Adama Sultan iulie 2020
update 3 Aug 2020

Populație dublă sau triplă de porc mistreț

  • Publicat în Zootehnie

Abia ce s-au stins, în luna noiembrie 2019, 43 de focare de pestă porcină africană confirmată la porcii domestici din gospodăriile populației, că alte 3 cazuri de PPA, de data aceasta la porcul mistreț, au pus în alertă autoritățile din județul Prahova. Este poate cel mai nimerit prilej să discutăm despre ce înseamnă lipsa de control asupra populației de mistreț – unul dintre vectorii răspândirii PPA – cu directorul Asociației Județene a Pescarilor și Vânătorilor Sportivi Prahova, Valeriu Bolgiu.

Reporter: Porcul mistreț a adus probleme dintre cele mai mari în ultima vreme. Pagubele produse culturilor agricole au fost umbrite de faptul că mistrețul este responsabil de pesta porcină africană, virus ce a creat sectorului de creștere a suinelor dificultăți fără precedent. Ce fac administratorii fondurilor cinegetice, cum ținem sub control populația supradimensionată de mistreț înainte de a apărea incidente de tot felul?

Valeriu Bolgiu: Într-adevăr, în ultimii ani porcul mistreț a creat, pe fondul creșterii populației, probleme din ce în ce mai mari. De ce s-a ajuns în această situație? Simplu: cotele de vânătoare sunt aprobate anual de către Ministerul Mediului. Fără să fiu malițios, începând cu ceva vreme în urmă, să fie 7-10 ani, oficialii de la București au obișnuit să aprobe cote mult mai mici față de cât ceream noi, iar solicitările noastre erau fundamentate pe ceea ce aveam real în teren. Și-atunci, an de an – iar porcul se înmulțește și foarte ușor – a crescut populația exagerat de mult.

Rep.: Ca și la urs, din această cauză, a suprapopulării, pesemne că, în căutare de hrană, animalele și-au părăsit habitatul și au invadat zonele locuite.

V.B.: Exact. Au apărut distrugerile pe terenurile agricole, oamenii nu sunt despăgubiți, au existat limitări din cauza schimbării regimului de vânătoare, în sensul în care noi nu mai putem interveni în intravilan, aceasta fiind strict problema unităților administrativ-teritoriale. Mă rog, putem s-o facem în baza unui contract, dar acesta nu este deocamdată reglementat. Sunt mai multe cauze pentru care populația de mistreți a crescut față de optimul agreat de specialiști.

Rep.: Ce înseamnă, în procente, această creștere?

V.B.: Putem vorbi și despre 400%! Dar vestea e că, anul trecut, din cauza PPA, am extras 1.500 de exemplare numai în Prahova, ajustând populația la limita cât de cât normală. Vedeți dvs., orice restricție – de vânătoare, în cazul nostru – creează dezechilibre. În Delta Dunării – zonă cu un regim cu totul aparte, generat de statutul său de sit UNESCO – a fost interzisă vânătoarea de mistreț. Unde a apărut pesta porcină africană? Fix în Deltă! Faptul că s-a propagat după aceea era de așteptat, având în vedere că s-au consangvinizat cu porcii domestici crescuți liber, apoi au fost vectorii, respectiv șacalii, vulpile, câinii maidanezi, ciorile, adică tot ce consumă carne din leșuri, care au răspândit PPA așa cum se știe că s-a întâmplat. În fine, acesta-i alt subiect. Ce-am făcut apoi? Într-un an a dispărut mistrețul din Deltă! Și la nivel național, pe fondul PPA, am avut dispoziție să dublăm sau să triplăm cotele de vânătoare. Însă, din păcate, măsura a fost luată prea târziu!


O statistică a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor arată că populația optimă de mistreț ar fi de 37.000 de exemplare. România a avut însă depășiri de două sau trei ori a acestui număr, ca cifre evaluate (deci nu sigure): 99.204 capete în 2016; 107.469 capete în 2017; 117.963 capete în 2018; 99.633 capete în 2019.

Maria BOGDAN

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului