reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jun 2019

În Maramureș numărul animalelor în scădere. Doar numărul de caprine s-a dublat după 2007!

  • Publicat în Zootehnie

48,5% (305.528 ha) din teritoriul județului Maramureș este ocupat de terenuri agricole. Cea mai mare suprafață înseamnă fânețe (39,3%) și pășuni (31,7%), ceea ce face ca zona să aibă un potențial ridicat în sectorul zootehnic, situație specifică așezărilor cu un relief preponderent montan (43% relief muntos, 30% de deal și podiș și 27% depresionar). Efectivele de animale sunt însă reduse în comparație cu extensia terenurilor. Numărul de capete la 100 ha este mai mare decât media regională și națională pentru bovine, dar mai redusă pentru ovine și caprine.

În ultimii 27 de ani, structura economică a județului s-a modificat substanțial, după ce a dispărut industria extractivă. Pe acest fond s-a înregistrat o emigrație masivă a populației inclusiv din mediul rural. În consecință, a scă­zut și activitatea agricolă. Specialiștii anticipează o reducere masivă a ponderii ocupării în agricultură în următorii ani și, ce e mai grav, o îmbătrânire accentuată a populației (22 din populația ocupată are deja peste 62 de ani). Așadar e posibil ca și sectorul zootehnic, altădată unul puternic, să-și continue regresul, tendință care s-a manifestat, cu mici excepții, din 1990 încoace.

Scăderi masive la efectivele de bovine, porcine și păsări. În schimb, câștigă teren caprinele și ovinele

Exploatațiile agricole sunt extrem de fragmentate, ca și proprietatea asupra terenurilor, mărimea lor fiind de 2,4 ha, sub media națională. Dintre acestea, doar 0,6% au personalitate juridică și lucrează circa 15% dintre terenuri; restul înseamnă exploatații individuale ale populației, care asigură subzistența și autoconsumul. Din 1990 și până în 2007, data aderării României la UE, dar și perioada cu cea mai ridicată rată de migrație a populației, efectivele de animale au scăzut dramatic, cu 50,76% la bovine, 32,09% la porcine, 27,16% la ovine, 24,68% la caprine și 62,81% la păsări. În intervalul 2007-2015, efectivele au crescut doar la ovine (+3,5%) și caprine (+66,74%); în rest s-a păstrat tendința de scădere a numărului de animale (minus 14% bovine, -32,35 porcine și -13,6% păsări).

(vezi tabel în revista tipărită pe bază de abonament https://www.lumeasatului.ro/magazin/)

Zootehnia este concentrată 90% în gospodăriile populației

Aproape 90% dintre efective de animale sunt concentrate în gospodăriile populației. Numărul de animale rămâne cât de cât semnificativ doar în localitățile cu un sector zootehnic tradițional: bovine – Moisei, Dumbrăvița, Copalnic - Mănăștur, Târgu Lăpuș, Șomcuta Mare, Borșa (peste 2.000 de capete); porcine – Borșa, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Ulmeni, Copalnic - Mănăștur, Cupșeni, Dumbrăvița, Mireșu Mare (peste 2.000 de capete); ovine – Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Giulești (peste 5.000 de capete); caprine – Târgu Lăpuș, Șomcuta Mare, Borșa, Budești, Copalnic-Mănăștur, Cupșeni, Moisei, Săcel, Șișești (peste 5000 de capete); păsări – Șișești, Satulung, Recea, Moisei, Mireșu Mare, Dumbrăvița, Fărcașa, Copalnic - Mănăștur, Cernești, Ulmeni, Tăuții - Măgherăuș, Târgu Lăpuș, Șomcuta Mare, Seini, Borșa, Baia Sprie, Sighetu Marmației (peste 10.000 de capete). Fermele de tip industrial sunt puține, iar ele sunt plasate cam în același perimetru cu tradiție în creșterea animalelor: bovine – Seini, Dumbrăvița, Groși, Mireșu Mare, Oarța de Jos, Satulung, Desești; porcine – Seini, Ardusat, Ulmeni, Leordina, Săcălășeni, Satulung; ovine – Șomcuta Mare, Băiuț, Botiza, Oarța de Jos, Desești; caprine – Șomcuta Mare, Satulung, Desești, Giulești; păsări – Baia Mare, Sighetu Marmației, Seini, Tăuții - Măgherăuș, Satulung. Din păcate, chiar dacă județul este al doilea din țară, după Brașov, ca număr al produselor tradiționale atestate, producția animală este valorificată ineficient, fiind orientată preponderent către autoconsum. În Maramureș sunt autorizate 6 abatoare, 25 de carmangerii, 29 de măcelării, un centru de sacrificări păsări, un centru de colectare vânat, 39 de centre de prelucrare a laptelui în cadrul exploatației, 16 centre de prelucrare a laptelui independente etc.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 36-37

Articole înrudite