Sorgul și beneficiile sale în hrana purceilor înțărcați

Utilizarea de materii prime vegetale alternative la cele clasice în furajarea animalelor de fermă capătă o importanță deosebită din cel puțin trei motive:

1. din punct de vedere economic, accentele fiind puse în special pe utilizarea subproduselor al căror preț este mult mai scăzut, iar calitățile nutriționale nu sunt de neglijat;
2. dezvoltarea industriei producătoare de biocombustibil, deșeurile rămase putând fi direcționate către sectorul de creștere a animalelor;
3. nu în ultimul rând, schimbările climatice și consecințele acestora asupra biodiversității. Astfel, cereale clasice precum porumbul și/sau grâul sunt mai puțin tolerante față de secetă.

Sorgul boabe reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă sau substanțe fertilizante comparativ cu alte cereale; este o materie primă vegetală larg răspândită pe glob, ocupând locul cinci în lume după grâu, orez, porumb și orz (Thorabi&Khaksar, 2016, https://www.feedipedia.org). În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Awika&Rooney (2004) au evidențiat conținutul sorgului în diferiți fitoconstituienți incluzând tanini, fenoli, fitosteroli care au influență benefică asupra stării de sănătate. Există mai mult de 30 specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al varietăților moderne (0,5-1%), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor (Mavromicalis, 2014).

Pentru purcei în criza de înțărcare, utilizarea sorgului ca substituent al unei părți din porumb reprezintă o opțiune viabilă datorită implicațiilor pe care le presupune. La INCDBNA Balotești s-a testat influența unui nivel de 20% sorg alb asupra performanțelor și stării de sănătate a purceilor după înțărcare. De managementul din această perioadă critică și modul cum este formulată hrana depinde dezvoltarea ulterioară a sectorului. Hrana este unul dintre factorii care pot genera dezechilibre urmate de efecte negative asupra sănătății. Pentru includerea în hrană a sorgului trebuie luate în considerare câteva aspecte esențiale: conținutul de fibră, echipamentul ezimatic incomplet al purceilor și, nu în ultimul rând, valoarea nutritivă a sorgului comparativ cu cea a resursei clasice, respectiv porumbul.

În studiul nostru finanțat de MADR prin proiect sectorial ADER 6.1.1, am evaluat influența sorgului asupra unor parametri productivi (greutate, spor mediu zilnic, consum de hrană și consum specific) și plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze). În egală măsură, zilnic au fost înregistrate enteritele folosindu-se în acest scop un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de agresivitate. Sorgul a înlocuit 31% din porumb. Greutatea medie inițială a purceilor a fost de 7 kg, iar după 21 de zile s-a ajuns la o greutate de ~11,5 kg. Sporul mediu zilnic a fost îmbunătățit cu 7,49%, ceea ce confirmă o parte din studiile de referință din literatură. Consumul specific s-a redus cu 10%. Adaosul în hrană a sorgului la un nivel de 20% a contribuit, de asemenea, la reducerea cu 21,25% a colesterolui din ser, fapt ce poate fi explicat prin conținutul în biocompuși activi al sorgului. Influență nesemnificativă s-a înregistrat asupra lipazei, cortizolului și trigliceridelor din ser. Frecvența cazurilor cu enterită a fost conform așteptărilor mai mică în cazul purceilor hrăniți cu sorg, fără a fi semnalate cazuri cu gradul 3 (agresivitate mărită), spre deosebire de purceii în cara hrana a avut inclus porumb, la care au fost înregistrate cazuri cu gradul 3 enterită. Rezultatele obținute confirmă faptul că sorgul redevine o alternativă cu potențial valoros pentru purcei.

Mihaela Hăbeanu