cemrom iulie 2018
update 13 Dec 2018

Mangalița și Bazna, două rase care nu se lasă puse la colț!

  • Publicat în Zootehnie

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

porci mangalita 6

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului