Cum să îți protejezi stâna de prădători

În 2015 scriam pentru prima oară despre proiectul Wolflife derulat de Agenţia Pentru Protecţia Mediului Vrancea. A fost primul proiect de amploare dedicat lupilor din România. Pe lângă studiile și cercetările din teren care au avut ca scop evaluarea și monitorizarea haitelor de lupi, s-a început atunci și o campanie de promovare a acestui prădător prin excelență. Persuasiunea echipei Wolflife de a arăta lumii și un alt chip al lupului, unul mai puțin mitic, a scos la iveală un animal extraordinar prin prestanța și tabieturile sale. Prin intermediul proiectului Wolflife, oamenii au aflat că lupul este indispensabil pădurii. De aceea și eu am gravitat permanent în jurul acestui subiect. Nu am vrut ca lupul să fie uitat, sau ostracizat pentru conflictele inerente cu omul. Proiectul derulat de Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea are mai multe componente. În afara campaniilor de conștientizare, s-au prezentat și variante concrete pe care ciobanii le pot aplica pentru a-și proteja stânele. Opțiuni care nu implică uciderea prădătorilor, ci care mizează pe o coexistență naturală și, firește, asumată de cei care trăiesc pe același teritoriu cu lupii și urșii. Articolul de față are ca sursă de inspirație Ghidul celor mai bune practici pentru reducerea pagubelor produse de lup în sectorul zootehnic elaborat de APM Vrancea.

În mintea lupului

Psihologia acestui prădător ne arată că, în pofida tuturor aparențelor, lupul nu preferă oile sau caprele în locul animalelor sălbatice. De fapt, spun experții, lupii atacă animalele domestice numai când le consideră o pradă mai uşoară faţă de cerb sau mistreţ. În ghidul APM, într-o scurtă descriere psihologică a acestui prădător, lupul este prezentat ca un animal foarte precaut, care se teme de orice obiect necunoscut care se mișcă sau care face zgomote neobişnuite. Mirosul de om îl sperie, de asemenea. Din aceste considerente, în opinia biologilor lupul nu este deloc periculos pentru oameni fiindcă nici măcar în cele mai grele perioade ale iernii, nu îi atacă pentru a-i mânca. Există o singură situație excepțională în care acest prădător devine periculos pentru om, și anume atunci când lupul suferă de turbare. Atunci acesta își pierde frica naturală faţă de om, însă atacurile făcute sub imperiul acestei boli sunt extrem de rare. Atunci când este constrâns de condițiile din habitatul său natural sau intuiește în șeptelurile de animale o șansă de a-și procura hrana mai ușor, lupul renunță la conduita sa de justițiar și se transformă într-un oportunist. Așa apar conflictele și așa s-a creat impresia că lupul este un prădător care trebuie ucis până la ultimul exemplar. Prin proiectul Wolflife, APM Vrancea și-a asumat misiunea de a arăta că nu este imposibilă conviețuirea între lupi și oameni și că, mai mult, omul își poate desfășura activitatea, fără să intervină în cursul firesc al naturii.

Montarea gardurilor electrice

Una dintre variantele propuse de APM Vrancea este împrejmuirea stânelor cu gard electric. Potrivit lui Silviu Chiriac, expert în carnivore mari și reprezentant al APM Vrancea, „putem folosi gardul electric practic oriunde, acesta putând fi alimentat de la acumulator sau panou solar, nefiind necesară reţeaua de curent electric. Gardul electric eficient este format din cel puţin 4 fire, plasate la o distanţă de maximum 30 cm între ele, şi are o înălţime de cel puţin 1,2 m. Curentul produs de generatorul de impuls trebuie să fie suficient de puternic (peste 4.500 V) pentru a preveni atacul lupului sau ursului. Trebuie să avem grijă ca firele să nu atingă nimic în afară de izolatorii de pe stâlpi și să tăiem crengile arborilor care sunt prea aproape de fire.“ Este recomandat ca generatorul care pune în funcțiune gardul electric să fie montat cât mai aproape de casa de stână, de preferat în interiorul zonei îngrădite la care animalele să nu ajungă, prevenind astfel deteriorarea acestuia.

În cazul în care la stână sunt crescute și alte specii de animale este important ca ţarcurile lor să fie, de asemenea, amplasate în interiorul incintei protejate de gard electric. Mentenanța și verificarea gardului electric se face periodic. Este important să verificăm permanent starea împământării, iar solul în jurul acestuia trebuie să fie umed în permanenţă.

• Dacă un prădător a reuşit să ucidă un animal la stâna sau gospodăria noastră există o şansă mare ca el să se întoarcă în zilele următoare. Trebuie să ţinem cont de acest lucru şi să întărim măsurile de prevenire şi protecţie.
• Raportat la pierderile economice cauzate de atacurile prădătorilor într-o stână, costurile realizate cu montarea unui gard electric sunt recuperate în două sau trei sezoane de păşunat.
• Și atunci când animalele sunt scoase din incinta stânei la pășunat există măsuri de prevenție a atacurilor prădătorilor. Turma trebuie însoțită de câini de pază cu statură impozantă care să inhibe asaltul lupilor și urșilor. Aceștia au o aversiune înnăscută faţă de câine, astfel că de foarte multe ori este suficient ca aceștia să fie alături de turmă pentru ca prădătorii să renunțe la atac. Câinii buni rămân în jurul animalelor, în poziţii cu vizibilitate bună, pentru a putea interveni imediat în caz de nevoie. Este recomandat de asemenea ca alături de turmă să fie cel puțin un măgar pentru că acesta se dovedește extrem de vigilent în a detecta prezența prădătorilor. O regulă de aur este aceea ca animalele bolnave, șchioape sau cele care urmează să fete să fie lăsate la stână în locuri sigure pentru că prădătorii le vor considera ținte sigure.

Laura ZMARANDA