Agricultură și educație la Centrul de Permacultură Ulmu
Lumea pare să atingă culmile civilizației. Suntem înconjurați de super tehnologii, de calculatoare inteligente, de roboți. În această lume artificială, care parcă vrea să ne devoreze, natura a rămas singura insulă de naufragiu. Iar oamenii care aleg această cale sunt tot mai mulți. Pentru că într-un final civilizația nu înseamnă doar progres tehnologic, ci și o viață conectată la sursele de energie nevăzute ale pământului, un trai în care respectul față de pământ este literă de lege. Andrei Lupșe și fratele său Lucian sunt de câțiva ani misionarii acestei credințe. Așa că au transformat moștenirea bunicilor, o gospodărie cu un hectar de pământ din Ulmoasa, Baia Mare, într-un centru educațional de permacultură. Un proiect similar altora din țară, dar care nu sunt nicidecum la fel de complexe precum acesta.
O mișcare ce a început peste tot în lume
„Foarte multă lume își dorește o viață mai sănătoasă, dar nu există atât de multă informație - cursuri, seminarii, workshop-uri - pe tema grădinăritul ecologic, a caselor naturale. Și atunci ne-am spus că trebuie să facem un centru educațional prin care să promovăm aceste lucruri.“ Și principiul s-a transformat din teorie în practică. Baza Ulmu, așa cum este promovat centrul de permacultură al fraților Lupșe, a devenit cunoscută în țară, dar mai ales în afara ei. Prin acest proiect străini de pe toate continentele au descoperit România și au venit aici pentru a învăța de la doi tineri români cum se face agricultură ecologică și cum își pot construi case naturale. Voluntarii interesați să petreacă timp la Baza Ulmu primeau gratuit cazare, masă și participau la cursuri teoretice, însă își aduceau aportul la construirea infrastructurii de la Baza Ulmu. Astfel, teoria se împletea cu practica pentru că prin aceste workshop-uri învățau cum se clădesc construcțiile ecologice sau cum se realizează grădinile fără sapă.
Era o experiență la finalul căreia plecau cu noțiuni teoretice și practice despre permacultură.
„Proiecte educaționale de agroecologie, permacultură, case naturale sunt peste tot în lume. Unele sunt gândite holistic, conectate ca și proiectul nostru, iar altele sunt specializate pe unul dintre aceste domenii. Practic, această mișcare a început peste tot în lume. În Australia, spre exemplu, conceptul de permacultură este foarte bine cunoscut. Încet-încet, această mișcare se simte și în Europa și chiar în România.“
Construcții naturale
În cinci ani Andrei și Lucian au schimbat chipul gospodăriei moștenite de la bunicii lor. Cu ajutorul voluntarilor, străini în mare parte, și chiar cu ajutorul sătenilor au reușit să construiască aici un ecodom din trei module, început de la fundație, zidărie, acoperiș de stuf cu racordări de pământ cu vegetație și piatră, o pivniță semiîngropată și au înființat grădini fără sapă care să asigure hrană sănătoasă. Fost absolvent al Facultății de Design din cadrul Universităţii Tibiscus din Timişoara, cu o pasiune pentru designul industrial, Andrei și-a propus să realizeze singur schițele construcțiilor ce aveau să fie înălțate la Baza Ulmu. Firește că pe parcursul lucrărilor s-a consultat cu diferiți arhitecți, însă doar pentru a se asigura că ideile sale pot fi realizabile.
„Deocamdată în România nu există meșteri care să construiască ecodomuri, așa că cei care vor să aibă o astfel de locuință trebuie să învețe cum să îl construiască. Asta am făcut și eu.“
La construcția unui ecodom intră cca un kilometru de sârmă ghimpată, 1.000 de snopi de stuf, 1.000 de saci de rafie cu pământ (tehnica super adobe). Sacii de rafie, deși nu sunt naturali, conțin puțină polipropilenă prin raportul cu conținutul de pământ (masă termică), așa că nu pot fi considerați nocivi. Pe lângă ecodom, s-a început și o nouă construcție hexagonală prin tehnica cordwood în care se folosesc bușteni din lemn și bârne lungi, cu acoperiș viu, cu ferestre rotunde. Scheletul și acoperișul acestei construcții este deja făcut. Urmează doar să fie pus acoperișul viu.
P
ermacultura – cultură agricolă permanentă - se bazează pe principii ecologice și biologice, iar sistemele sale sunt constituite astfel încât mediul să se autosusțină. Practic, este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, care imită relațiile existente în ecosistemele naturale.
Andrei și-a propus ca prin proiectul acesta să schimbe, chiar și în cea mai mică măsură, trendul de acceptare a industrializării de acum. Și asta nu poate fi realizat decât prin educație. În schițele sale sunt creionate o sală de clasă, alta de mese, căbănuțe de cazare, bucătărie și dușuri. Cu o astfel de infrastructură va putea oferi condiții mai bune participanților la seminarii. Baza Ulmu este încă în dezvoltare. O dezvoltare care trebuie susținută cu fonduri. De aceea, sistemul de voluntariat nu mai este valabil. În schimb, cei care vor dori să capete experiență teoretică și practică la centrul de permacultură pot participa contra cost la seminarii și workshop-uri. „Am studiat de-a lungul anilor arhitectura ecologică și designul în permacultură ca să oferim educație de cea mai înaltă calitate în argoecologie și construcții naturale. Baza Ulmu e o școală de permacultură unică, unde oameni de peste tot din lume vin sa învețe despre case naturale, grădinărit fără sapă, păduri comestibile și foarte multă informație utilă urmărind principiile de bază ale permaculturii. Ne-am dori ca pe viitor, la finalul workshop-urilor pe care le organizăm, să putem da oamenilor și o calificare pentru meșteri, ingineri agronomi sau arhitecți care vor să se specializeze pe domeniul ăsta.“ În funcție de durata lor, prețurile vor porni de la 100 de euro, bani care vor permite continuarea construirii infrastructurii.
Laura ZMARANDA
Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 48-49
agricultura, permacultura, Centrul de Permacultura Ulmu
- Articol precedent: Agrim - Managementul integrat al inputurilor agricole
- Articolul următor: „România, prea săracă pentru a-şi permite să mănânce ieftin“