cemrom iulie 2018
update 17 Aug 2018

Cea mai productivă fermă din Ungaria vinde laptele unui procesator din România

  • Publicat în Zootehnie

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP