanisme (biotransformare/imunostimulare). Cercetări realizate de Shar și colab. (2016), Gambacorta și colab. (2016), Gutzwiller și colab. (2007) au demonstrat eficiența unor reziduuri de măr, coajă de banană, borhot de struguri etc în diminuarea absorbției la nivel gastrointestinal a unor micotoxine ca deoxinivalenol, fumonisine, ochratoxină, aflatoxine și de a contracara efectele lor negative. Studii recente realizate de Avantaggiato și colab. (2014) au arătat că reziduurile vinicole reduc concentrația de contaminanți din furaje (micotoxine) în urma unui proces de adsorbție în mediu lichid. Pe de altă parte, prin conținutul bogat în antioxidanți (polifenoli, PUFA etc,), acestea ar putea stimula capacitatea de apărare a organismului de a răspunde la acțiunea agresivă a contaminanților.
Printr-un test de nutriție efectuat în biobaza experimentală a IBNA pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj contaminat cu 300 ppb aflatoxina B1 (AFB1) a fost investigat potențialul antifungic și antimicotoxic al șrotului de sâmburi de struguri inclus într-o nouă formulă de nutreț combinat.
Caracterizările analitice au pus în evidență o compoziție chimică superioară (nivel mare de fibre, proteină și compuși bioactivi) pentru șrotul de sâmburi de struguri. Dintre compușii bioactivi de tipul polifenolilor, cele mai mari concentraţii s-au înregistrat pentru isorhamnetine 3-O-glucoside (56,60 mg/100g), catechine (48,93 mg/100g) și epicatechine (48,23 mg/100g). Șrotul de semințe de struguri este de asemenea bogat în acizi grași polinesaturați (62,94%) în special acid linoleic (omega-6; 58,99 %), dar și acid oleic (omega-9; 17,05%).
Rezultatele testului de nutriție au arătat că AFB1 a produs efecte negative în perioada post înțărcare, alterând performanțele purceilor (-25,1%), statusul antioxidant și răspunsul inflamator la nivel sistemic și local. Astfel, micotoxina a produs un efect bifazic asupra răspunsului inflamator, prin scăderea markerilor pro-inflamatori la nivelul duodenului, situsul absorbției nutrienților din hrană și o barieră împotriva toxinelor și patogenilor, creșterea acestor markeri în ficat și în colon, organe cheie în metabolismul substanțelor xenobiotice, metabolismul microbian și imunitar. Produsul furajer incluzând șrot de semințe de struguri în proporție de 8% a diminuat efectele negative produse de aflatoxină, a ameliorat performanțele de creștere, răspunsul inflamator și statusul antioxidant.
Aceste rezultate sugerează că șrotul de semințe de struguri și furajul incluzând acest subprodus vinicol (nutreț combinat îmbogățit în compuși bioactivi pentru contracararea aflatoxinelor la purcei după înțărcare) este o sursă alternativă eficace în contracararea efectelor negative produse de hrana contaminată cu aflatoxină și poate fi folosit la purcei în perioada de înțărcare.
Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, (PFE−17/2018-2020).
Dr. Ionelia TARANU
furaje, IBNA Balotesti, micotoxine
- Articol precedent: Cristian Vlad Roman, crescător: „De dorit este să se creeze piaţă la export!“
- Articolul următor: Familia Ceret... păşunatul și ale lor mioare!