Firma SC Rinde Mast SRL a fost înfiinţată în anul 2007 de doi medici veterinari şi un tehnician veterinar, la doi ani după o vizită de lucru într-o fermă de Galloway şi Angus, în Ungaria la Szeged, unde s-a născut ideea dezvoltării unei ferme de vaci de carne. Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita, a fost cea care împreună cu soţul său și un prieten au achiziţionat 12 viţele, iar în prezent efectivul matcă al crescătoarei este de 28 capete vaci şi juninci.

Fermă situată la polul frigului din România

„Le-am achiziţionat în anul 2008 din Ungaria. S-a ales Angus pentru rusticitate, ferma fiind situată la polul frigului din România, astfel era evident că trebuia aleasă o rasă care se pretează la condiţiile de mediu şi la furajele care pot fi asigurate în zona dată. Iniţial, au fost achiziţionate 12 viţele în vârstă de 11-12 luni, iar în momentul de faţă efectivul matcă este de 28 capete vaci şi juninci, dar mai avem tineret mascul castrat, tineret mascul de prăsilă şi tineret femel de prăsilă, deoarece nu ne dorim cantitate, ci calitate“, a declarat Nina Horvath.

Deparazitări, vaccinări şi dezinsecţie pe păşune

Crescătoarea are mare grijă de animalele sale atât în ceea ce priveşte hrana acestora, cât şi tratamentele aplicate, astfel încât se efectuează deparazitări şi vaccinări. „Vara animalele păşunează, dar primesc şi supliment vitamino-mineral prin bulgări de sare naturali, respectiv produsele Crystalyx şi/sau Sano. Iarna, furajul este reprezentat de fân (administrat la discreţie), paie şi siloz (borceag, amestec furajer specific). Bineînţeles, suplimentul vitamino-mineral este la discreţie. Totodată, se efectuează acţiuni specifice precum deparazitări, vaccinări şi tuberculinare, conform programului strategic naţional de combatere a bolilor de către medicul veterinar cu care are contract firma, exploataţia deţinând atestate ca fiind indemnă de boli ca TBC, leucoză etc. Un aspect extrem de important este dezinsecţia, în mod special pe păşune, deoarece aceasta se face ori de câte ori situaţia o impune, nu neapărat la intervale fixe de timp, ci când atacul insectelor este masiv“, mai adaugă femeia.

În cadrul fermei de la Joseni, fătările sunt grupate în lunile martie-aprilie, iar tineretul se înţarcă în jurul vârstei de 8 luni. „De la înţărcare tineretul stă o lună în fermă pentru a trece de perioada stresului cauzat de aceasta, după care intră la oferta disponibilă spre vânzare, de obicei în lunile decembrie-ianuarie“, specifică d-na Horvath.

Subvenţia, pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea

Preţul animalelor de prăsilă este destul de variabil, în funcţie de vârstă, cantitate, calitate şi vânzător; mai intervin şi preţul utilajelor, adăpostului, instalaţiile de adaptare/ furajare, standurile de contenţie, gardurile electrice, care sunt variabile, mai spune crescătoarea. Aceasta mai precizează că, dacă faci acest lucru pentru subvenţie, mai bine te apuci de altceva! „Este o investiţie pe termen lung, banii intră în cel mai bun caz o dată pe an, când reuşeşti să vinzi viţelul înţărcat/ îngrăşat, cu condiţia să nu îţi intre vreun urs sau lup în turmă şi să facă prăpăd. Această activitate implică, pe lângă investiţii financiare, mult devotament şi dragoste de animale. Dacă acestea din urmă lipsesc, activitatea nu mai are niciun farmec, ba dimpotrivă, se transformă într-un chin şi pentru proprietar, şi pentru animale. Planul de afacere trebuie să fie construit pe intrări-ieşiri financiare, fără a lua în calcul subvenţia, practic aceea să fie «cireaşa de pe tort». Dacă fără subvenţie planul de afaceri nu este viabil, atunci mai bine se investeşte în orice altceva. De altfel, subvenţia este pentru a investi în fermă şi a creşte afacerea, nu pentru a fi baza supravieţuirii“, încheie Nina Horvath din Joseni, judeţul Harghita.

Beatrice Alexandra MODIGA