reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Oct 2019

Ce calități trebuie să aibă un fazan de vânătoare crescut în sistem semiintensiv

  • Publicat în Zootehnie

Crescătoria de fazani de la Gherghița, aflată în subordinea Direcției Silvice Prahova, deține o suprafață de 25 de hectare și este structurată pe mai multe sectoare de activitate, și anume incubație, reproducție, hale și grădini de creștere și volierele de stocaj. Pentru a completa necesarul de hrană, în crescătoria Gherghița sunt cultivate cu diverse culturi agricole aproximativ 8 hectare de teren. Deși mijloacele de care dispune sunt învechite, după cum spune Dan Horia Constantin, șeful fazaneriei, unitatea are încă meritul de a produce fazan de tir de calitate.

Țările estice, principalii competitori

În pofida tuturor greutăților pe care le-a întâmpinat, crescătoria a rezistat în fața timpului.

„Atât timp cât vom produce pasărea aceasta pe care vânătorii sunt obișnuiți să o cumpere de la noi vom rezista. Dacă produci o pasăre de calitate, sănătoasă, cu penaj complet ai șanse să rămâi în piață. Cazul nostru este unul special pentru că regimul specific Romsilva nu permite negocierea prețurilor de valorificare. Este adevărat că la cantități mai mari am oferit și noi discount, dar cred că acest schimb comercial poate fi manageriat și altfel. Avem clienți fideli, spre exemplu fazanul scos din reproducție îl vindem către două asociații de vânătoare. Continuitatea acestor parteneriate a fost asigurată de faptul că rezultatele de pe terenul de vânătoare ne-au fost favorabile. În țară nu avem competitori pe acest segment pentru că la ora actuală toate crescătoriile au deja clienții lor fideli. Competitorii vin din afară, în special din țările estice“, explică șeful fazaneriei.

Diferența între un fazan de vânătoare de calitate și unul cu mai puțin potențial este stabilită, spune șeful fazaneriei, de condițiile de creștere. Fazanul din România este crescut în condiții similare celor din sălbăticie, foarte apropiate de cele din habitatul lor natural. Interacțiunea cu omul este limitată, astfel încât, odată ajuns pe terenul de vânătoare, fazanul să se comporte precum unul din libertate. Fazanii crescuți la Gherghița au un penaj corespunzător și un comportament adecvat prin comparație cu exemplarele aduse din afara țării. Potrivit interlocutorului nostru, condițiile artificiale în care au fost crescute aceste păsări și-au pus amprenta asupra comportamentului și a felului în care arată. Uneori o astfel de pasăre nici nu zboară.

Prețuri de valorificare

Printre probleme, Dan Horia Constantin a expus și faptul că, din nefericire, asociațiile de vânătoare nu se grăbesc să încheie un contract de vânătoare cu ceva timp înainte. De regulă, contractele se încheie doar cu câteva săptămâni înainte de a livra marfa, iar în condițiile acestea nu se poate face o strategie clară de dezvoltare a crescătoriei. Într-o rememorare a celor mai buni ani și a celor dificili, dl Horia spune că cel mai negru an a fost acela în care a fost „inventată sau adusă pe tapet gripa aviară. În cele șase luni de expectativă am adunat cheltuieli imense, iar pierderile se simt și acum. Dacă am fi fost o crescătorie particulară, spre exemplu, sau fără sprijinul Direcției Silvice Prahova, dispăream.“

În ceea ce privește cei mai buni ani, până în anul 2000 a fost o perioadă favorabilă crescătoriilor de fazani. Atunci fazaneria de la Gherghița valorifica între 25.000-35.000 de exemplare mature, iar o mare parte din producție pleca la export. Din 2015 exporturile au picat, iar vânzările au fost făcute exclusiv către clienții din țară. Anul acesta puiul de o zi a fost valorificat cu 6 lei, puiul de 30 de zile 13 lei, puiul de 60 de zile 20 de lei, iar la puiul de 100 de zile prețul a fost de 30 de lei. La 150 de zile, când pasărea este cel mai expresivă, costă 7-8 euro și până la 10 euro.

„În ultimul timp am primit cereri pentru fazanul de consum deplumat. În momentul de față nu deținem un abator modular, dar am făcut demersuri în acest sens. S-au făcut calcule și mi s-a spus că nu ar fi profitabil pentru că nu a avea continuitate în abatorizare pe tot parcursul anului. Un fazan de consum în luna octombrie, decembrie, când deplumat ar avea un kilogram și jumătate costă aproximativ 15 euro,“ spune Constantin.

Condiții de creștere

pui de fazani

Puii de fazan sunt foarte sensibili în prima perioadă a vieții lor, respectiv în primele două săptămâni. Astfel din eclozoare, de la o temperatură de 36 de grade Celsius, sunt transferați în halele de creștere. Aici, în primele zile de la transfer, se asigură condiții relativ similare celor din eclozoare. Temperatura inițială este de 36 de grade Celsius după care, în decurs de două săptămâni, scade treptat până la 24 de grade. Astfel puii nu suferă șocuri termice care să le afecteze dezvoltarea și care să ducă la pierderi în crescătorie. Din punctul de vedere al igienei, trebuie asigurate niște condiții destul de stricte care încep la poarta fermei cu un filtru de dezinsecție. Igienizarea spațiilor se face zilnic cu dezinfectanți omologați, iar după ce se încheie un ciclu de producție și aparatele nu mai sunt folosite sunt, de asemenea, igienizate. În primele zile de viață puilor li se asigură o furajare specială, un nutreț combinat realizat după o anumită rețetă în care proteina brută ajunge și la 27%. Se asigură o medicație specială și un complex de polivitamine. Procentele de mortalitate standardizate de la puii de o zi și până la fazanii maturi sunt de 24,5%. Acest procent poate fi scăzut prin asigurarea unor factori favorabili de creștere, temperatură, umiditate apă hrană de calitate și o medicamentație corespunzătoare. În crescătoria Gherghița sunt patru hale de creștere cu o capacitate de 7.000 de pui, cu 20 de boxe a câte 350 de pui/boxă. Boxa are un perimetru de 16 mp. După 50 de zile puii sunt mutați din halele de creștere în volierele de stocaj, unde vor rămâne până la momentul valorificării. În volierele de stocaj există un amestec de plante care se apropie foarte mult de ceea ce se găsește în habitatul natural al fazanului, adică umbră, vegetație arbustivă, plante tehnice și cereale.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media