cemrom iulie 2018
update 15 Jul 2018

PROIECTUL „SARA-DEMO“ - Contribuția proiectului la reducerea incidenței / atenuarea efectelor acidozei ruminale subacute

  • Publicat în Zootehnie

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - Balotești

Despre proiectele IBNA: PROIECTUL „SARA-DEMO“

Valorificarea rezultatelor preliminare legate de acidoza ruminală subacută (SARA) prin dezvoltarea de produse furajere „prietenoase față de mediul ruminal“ (2017-2018)

Partea II: Contribuția proiectului la reducerea incidenței / atenuarea efectelor acidozei ruminale subacute

În numărul anterior (prima parte a articolului) arătam că, urmare a aplicării tehnologiilor de exploatare intensivă, efective mari de animale de fermă (mai ales din categoriile vaci de lapte, tineret la îngrășat etc.) prezintă un risc ridicat de instalare a acidozei ruminale subacute (SARA), tulburare metabolică ce produce efecte negative majore asupra eficienței furajării, profitabilității fermei etc.

De asemenea, menționăm că de multe ori fermierii nu prea au de ales și trebuie să mențină un nivel ridicat de producție pentru a rămâne rentabili, iar asta presupune o furajare intensivă a animalelor, cu efectele negative amintite. Pe de altă parte, în timp ce forma acută a acidozei ruminale poate fi ușor depistată (efecte foarte evidente), determinând fermierul să ia măsuri rapide, forma subacută este dăunătoare atât prin faptul că afectează un număr mult mai mare de animale cât și din cauză că este dificil de diagnosticat, mai ales dacă fermierii nu au experiență în acest subiect.

foto GC pt articol LS

Riscul de instalare a acidozei ruminale, respectiv efectele acesteia pot fi diminuate prin diverse abordări ce țin de strategia de furajare, modul de alcătuire a rațiilor, etc. În urma unor cercetări derulate în ultimii ani, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA) a generat un set de recomandări nutriționale prin care se poate diminua riscul apariției acidozei ruminale subacute sau măcar se pot limita durata și intensitatea acesteia până la un nivel la care efectele negative devin acceptabile. Aceste cercetări au ajuns la stadiul verificării în practică a unora dintre strategiile de furajare testate în timp (amidon lent degradabil versus rapid degradabil în rumen, utilizarea de fibre lent degradabile dar cu digestibilitate ridicată, clasicele substanțe tampon etc.).

Această verificare este realizată în prezent prin derularea unui proiect de tip PED (proiect experimental-demonstrativ): conform condițiilor de finanțare, aceste proiecte trebuie să pornească de la rezultate experimentale obținute în proiecte anterioare, la nivel de laborator, și să continue valorificarea acestora prin aplicații practice, ce pot fi implementate de către sectorul privat.

În cazul proiectului SARA-DEMO, finanțat de către UEFISCDI, prin contractul 13PED/2017, consorțiul este format din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești (www.ibna.ro) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (http://www.ubbcluj.ro/ro/). Proiectul vizează valorificarea rezultatelor preliminare obținute în teste anterioare de metabolism ruminal (axate pe acidoza ruminală subacută), prin dezvoltarea de produse furajere „prietenoase față de mediul ruminal“ (rumen-friendly), care au un „potențial acidogen“ scăzut, dar care permit atingerea unor niveluri productive ridicate (de exemplu, producția de lapte), minimizând în același timp riscul de instalare a acidozei ruminale subacute.

Problema principală legată de implementarea în practică este că decizia de aplicare a unor strategii de furajare care să conducă la prevenirea/atenuarea efectelor acidozei ruminale subacute conduce la costuri mai mari sau la dificultăți suplimentare de organizare a activităților fermei. Prin urmare este necesară o modalitate fezabilă (rapidă, ieftină, neinvazivă, ușor de implementat în practica zootehnică...), prin care să poată fi depistată acidoza ruminală subacută prin verificări de rutină.

În general, efectele aplicării diverselor strategii de furajare asupra mediului ruminal sunt verificate prin utilizarea de animale fistulizate sau prelevarea de lichid ruminal prin metode moderat-invazive, dar această abordare nu poate fi implementată în practica zootehnică.

Mai există posibilitatea estimării/predicției potențialului acidogen al rațiilor în momentul elaborării acestora. Spre exemplu, potențialul acidogen este mai redus în cazul fânurilor față de cereale boabe, în cazul cerealelor măcinate față de cele aplatizate, în cazul porumbului boabe față de orzul boabe etc. Anumiți aditivi furajeri (de exemplu, substanțele tampon) influențează la rândul lor potențialul acidogen general al rației (în sens pozitiv sau negativ)... Această abordare necesită însă cunoștințe tehnice/informații specifice mai avansate față de formularea clasică a rațiilor, de care mulți fermieri nu dispun încă.

O bună oportunitate o reprezintă ușurința cu care se pot preleva probele de lapte atât în fermele zootehnice care și-au modernizat sălile de muls (unde procesul poate fi automatizat), dar și în fermele care au beneficiat mai puțin de investiții.

Este bine cunoscut că probele de lapte sunt deja utilizate pentru depistarea diverselor probleme (prin determinarea celulelor somatice, determinarea MUN, etc.); aceleași probe de lapte ar putea fi utilizate și pentru depistarea acidozei ruminale subacute, prin dozarea unor biomarkeri specifici (OCBFA), în condițiile în care aparatura de laborator devine din ce în ce mai performantă, mai rapidă, mai eficientă, iar analize care în trecut păreau inaccesibile devin doar o rutină...

În acest context, proiectul își propune, pe de o parte, să verifice în practică efectele unor strategii de furajare specifice asupra performanțelor animalelor, dar și asupra unor constituenți de finețe ai laptelui.

Pentru mai multe informații puteți contacta directorul de proiect: Cătălin DRAGOMIR (la telefon 021.351.20.84 sau e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) și puteți vizita pagina web a proiectului: http://www.ibna.ro/sara-demo

Cătălin DRAGOMIR*, Mihaela VLASSA**

* Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA)

** Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (UBB)

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului