Va reuși România să se opună plafonării?

Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 164 de milioane euro (815,5 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului producției agricole primare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru reducerea dependenței de combustibili.

Ajutoarele din cadrul schemei vor aveao valoare limitată și vor fi sub forma unor subvenții pentru dobânzile la împrumuturi. Măsura va fi deschisă producătorilor agricoli care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În special, în cadrul schemei României ajutorul nu va depăși 280.000 euro/beneficiar și se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici sunt disponibile mai multe informații privind Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie cu zero emisii nete. După ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate, versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.111915 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

În această seară de marți s-a întâmplat cu adevărat un lucru măreț... E un lucru de mult așteptat... Pentru unii chiar este ceva unic în viață, și anume... Bineînțeles că este vorba de calificarea naționalei de fotbal a României la Campionatul European din vara anului 2024.

Pentru unii, ceva normal, pentru mine, o adevărată bucurie venită din dragoste și patriotism pentru nația noastră. Este pentru prima dată în viața mea când prind o calificare mai serioasă a României, care unește din nou oamenii sub același tricolor și le oferă, într-un final, același ideal.

Timpul trece și cred că majoritatea ne-am dat seama de lipsa unui scop și a unei linii bine definite în privința viitorului țării, care se reflectă câteodată și în viața de zi cu zi a fiecăruia, prin solitaritate, aroganță și egoism.

Eu astăzi am simțit opusul... Am simțit cum toată lumea pleda pentru același scop și că dorința fiecăruia este una singură, aceea de a fi bucuroși și de a deveni din nou cunoscuți în rândul lumii. Iată că într-o minunată seară, cum-necum, fotbaliștii au reușit să-și atingă propriile obiective, dar mai mult de atât, au atins sufletele oamenilor.

Știu că s-a scris și o să se scrie mult pe acest subiect, iar el la un moment dat va părăsi scena principală, însă cum să nu-ți dai cu părerea despre așa ceva...

Mie unul mi se pare incredibil cum un sport poate crea atâtea emoții și să readucă în inimile noastre, ale românilor, mândria națională.

Uiți parcă de toate problemele zilnice și devii euforic și plin de viață, parcă tu ai fi acolo pe teren.

Copil fiind, cred că tot ceea ce am simțit în acele momente nu poate fi descris detaliat în cuvinte, dar totuși cei care au trăit acest moment și poate cele anterioare, ale „GENERAȚIEI DE AUR“, au din nou speranță că lucrurile vor lua o alură din ce în ce mai bună în viitor, cu multă muncă și perseverență.

Emoția calificării absolute, pe primul loc în grupă, i-a făcut pe români să aibă curaj să-și asume lucrurile care îi fac cu adevărat mândri și să-și dea seama că fiecare dintre noi avem ceva special, ceva ce alții nu au și că valoarea este dată de noi, oamenii, iar mai apoi de resurse ajutătoare precum banii.

Mai mereu am spus despre vestici că sunt mai buni, că au ceva în plus, că sunt mai speciali, însă nu este așa, cel puțin într-o anumită măsură, fiindcă noi aici pe acest pământ avem de toate, munte, mare, deltă, Dunăre, câmpie, dealuri, dar cel mai mult avem resursa umană. Este adevărat că ușor-ușor suntem din ce în ce mai puțini, dar aceștia care suntem aici trebuie să ne legăm tot timpul de pârghii cum e cea a naționalei, care să ne dea încredere in forțele proprii.

Eu am speranță deplină în ceea mă privește dar și în români pentru că suntem niște oameni speciali, cu un mare potențial și cu o șansă la un viitor mai bun...

Alexandru OPREA-BANU

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, Corteva Agriscience, a anunțat câștigătoarele competiției de proiecte agricole pentru femei în cadrul programului de granturi educaționale TalentA 2023. Compania a acordat granturi pentru trei proiecte câștigătoare cu scopul de a contribui la dezvoltarea comunității și susținerea securității alimentare.

TalentA este un program educațional internațional fondat de Corteva Agriscience, lansat inițial în 2019 în Spania pentru femeile inovatoare care lucrează în agricultură. Cu patru ani în urmă, România a devenit a treia țară care a implementat acest program, cu scopul de a îmbunătăți securitatea alimentară în societate prin extinderea oportunităților educaționale și accesul la finanțare pentru fermierele.

A patra ediție a programului de granturi TalentA, realizat de Corteva Agriscience în parteneriat cu compania de consultanță Starperformining pentru femeile fermier din România și Republica Moldova, a încheiat patru luni intense de educație antreprenorială și agricolă, oferind, de asemenea, suport de mentorat pentru dezvoltarea proiectelor care au concurat pentru granturi de la Corteva Agriscience. Anul acesta, 74 de participante au luat parte la program, cel mai mare număr de participante din ambele țări. După finalizarea modulelor educaționale, finaliștii au dezvoltat proiecte cu ajutorul mentorilor, concentrându-se pe dezvoltarea propriilor afaceri și sprijinul acordat comunității prin impactul acestor inițiative la nivel local.

