Rasa Saanen, rentabilă și în județul Teleorman

Rasa de capre Saanen a fost cea care l-a convins pe primarul comunei Seaca din județul Teleorman, Lucian Călin, să reinvestească în zootehnie. Acesta a renunțat în 2014 la ferma de vaci pe care o avea de mai multă vreme și a schimbat registrul orientându-se către o altă specie. Astfel, a mers în Franța, a achiziționat 20 de ieduțe din rasă pură și a pornit alături de familie pe un alt drum, unul despre care spune că este mai rentabil.

Capre aduse din Franța

Pentru a începe o nouă afacere, Lucian Călin a mers în Franța pentru a achiziționa animale din rasă pură. „Investiția inițială a fost destul de mare. Am plătit 250 euro/iadă, dar pot spune că mi-am recuperat banii pentru că mai apoi am vândut ieduțele, nu am crescut atât de mult efectivul. Vând o ieduță cu 150 euro, pentru că le dau de mici, iar o capră cu 350-400 euro. În acest moment am 60 de capre, majoritatea din rasa Saanen, dar am câteva exemplare din rasa alpină franceză. În acest efectiv am 3 țapi, unul adus chiar din Franța, l-am cumpărat împreună cu cele 20 de ieduțe“, a declarat primarul.

Acesta susține faptul că rasa Saanen este rentabilă, are capre care îi asigură chiar și 7 litri de lapte/zi. I-am vizitat ferma înaintea Paștelui, iar la acel moment 45 de capre deja fătaseră. 7 dintre ele câte 3 iezi, 35 de câte 2 și doar 2 capre au fătat un singur ied. În total 52 de țapi și 38 de ieduțe. „Țapii fătați de capre mai bune îi opresc și îi vând pentru reproducție, restul îi vând pentru sacrificat, iar ieduțele le vând. În perioada Paștelui obțin 20-23 lei/kg, este un preț mulțumitor pentru mine pentru că nu investesc foarte mult în furajare, nu le dau concentrate, doar lucernă și porumb“, a mai adăugat Lucian Călin.

Furajare din sursă proprie și muls mecanic

În ceea ce privește furajarea, acesta a specificat faptul că le administrează hrană de 5 ori pe zi – dimineața grăunțe, după ce au fost mulse primesc prima masă de fân, la prânz iar fân, după-amiază a treia tranșă de fân, iar seara, atunci când sunt duse la muls, primesc iar boabe. „Eu cultiv 10 ha cu lucernă, deci le asigur furajarea din sursă proprie. Creșterea acestor capre nu diferă de creșterea caprelor din altă rasă, nu necesită îngrijire specială. Le îngrijesc, țin cont de vaccinurile recomandate și nu pot spune că sunt pretențioase. Le țin într-un spațiu deschis, dar în curte, nu pe câmp pentru că au ugerul destul de mare și trebuie să aibă un spațiu curat, amenajat pentru ele, astfel încât nu să se zgârie sau înțepe în mărăcini pe cine știe unde. Mulsul este mecanic, am un aparat cu două bidoane de inox și astfel pot mulge 4 capre în același timp. Am și sală de muls, dar încă nu am pus-o în funcțiune“, a punctat Lucian Călin. 

Întrebat de ce a renunțat la ferma de vaci în favoarea caprelor, primarul a precizat faptul că a ținut cont de cerința din piață pentru că atât prețul laptelui, cât și cel al brânzei de capră sunt mai mari decât cele obținute pentru laptele ori brânza de vacă. În acest moment vinde brânza de acasă, are clienți fideli, inclusiv din București, dar mai ales din comună, care știu că beneficiază de un produs de calitate.

Originară din Elveția, Saanen este una dintre cele mai apreciate rase de capre. Producția și calitatea laptelui sunt motivele pentru care mai este cunoscută și ca Holsteinul caprelor. Media de lapte/zi este în jur de 5 litri, iar pe durata lactației de 9 luni producția variază între 600 și 1.000 de litri, la nivel european înregistrându-se chiar și recorduri de peste 1.200 de litri. Față de alte capre, cele din rasa Saanen au capul mai mic, urechile îndreptate înainte, gâtul lung, ugerul mare sub formă de pară, bine dezvoltat. Capacitatea acestora de a se înmulți este destul de bună, la un efectiv de 100 de capre putându-se obține anual între 180-250 iezi.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO