reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Oct 2019

Proiecte de cercetare la Stațiunea Dancu

  • Publicat în Zootehnie

Revenim inevitabil la cercetare, pentru că în pofida restructurărilor repetate la care a fost supusă, rezistă. Și nu doar atât. Încă oferă rezultate care pot fi implementate în fermele românești. În articolul de față vorbim despre Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu – Iaşi, despre structura ei și cele mai recente proiecte de cercetare.

– Dle director Șteofil Creangă, care este dimen­siunea fermei zootehnice pe care o deține stațiunea?

– Ferma zootehnică din cadrul stațiunii Dancu are un efectiv  total de 766  taurine, din care 634 taurine din rasa Bălţată cu Negru Românească, (378 efectiv matcă, 303 vaci şi 75 juninci), 86 taurine Fleckvieh Simmenthal (57 vaci şi 4 vaci), 46 taurine din rasa Sura de Stepă în conservare de fond genetic. În anul 2002, la SCDCB Dancu, Iaşi a fost adus de la SCDB Mărgineni – Neamţ un nucleu de 24 taurine din rasa Sura de stepă varietatea moldovenească, în scopul conservării de fond genetic valoros şi unic în ţară, aflat în situaţie critică de dispariţie la nivel naţional. SCDB Dancu îşi propune menţinerea şi creşterea efectivului de taurine Sură de Stepă la un minim de 50 de capete, pentru a limita creşterea consangvinităţii, a se evita driftul genetic şi care să asigure posibilitatea creării unei bănci de gene, folosind cele mai moderne biotehnologii de reproducţie: însămânţarea artificială, recoltarea de ovocite, fertilizarea in vitro, conservarea gameţilor şi transferul de embrioni. În prezent, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu Iaşi este proprietara Registrului genealogic naţional pentru rasa Sură de Stepă.

– Stațiunea dispune și de terenuri agricole care asigură baza furajeră a fermei zootehnice.

– Ferma vegetală are o suprafaţă de 47 ha păşuni și 49 ha fânețe, care asigură nutreţurile necesare furajării animalelor din fermă. Sistemul de întreţinere la vaci este de stabulaţie liber la grajd, cu 200 de locuri, pe întreaga perioadă a anului, cu alee centrală pentru furajare. Furajarea animalelor este diferenţiată, în funcţie de vârstă, starea fiziologică, sezon, nivele productive. Administrarea amestecului de nutreţuri are loc mecanic cu remorca tehnologică. Sistemul de exploatare cu circuit închis, precum şi respectarea tehnologiilor şi a normelor sanitar veterinare au contribuit la menţinerea stării de sănătate a întregului efectiv de taurine care este indemn de bolile infectocontagioase, TBC, LEB, IBR, BVD etc. Mulsul vacilor crescute la SCDCB. Dancu Iaşi se face mecanic, echipament Strangko – Danemarca, în sistem centralizat, tip brăduleţ cu 32 de locuri pe două rânduri.

– În cei 36 de ani de activitate de cercetare-dezvoltare în domeniul ameliorării taurinelor la SCDCB Dancu, Iaşi au fost create genotipuri superioare privind potenţialul de producție și cu însuşiri deosebite de rezistenţă şi adaptabilitate la factorii de mediu.

– Rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale SCDCB Dancu Iaşi au contribuit substanţial atât la accelerarea progresului genetic al speciei în zona Moldovei şi nu numai, cât și la formarea de populaţii performante, cu înalt potenţial genetic în unitatea proprie şi la îmbunătăţirea genofondului structurii de rasă la nivel naţional prin livrările de taurine, femele şi masculi de prăsilă către diferiţi crescători de taurine. Totalizând numărul de capete de animale de prăsilă livrate în ţară de la înfiinţare şi până în 2007 au fost peste 4.500 de capete, din care în perioada 1990-2007 s-au livrat 969 de capete (117 masculi şi 852 de femele). În perioada 2011-2014, spre exemplu, în cadrul unui proiect de cercetare din Programul Sectorial ADER au fost obţinuţi  hibrizi de carne  prin încrucişarea vacilor de rasă Bălţată cu Negru Românească reformate productiv  cu tauri din rase de carne Aberdeen – Angus, Limousin, Charolaise, Blue Blanch Belgique. Rezultatele au indicat o bună dezvoltare a hibrizilor de carne corespun­zătoare categoriei de vârstă, cu unele variaţii în cadrul celor patru loturi experimentale. Rezultatele finale ale proiectului au evidenţiat faptul că utilizarea vacilor reformate pentru producţia de lapte din fermă prin realizarea unor hibrizi pentru producţia de carne prin hibridarea cu rase de carne este o soluţie foarte bună pentru creşterea veniturilor într-o fermă de taurine prin valorificarea superioară a resurselor genetice existente.

– Aveți însă și proiecte de cercetare mai recente.

– În prezent sunt în derulare trei proiecte de cercetare contractate cu MADR. Este vorba despre „Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale“. Prin acest proiect ne-am propus să facem caracterizarea morfologică și genetică a rasei de taurine Sură de stepă și să conservăm nucleul de taurine din această rasă pe care îl avem în vederea asigurării diversităţii genetice a populaţiilor de animale în scop ştiinţific, economic, cultural şi turistic. Un alt proiect este intitulat „Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducţie la taurine prin biotehnologii reproductive“. Acesta are ca scop îmbunătăţirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice, respectiv inducerea și sincronizarea estrului la vaci postpartum prin utilizarea diferitelor produse hormonale, singure (gestageni, prostaglandina F2α) sau în asociație (gonadoreline și prostaglandina F2α sau gonadoreline, gestageni și prostaglandină F2 α). Alte obiective ale proiectului sunt creşterea ratei de manifestare a estrului, a ratei de concepție, reducerea intervalului fătare-concepţie sub 100 zile și a intervalului între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a vacilor. Cel de-al treilea proiect se referă la „Îmbunătățirea potențialului productiv în fermele de vaci pentru lapte din N-E României prin producerea de embrioni in vitro folosind donatoare de ovocite înalt productive și material seminal (sexat și nesexat) provenit de la tauri testate“ – creşterea numărului de ovocite recoltate prin metoda OPU. În cadrul acestui proiect vorbim practic despre creşterea numărului de embrioni obţinuţi prin fertilizare in vitro, creşterea ratei de concepţie a femelelor inovulate cu embrioni fertilizaţi in vitro și creşterea potenţialului productiv al femelelor, comparativ cu cel al donatoarelor de ovocite.

Laura ZMARANDA