„Corteva Agriscience este profund implicată în dezvoltarea comunităților în care activăm, iar angajamentul nostru față de femeile din agricultură se cristalizează sub forma programului educațional TalentA. Această inițiativă de succes își propune să ajute femeile din zonele rurale să beneficieze de o pregătire solidă și un proces de învățare care contribuie la dezvoltarea comunităților lor. În fiecare an, Corteva Agriscience admiră determinarea participantelor, deoarece acest lucru confirmă beneficiile semnificative ale cursurilor din cadrul programului educațional. Proiectele depuse în cea de-a patra ediție sunt de interes, merită sprijin, și felicităm toate participantele pentru implicarea lor”, a subliniat Maria Cîrjă, Managerul de Marketing al Corteva Agriscience în România, Republica Moldova și Ungaria, subliniind importanța programului TalentA în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor rurale.

Un juriu de experți a evaluat și a selectat trei participante care au primit granturi de la Corteva Agriscience:

• Iris Maria Roșculeț, județul Ialomița, România, ferma „Serele Dulci”, proiectul „Serele Dulci”

Proiectul implică dezvoltarea unei culturi mixte de viță-de-vie și de tomate pe o suprafață de 1800 de metri pătrați și o seră de înaltă performanță de 1200 de metri pătrați, în care poate produce dulceață din legume și struguri la ferma părinților săi. Obiectivul proiectului este de a aduce inovație și sustenabilitate în sectorul agricol, reprezentând nu doar o oportunitate de afacere, ci și o modalitate de a contribui la viitorul sănătos al comunității locale și la transmiterea moștenirii pământului.

„Programul TalentA este o oportunitate unică pe care oricine ar trebui să o valorifice. Informațiile sunt furnizate în cel mai plăcut mod de către cei mai frumoși și calificați oameni, iar relațiile care se formează între participanți și organizatori sunt de durată. TalentA m-a ajutat să învăț că încrederea începe să-și facă loc prin toate temerile că ar putea fi o misiune imposibilă să-ți îndeplinești visul, dar investirea în viitorul femeilor rurale prin pregătire și granturi pentru a reduce decalajul de gen poate contribui la crearea unui viitor sustenabil, un viitor în care putem valorifica resursa neglijată în agricultură, femeile, pentru a ajuta la atingerea principalului obiectiv al TalentA", a declarat Iris Maria Roșculeț.

• Alexandra Buliga, județul Neamț, România, Ferma BAIAGRO, proiectul „Punem Agricultura pe Picioare"

Proiectul include servicii mobile pentru repararea și întreținerea utilajelor agricole în județul Neamț. În același timp, vizează adaptarea echipamentelor și tehnologiilor agricole pentru a fi folosite de persoanele cu dizabilități de mobilitate, în conformitate cu un proiect pilot național care oferă soluții inovatoare necesare în acest sector.

„Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipa Corteva și programul TalentA, care au crezut în proiectul nostru pilot, un proiect cu suflet, pentru suflet! Pentru mine, experiența TalentA înseamnă oameni. Femei antreprenori în domeniul agriculturii care au un obiectiv comun: agricultura de calitate și afaceri frumos dezvoltate, cu respect pentru mediu, pentru oameni și pentru mediul antreprenorial românesc”, a declarat Alexandra Buliga.

• Maria Boldurescu, Raionul Călărași, Republica Moldova, Grădina Bee Paradise, proiectul „Colectarea și valorificarea apei de ploaie pentru crearea Grădinii Bee Paradise”

Grădina „Bee Paradise" constă în restaurarea și extinderea bazei de apicultură, care trebuie diversificată și să se desfășoare pe tot parcursul dezvoltării stupilor. Proiectul susține obiectivele de sustenabilitate prin promovarea celor mai bune practici în agricultură, care sunt soluții pentru reducerea impactului asupra problemelor precum controlul resurselor de apă și minimizarea risipei de apă, și adaptarea la schimbările climatice prin practici de conservare a terenurilor.

„Am onoarea de a fi printre primele participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate și coerente au reprezentat o experiență unică și valoroasă pentru mine, deoarece abia începem în domeniul afacerilor. Mulțumiri pentru oportunitate și dedicare acestui proiect se îndreaptă către echipele Corteva Agriscience și Starperformining," a împărtășit Maria Boldurescu.

De asemenea, compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a acordat un mini-grant proiectului „Livada cu aluni” depus de Carmen Minciunescu din Constanța. Scopul principal al acestui proiect este de a extinde cultivarea alunilor pe ferma familială Aquila Agricola. Acest tip de cultură este o raritate pentru regiunea Dobrogea, care s-a confruntat cu secetă în acest an și necesită un consum redus de resurse de apă.

„Sunt foarte bucuroasă că am avut oportunitatea de a face parte din programul TalentA, de a întâlni oameni minunați, experți în afaceri și fermiere care împărtășesc același scop al dezvoltării agriculturii. Programul oferă cunoștințe în management, înțelegere și menținere a echilibrului financiar. Recomand cu căldură fermierelor să se înscrie în acest minunat program sponsorizat de Corteva”, a spus Carmen Minciunescu.

Prin intermediul programului educațional TalentA, Corteva Agriscience vizează femeile fermier din zonele rurale, cu un angajament puternic de a îmbunătăți calitatea vieții în aceste zone. Această inițiativă le oferă acces la informații și finanțare și le sprijină în dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor. Investiția în emanciparea femeilor rurale reprezintă o modalitate de a promova egalitatea de gen, de a eradica sărăcia și de a stimula creșterea economică inclusivă.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, Corteva Agriscience anunță încheierea celei de-a patra ediții a programului educațional TalentA 2023 cu un atelier practic pentru femeile-fermier. 64 de femei din România și 10 femei din Republica Moldova au participat activ la procesul de învățare și dezvoltarea de proiecte pentru a-și susține comunitățile și afacerile, iar cele mai bune propuneri vor fi premiate de Corteva Agriscience cu granturi la sfârșitul lunii octombrie.

Pe lista participantelor la TalentA-2023 se află femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani din diferite regiuni ale celor două țări, care lucrează în diverse domenii ale agriculturii – cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, creșterea animalelor și a păsărilor de curte, apicultura și horticultura. Este pentru prima dată când programul a fost deschis și pentru studente aflate la începutul carierei, ceea ce întărește angajamentul Corteva de a le oferi oportunități de dezvoltare tinerilor și de a îmbunătăți comunitățile lor.

Programul educațional, dezvoltat și sponsorizat de Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, s-a desfășurat timp de cinci luni începând cu luna mai și a inclus două module de studiu: modulul de afaceri cu 10 cursuri și modulul de agribusiness cu 4 cursuri. Cursurile au fost susținute și conduse de profesioniști Corteva și de membri ai echipei Starperfomining, o firmă de consultanță în afaceri, care este partener oficial al programului încă de la prima ediție din România.

„La Corteva, credem cu tărie că femeile pot avea o contribuție semnificativă la progres, inovație și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale. De aceea, programul TalentA inițiat de Corteva Agriscience a devenit un proiect de succes, solicitat de femeile din România, Republica Moldova și nu numai, precum și un punct de referință pentru industria agricolă la nivel național și în alte țări în care este implementat. Inițiativa Corteva reprezintă o oportunitate pentru femeile din mediul rural de a participa la cursuri gratuite, care le oferă participantelor noastre cunoștințele necesare pentru a dezvolta afaceri sustenabile, dinamice și competitive, cu impact pozitiv asupra progresului comunităților în care trăiesc“, a declarat Maria Cârjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria, Corteva Agriscience.

„TalentA este un proiect remarcabil care duce la nivel înalt dezvoltarea profesională a femeilor - fermier din România și Republica Moldova. Sunt onorat să fiu alături de compania Corteva în acest demers și să contribui la îmbunătățirea abilităților de gestionare a afacerilor participantelor, aspect esențial pentru viabilitatea și sustenabilitatea agriculturii“, a completat Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience pentru proiectul TalentA în România și Republica Moldova.

Cursul final al programului TalentA 2023 a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul unui atelier de lucru de două zile, în care participanții la program s-au întâlnit personal cu consultanții și au interacționat pentru prima dată față în față cu colegii lor după modulele de webinar. Aceștia au dezbătut subiecte fundamentale pentru o afacere agricolă, cum ar fi analiza financiară, resursele umane și tehnici eficiente pentru o recrutare de succes într-un context demografic dinamic, modele de afaceri aplicate proiectelor agricole și impactul digitalizării asupra sectorului prin soluții inovatoare. În etapa actuală, participanții au început pregătirea proiectelor pentru concursul de granturi, care vizează îmbunătățirea securității alimentare a comunităților. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigători care vor primi finanțare din partea Corteva Agriscience la sfârșitul lunii octombrie: Locul 1 – 6000 $, locul 2 – 5000 $, locul 3 – 4000 $.

„Am participat la programul TalentA pentru a cunoaște mai multe femei ca mine, pentru că în zona din care provin, județul Neamț, sunt foarte puține femei fermier și mă simțeam singură. De curând m-am lansat în agricultură, alăturându-mă afacerii familiei mele, Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga, iar venirea aici a însemnat pentru mine să întâlnesc o mulțime de oameni de vârsta mea, care sunt dedicați în ceea ce fac și au idei de afaceri foarte bune, astfel încât acum nu mai simt acea singurătate. Cursurile au fost foarte interesante, m-am implicat activ, iar informațiile pe care le-am primit au fost foarte utile pentru că nu s-au bazat doar pe teorii dintr-o carte, ci pe multă practică, lucru care ne-a plăcut foarte mult tuturor", a declarat Alexandra Buliga, fermier la Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga.

„Am 19 ani, studiez la Facultatea de Medicină Veterinară și vreau să studiez și Agronomie. Împreună cu părinții mei avem o fermã protejatã de 6.000 m², Serele Dulci, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem un contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, dar vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici", a adăugat Iris Maria Roșculet, fermier la Serele Dulci. 

Programul TalentA a fost creat de Corteva Agriscience, al cărei scop este de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a inițiativei educaționale face parte din eforturile de sustenabilitate ale Corteva de a promova abilitarea femeilor în agricultură. TalentA a fost lansată în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementată pentru prima dată în România cu sprijinul echipei Starperformining. Până în prezent, aproximativ 1.300 de femei talentate din întreaga lume au devenit participante la programul TalentA de către Corteva Agriscience.

Ministrul Florin Barbu a avut întâlniri de lucru cu reprezentanții procesatorilor și comercianților pentru a discuta, cu toate părțile implicate, modalitățile de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază precum și extinderea listei de produse pentru care va fi practicat un adaos comercial limitat pe lanțul de procesare-distribuție-comercializare.

”Ne dorim, în continuare, prelungirea acestei măsuri care a avut efectele așteptate, anume de stopare a creșterii prețurilor alimentelor. Am convenit cu procesatorii și comercianții prelungirea măsurii pentru o perioadă de trei luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2024, ținând cont și de faptul că vin sărbatorile de iarnă. În aceeași măsură, de comun acord cu procesatorii și comercianții, vom extinde şi lista de produse care vor beneficia de adaos commercial limitat. Este vorba despre alimente care sunt folosite de români în prepararea produselor pentru masa de sărbători și nu numai, precum: orezul, bulionul, margarina, smântâna, drojdia, cozonacul, varza murată sau usturoiul”, a precizat ministrul agriculturii.

Propunerile făcute de ministrul Barbu au fost agreate de procesatori și comercianți, urmând ca acestea să facă obiectul unui proiect de act normativ, care va urma circuitul de legiferare, respectiv punerea în transparență, avizare si adoptare.

Sursa: madr.ro

Nu știm când și nu știm exact ce o va declanșa, dar o criză financiară va veni în mod cert într-una dintre economiile mari ale lumii. Este imposibil, în epoca modernă, ca această criză să nu lovească și România. Așa s-a întâmplat în 1991, în 1997 și în 2008 și așa se va întâmpla și data viitoare. Acele drumuri parcurse spre acele crize ar fi trebuit să ne învețe că impactul asupra economiei noastre a fost cu atât mai mare cu cât dezechilibrele noastre interne și externe au fost mai mari.

De fiecare dată, economia noastră a fost prinsă pe picior greșit, însemnând că, în perioadele care au precedat crizele, dezechilibrele macroeconomice fuseseră amplificate de politici greșite. În mod particular, în fiecare perioadă ce a precedat anii amintiți, politica noastră fiscală a promovat creșterea deficitelor bugetare, ceea ce însemna că utilizarea ei în criza ce avea să vină era aproape imposibilă, arată Lucian Croitoru, consilier guvernator, Cancelaria BNR, într-o analiză postată pe site-ul luciancroitoru.ro.

Lecția neînvățată

Nu am învățat acea lecție astfel încât, în prezent, suntem într-o situație similară. Deși s-au văzut semnale în ultimii 1-2 ani că o eventuală recesiune sau criză financiară ar putea fi relativ aproape în unele economii relevante ale lumii, noi am permis deficitului nostru bugetar să rămână relativ mare sau, așa cum s-a întâmplat în primele cinci luni din acest an, chiar să crească. Deficitul bugetar este singurul element major care face perioada actuală similară cu perioadele care au precedat anii 1991 și 1997. Dar sunt și alte elemente care fac actuala perioadă mult mai asemănătoare cu perioada care a precedat criza din 2008. Între acestea, alături de deficitul bugetar mare, elementul major îl constituie intrările de capital, care tind să aprecieze nominal leul. Există însă și un element nou, și anume stufoasa și sufocanta reglementare macroprudențială, a cărei existență se speră să atenueze consecințele unei crize financiare asupra activității economice.

Mulți analiști și politicieni cred că măsurile macroprudențiale vor face viitoarea criză mai ușor de suportat și recesiunea mai blândă. Experiențele din economiile dezvoltate din această primăvară ne-au arătat că măsurile respective nu au lucrat și că măsuri ad hoc, de salvare a unor bănci cu resurse neprevăzute în acest scop, au fost necesare pentru a evita generalizarea panicii. Rămâne de văzut la ce evoluții vor da naștere măsurile macroprudențiale și în ce măsură pot ele fi eficiente în limitarea unei contagiuni în România, când va fi cazul.

Până atunci, capitalurile străine continuă să intre în țară (o componentă importantă sunt investițiile de portofoliu), iar deficitul bugetar crește peste nivelurile programate. Aici trebuie să intervină guvernuI. Sensul intervenției ar fi acela de a face loc sectorului privat pentru dezvoltare, adică pentru a-și putea extinde investițiile. Pentru a fi mai clar, reamintesc că intrările de capitaluri contribuie la dezvoltarea sectorului privat, dar și la creșterea deficitului extern al acestui sector, care în acest fel se adaugă la deficitul de cont curent al țării. Acesta din urmă este suma dintre deficitul extern al sectorului privat și deficitul bugetar al guvernului. Pentru ca sectorul privat, care produce bunăstarea noastră, să poată mări propriul deficit prin creșterea mai rapidă a investițiilor decât economisirile, fără ca totuși deficitul de cont curent al țării să crească, guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, sectorul bugetar ar trebui să facă mai multe economisiri.

Dacă nu face ajustarea la timp, guvernul va fi nevoit să facă ajustări mai dure în timpul crizei. Intrarea economiei în criză va însemna că producția va scădea de la un gap inflaționist, ce nu m-ar mira să fie în prezent semnificativ peste 4 la sută, la un minim ce ar putea atinge, să admitem, un minim de minus 4 la sută din PIB potențial. Aceasta înseamnă că deficitul bugetar structural ar crește spre 7-7,5 la sută din PIB. Acel nivel, în acele condiții, va necesita acțiuni dure de reducere, căci altfel aproape nimeni nu va dori să-l finanțeze, iar cei care, totuși, ar face-o vor cere prime de risc foarte mari. Cu alte cuvinte, dacă nu se va restrânge acum cât este necesar, sectorul bugetar se va restrânge mult mai târziu, cum a fost nevoit să facă și după criza din 2008.

Politica monetară va avea și ea probleme

Pe de o parte, până la apariția unei eventuale crize, intrările de capitaluri vor continua să exercite presiuni pentru aprecierea leului. Cu un leu prea apreciat, deficitul structural de cont curent va continua să se deterioreze, reflectând pierderea de competitivitate externă. Din această perspectivă, o reducere a ratei dobânzii ar ajuta în măsura în care intrările de capitaluri depind de diferențialul ratei dobânzii (diferența dintre dobânda noastră și dobânda țărilor din care vin capitalurile). Pe de altă parte, în sectorul privat, cu un leu supraapreciat și cu inflație relativ mare, creditul în valută ar continua să fie mai ieftin decât cel în lei, acesta fiind un motiv suficient pentru a continua să crească în ritmuri alerte, creând riscuri pentru stabilitatea financiară, după modelul deja cunoascut din perioada 2004-2008. Creșterea creditului în valută nu ar putea fi temperată fără o reducere a ratei dobânzii. Mai mult, cu un deficit bugetar în creștere în sectorul public, anticipațiile inflaționiste relativ mari din economie vor crește și mai mult, ceea ce ar cere o creștere a ratei dobânzii, pentru a le tempera. Astfel, politica monetară va continua să se confrunte cu o dilemă referitoare la ce ar trebui să facă cu rata dobânzii, dilemă care, probabil, va persista până la apariția unei crize la nivel global.

La fel ca în 2008, apariția recesiunii nu va însemna că banca centrală va putea reduce rata dobânzii imediat și abrupt. Ca și atunci, inflația va rămâne deasupra țintei pentru o perioadă, deviația ei de la țintă continuând să fie întreținută de anticipații inflaționiste și de excedentul de cerere, care nu se vor evapora, ci se vor reduce gradual de la nivelurile pozitive relativ înalte din prezent (vezi articolul meu „Responding to Criticism of Monetary Policy in Romania in the Decade Surrounding the 2008 Financial Crisis (2004-2013)“, RJEF, XXIV (4), pp. 39-58, 2021). O reducere abruptă a ratei dobânzii nu ar contribui la atenuarea scăderii producției, dacă ar avea ca efect deprecierea semnificativă a leului, care va stimula exporturile, dar va crea panică și va tensiona bilanțurile firmelor cu datorii externe relativ înalte, încetinind creșterea.

Ce va face guvernul?

Pe măsură ce timpul trece, opțiunile pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar se restrâng. În aceste condiții, deciziile care vor deveni inevitabile nu vor fi cele mai bune, ci cele care se pot aplica rapid. Cea mai bună soluție o reprezintă reducerea cheltuielilor acolo unde nu sunt altceva decât risipă sau care rezultă ca urmare a aplicării unor reguli injuste. Ar trebui început cu renunțarea la amestecarea populistă a sectorului bugetar cu alte instituții publice care se autofinanțează, adică nu primesc resurse de la buget, și care nu au altă relație cu sectorul bugetar decât că plătesc impozite. Odată clarificat acest aspect, guvernul ar trebui să taie acele cheltuieli bugetare care, la o analiză atentă, nu sunt altceva decât risipă sau cheltuieli în virtutea unor legi injuste.

Creșterea ratelor de impozitare ghidată de concepția că ar trebui să avem un obiectiv din a ajunge la o pondere a veniturilor măcar egală cu cea medie din UE ar fi eronată. Din perspectiva unei viitoare crize, aceasta nu ar însemna decât că sectorul bugetar se salvează pe spatele sectorului privat, reducându-i acestuia din urmă libertatea economică de a produce veniturile și avuția noastră, pe care guvernul își bazează politicile de redistribuire.

În timp ce o creștere a impozitelor nu este o soluție de dorit, exceptările de la plata impozitelor existente ar trebui eliminate.

Pe măsură ce trece timpul și nimic nu se întâmplă, așa cum ne arată experiența din guvernarea anului 2009, soluțiile grele vor apărea ca inevitabile. Atunci, în 2009, situația bugetară se deteriorase așa de mult încât guvernul a decis să taie salariile cu 25 la sută, care, incluzând și diversele sporuri, au dus la o tăiere a veniturilor de 40 la sută. În plus, TVA a fost crescută la 24 la sută.

În prezent, din nou, avem nevoie de o reducere semnificativă a deficitului bugetar. Cauza problemei este localizată în perioada 2016-2019, când guvernele de atunci s-au angajat într-o politică de creștere a salariilor concomitent cu reducerea impozitelor. Acele politici au fost total greșite! Prinși de pandemia Covid-19 cu un deficit de aproape 5 la sută din PIB, am fost nevoiți să creștem deficitul de la acel nivel, în timp ce alte țări îl creșteau, din cauza aceleiași pandemii, de la 1-2 la sută din PIB.

De data aceasta nu mai este necesară reducerea salariilor din sectorul public. Economia politică a problemei ne arată că nici alte cheltuieli nu vor fi reduse. De exemplu, e război și, din acest motiv, nu mai pot fi tăiate investițiile publice, cum se făcea de obicei. Tot economia politică a problemei (vă rog să reflectați la conținutul acestei expresii), bine înțeleasă, arată că liderilor politici le apare tot mai clar ca necesară eliminarea cotelor reduse la TVA, ceea ce ar fi corect, și creșterea TVA. Nu susțin că TVA ar trebui crescut, spun doar că, împreună cu creșterea accizelor și a altor impozite indirecte s-ar putea să fi devenit soluția inevitabilă. Impozitarea progresivă a salariilor nu ar aduce venituri și nu ar rezolva o problemă, ci doar ar invita la creșterea cheltuielilor publice pentru unii pe banii altora. Asta este calea spre a ajunge cu datoria publică la 100 la sută din PIB sau mai mult, așa cum au ajuns deja multe dintre țările dezvoltate.

Creșterea TVA va rezolva problema deficitului bugetar, dar într-un mod superficial. E o soluție superficială, pentru că nu privește cauza de fond, și anume modul în care cresc cheltuielile curente în sectorul bugetar, neghidate de principii corecte. Este la fel de superficială ca și soluția de a crește economia prin politicile wage-led-growth din perioada 2016-2019. Nu este o soluție structurală. Nu este o justificare acceptabilă să spui că, dacă tot s-au făcut acele derapaje, atunci ar trebui să le acoperim prin creșteri de rate de impozitare. Până ce nu se vor crea condițiile culturale și juridice pentru a conduce politica fiscală după principii corecte, creșterea ratelor de impozite, oricât de mult, nu va duce la creșterea semnificativă a ponderii veniturilor fiscale în PIB și nu va duce nici la creșterea cantității și calității de bunuri publice pe care le oferă guvernul. Va duce doar la creșterea evaziunii fiscale. Dificultatea politică în legătură cu creșterea TVA, în cazul în care această măsură va deveni inevitabilă, este că produce inflație. O inflație despre care publicul va reuși să înțeleagă rapid că este produsă de guvern. Va fi dificil pentru politicieni să explice că deficitul acela excesiv, care nu mai poate fi susținut, „ocupa“ locul inflației bunurilor de consum, că erau, într-o bună măsură, același lucru, că era unul în locul celeilalte. (Lucian Croitoru)

„Cred că orice soluție de reducere a deficitului bugetar va fi adoptată va arăta și de această dată cum politicile greșite din trecut, neghidate de principii corecte, creează «necesități» pe care guvernele trebuie să le rezolve, punând guvernul, așa cum ne-a explicat Hayek, pe un drum pe care nu-l controlează, deși guvernul trăiește cu impresia că ia deciziile pe care le dorește“, Lucian Croitoru

Dacă în 1938, anul de vârf al economiei interbelice, România avea 4.049 tractoare de diferite tipuri, în posesia marilor moșieri, provenite din import, din 1947 au început să se fabrice la Brașov tractoare românești. De fapt, primul tractor a apărut pe 16 decembrie 1946, tractorul IAR 22 de 38 CP (cai putere). Marii politicieni ai vremii, considerând că românii nu vor fi în stare să fabrice tractoare, afirmau că sunt gata să se arunce în fața primului tractor românesc. Bine că nu s-au ținut de cuvânt deoarece primele tractoare aveau roți de metal prevăzute cu pinteni.

Din 1950 au început să se fabrice tractoarele pe șenile KD-35 și KDP. Au urmat primele tractoare pe roți de cauciuc UTOS-22, 26 ș.a. În 1963 au apărut tractoarele de bază ale agriculturii românești: U-650, S-650, S-1300, iar din 1968 grupa tractoarelor 400 specializate pe diferite domenii: universale, legumicole, pomicole, viticole și pentru terenurile în pantă.

În 1970, agricultura românească dispunea de peste 100 mii tractoare, iar în 1985 avea 178 mii tractoare. În anul 1974 se construiseră la Brașov 400 mii tractoare.

Calitatea tractoarelor românești a fost evidențiată la diferitele confruntări internaționale, și anume:

– în 1965, tractorul U-650 la târgul internațional de la Leipzig a luat medalia de aur;

– în 1974, la același târg, a primit medalia de aur tractorul U-550;

– în 1976, la târgul internațional de la Brno și Zagreb, tractorul TIH-445 a primit medalia de aur;

– în 1982, la târgul internațional de la Leipzig a primit medalia de aur tractorul pe șenile pentru vie SV-445.

Ca urmare a acestor aprecieri, peste 80% din numărul de tractoare fabricate în România mergeau la export în peste 100 țări de pe toate continentele. Se ajunsese la fabricarea a 24 tipuri de tractoare în 100 variante. Majoritatea tractoarelor se fabricau la Brașov, dar se fabricau și la Craiova (A-1800 A și TIH-445), la Miercurea Ciuc tractoarele pe șenile, la Codlea tractorul HC-445 și la Timișoara tractoarele mici de 30 CP. Aprecierea tractoarelor românești se datora construcției lor simple dar robuste, ușor de exploatat și întreținut și aveau prețuri accesibile tuturor agricultorilor.

În prezent, se găsesc încă multe tractoare românești în bună stare de funcționare la agricultorii mici și mijlocii. Aceste tractoare trebuiau doar modernizate și puteau fi competitive pe piața internațională. Au fost mai multe încercări de preluare în fabricație a tractorului U 650, dar nereușite. Îmbucurător este faptul că a început fabricarea tractoarelor agricole românești la IRUM (Întreprinderea de Reparații Utilaje și Mecanisme) din Reghin, județul Mureș.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ministrul Agriculturii Petre DAEA a avut miercuri, 19 aprilie 2023, o discuție în format online cu omologul ucrainean Mikola Solski, având ca subiect măsurile pe care România le va lua pentru protejarea fermierilor români ca urmare a comerțului cu cereale și semințe oleaginoase din Ucraina. La discuții a participat și președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

În cadrul convorbirii, ministrul Petre DAEA i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terțe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăți din cauza fluxului de cereale ucrainene. Ministrul DAEA a reiterat că România, ca Stat Membru, susține demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în fața agresiunii ruse și va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această țară către state terțe și rutele comerciale tradiționale.

Totodată, ministrul Daea a transmis părții ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale și semințe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță) către România, având în vedere dificultățile întâmpinate de fermierii români. De asemenea, ministrul ucrainean a fost înștiințat că de astăzi România instituie controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană, si nu la destinație cum se întâmpla până acum. Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă țară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE.

Pe parcursul discuțiilor, ministrul Mikola Solski a fost informat cu privire la demersul făcut de miniștrii agriculturii din cele cinci State Membre (RO PL HU BG și SK) către Comisia Europeană pentru modificarea Regulamentului 870/2022, astfel încât să fie asigurat culoarul de tranzit către țări terțe, fără a afecta fermierii din statele de graniță.

De asemenea, partea română a transmis omologului ucrainean că se așteaptă răspuns la scrisoarea adresată instituțiilor europene de către cei 4 prim-miniștri din UE și de către președintele Bulgariei cu privire la soluțiile identificate pentru problemele fermierilor și ale pieței.

Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire tete-a-tete, vineri, 21 aprilie 2023, la București, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluții pentru ambele părți.

La sfârșitul lunii martie 2023, Fundația Culturală „Doina și Ion Aldea Teodorovici“ a invitat publicul, oameni de artă, politicieni, reprezentanți ai guvernului, jurnaliști la Casa Academiei Române din Calea Rahovei nr. 147, vizavis de Palatul Bragadiru, pentru participarea la un program cultural-artistic prilejuit de aniversarea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 2018).

În deschidere a vorbit dr. Florin Șandru, istoric, prim-vicepreședintele Fundației ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici“. Această fundație a dedicat evenimentul României, Basarabiei și personalităților importante de peste Prut. Între acestea, au fost evocate personalitățile Grigore Vieru și Pantelimon Halipa. Au fost invitați să ia cuvântul și să evoce evenimentul Unirii din urmă cu 105 ani sau să vorbească despre iubirea de neam și idealul Unirii Călin Vieru din Chișinău, fiul poetului Grigore Vieru, prof. Marius Cârjan, dr. în istorie, Ambasador Iulia Gorea Costin, Președintele de Onoare al Asociației de Dezvoltare pentru România, prof. dr. Elise Stan, etnomuzicolog, dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă, George Rotaru, director Rotarexim S.A. Râmnicu Vâlcea, și Doina Ghițescu, actriță.

A urmat lansarea cărții de poezii Creanga de măr, publicată de Grigore Vieru la Editura Junimea, Iași, în anul centenar 2018. În prezența unor fotostampe cu portretul poetului și al soților Doina și Ion Aldea Teodorovici, publicul a admirat expoziția Identitate națională, simbolistică și cartografie istorică, hărți ale diferitelor perioade din istoria modernă a României prezentată de Rotarexim S.A., editura Bibliostar, Asociația de Vexilologie „Tricolorul“ – Râmnicu Vâlcea și, de asemenea, expusă pe mai multe laturi ale sălilor, expoziția etnografică de costume și obiecte din gospodăria tradițională, reprezentând o parte din Colecția Gabriel Gorjanu Gîlea, inginer doctor zootehnist, profesor de muzică la Colegiul „Dimitrie Bolintineanu“ din București și biolog.

Partea a doua a întâlnirii culturale a adus în fața publicului, precum și în atenția spectatorilor care au vizionat în direct transmisiunea evenimentului la postul Nașu TV, generos partener media, Spectacolul aniversar BASARABIE ROMÂNĂ, subintitulat „Polina Manoilă și invitații săi“. Îndrăgita solistă, reprezentantă a muzicii tradiționale gorjenești, a dat tonul cald, înalt calitativ, prin vechile cântece și doine din repertoriul ei. În continuare, cu aceeași pasiune și clasă interpretativă au cântat Angela Săftoiu, cu repertoriu mehedințean, Polina Gheorghe, repertoriu argeșean, prof. Loredana Streche, originară din Corabia, Romanați, sibianul Sebastian Stan, Maria Fórica și taraful din Izvorul Mureșului, județul Harghita, precum și Mariana Stănescu Verman, cu superbe cântece născute din tradiția Țării Crișurilor. Un recital de muzică folk a susținut cu emoție și cald patriotism Viorel Burlacu din Chișinău, acompaniindu-se la chitară cu aripi de înger, alegând în program valoroase cântece de neam, printre care „Rugă pentru Basarabia“, pe versurile scrise de Ion Buzdugan, (1887, județul Bălți – 1967, București – folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării în 1918): „Dar Doamne, trista mea poveste,/Făr de cuvinte mi-o-nțelege/Căci pentru toți Tu ai o lege,/Și legea Ta Iubire este!... Basarabia, Basarabia...“.

Împreună cu acest cântec, alte cântece, de factură populară patriotică, intonate de Polina Gheorghe și respectiv Mariana Stănescu Verman, soliste de muzică populară și realizatoare de emisiuni la Radio România Antena Satelor, au înălțat cu recunoștință gândurile celor prezenți spre personalitățile istoriei naționale a românilor din toate provinciile care, începând cu Moldova dintre Nistru și Prut, au întregit statul unitar român la 1918. În partea a treia a evenimentului, ca adevărate zâne și fii de prinți, au împodobit scena tineri laureați ai emisiunii Televiziunii Române „O vedetă populară“. Ei sunt: Mihaela Pițigoi din Moșoaia, Argeș, Elena Ioniță din Piatra Neamț, Alexandru Lilea din Craiova, județul Dolj, Gabriel Gorjanu, Gorj, Iulia Vătafu din Ciorăști-Vrancea, Claudia Colniceru din Buzău, Paula Florescu, solistă a Ansamblului folcloric „Busuiocul“ din Bacău, și Simona Alexandru, din județul Teleorman, deținătoarea Trofeului „O vedetă populară“ TVR, sezonul IV. Moderatorii spectacolului au fost Gabriela Cosmina Calițescu, realizator Nașu TV, și dr. Florin Șandru, istoric, cercetător la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, care a ridicat pe cheltuială proprie, la Pitești, câteva monumente, printre care cel dedicat Doinei și lui Ion Aldea Teodorovici, bustul lui Alexandru Ioan Cuza și cel al poetului Grigore Vieru.

Printre partenerii colaboratori ai evenimentului de la Casa Academiei Române din București se numără și Asociația Obștească Centrul Cultural Științific Grigore Vieru, Chișinău, Basarabia, Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni – București, Inteligense Studies Center, Centrul de Studii Hyperion din Universitatea Hyperion, Florăria Olga. Tuturor artiștilor și personalităților culturale, dr. Florin Șandru a înmânat din partea Fundației Culturale „Doina și Ion Aldea Teodorovici“ o diplomă Grigore Vieru și un medalion Mihai Eminescu. La sfârșitul evenimentului desfășurat sub auspiciile conducerii Academiei Române, din rândul invitațiilor de marcă, o distinsă doamnă ne-a împărtășit opinia personală referitoare la organizatori și artiștii din spectacol: „Faceți un lucru bun, de admirat“, și cred că se referea la publicul larg, la tânăra generație care a preluat idealurile de frumusețe, ospitalitate și demnitate, îmbrățișându-și cu dragoste părinții, bunicii, profesorii și colegii care i-au însoțit spre a-i aplauda la Casa Academiei Române din București!

Aurelian POPA STAVRI

Efectivele de bovine ale României sunt în scădere constantă din 2017, iar crescătorii se plâng de faptul că autoritățile nu au un răspuns imediat pentru problemele pe care ei le avansează. Prețul laptelui la poarta fermei îi nemulțumește și, spun aceștia, importurile de lapte ale României creează un context și mai nefavorabil pentru desfășurarea activității lor. În ceea ce privește producția internă de lapte, potrivit datelor statistice prezentate de Institutul Național de Statistică la jumătatea lunii februarie anul acesta, în 2022 a existat o ușoară creștere față de 2021.

În luna decembrie 2022, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 0,7% față de luna noiembrie 2022 și cu 12,8% față de luna decembrie 2021. Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.XII.2022 față de perioada 1.I–31.XII.2021 cu 0,7%.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare și produsele lactate obținute

Date provizorii;

r) Date revizuite față de cele publicate anterior

*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.

**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilor.

Decembrie 2022 comparativ cu noiembrie 2022

În luna decembrie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 608 tone (+0,7%).

Producția a crescut la unt cu 232 tone (+25,7%), smântână de consum cu 761 tone (+14,2%) și lapte de consum cu 1.327 tone (+4,4%).

Producția a scăzut la următoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.165 tone (-7,2%) și brânzeturi cu 581 tone (-7,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut în luna decembrie 2022 față de luna precedentă cu 543 tone (+4,8%).

Decembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2022 cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 10.507 tone (+12,8%).

Producția a crescut la unt cu 62 tone (+5,8%) și brânzeturi cu 283 tone (+3,9%) și a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 5.970 tone (-16,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.693 tone (-10,2%) și smântână de consum cu 58 tone (-0,9%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut în luna decembrie 2022 cu 4.635 tone (-28,1%) față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021

În perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 8.138 tone (+0,7%).

Producția de brânzeturi a crescut cu 3.458 tone (+3,5%).

Scăderi ale producției au fost înregistrate la următoarele produse lactate: unt cu 715 tone (-6,4%), lapte de consum cu 17.088 tone (-4,4%), smântână de consum cu 2.773 tone (-4,1%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 7.801 tone (-3,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 1.329 tone (+0,9%) în perioada 1.I – 31.XII.2022 față de perioada 1.I – 31.XII.2021.

Evoluția cantității de lapte de vacă colectate de unitățile procesatoare

A consemnat Laura ZMARANDA