reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Creşterea păsărilor decorative sau „ce iei pe mere, dai pe pere“

  • Publicat în Zootehnie

„Nu există momentan o altă definiţie care să fie mai relevantă pentru ceea ce se întâmplă astăzi în sectorul de creştere a păsărilor de ornament“, spune George Voinea, un bucureştean care în urmă cu cinci ani a plecat din Capitală pentru a trăi în mediul rural. A ales ca noul cămin să fie comuna Vidra, judeţul Ilfov. Schimbarea de domiciliu i-a permis să dezvolte şi o pasiune moştenită din familie, creşterea păsărilor decorative. O activitate nu foarte dezvoltată în România pentru că, spune intervievatul nostru, crescătorii adevăraţi care se ocupă şi de înmulţirea păsărilor pot fi număraţi pe degete. Altfel, comercianţii care aduc exemplare din Ungaria pentru a le vinde în România sunt destui.

De la câteva exemplare la 500 de păsări

Unul dintre avantajele traiului la ţară a fost şi faptul că acum dispunea de suficient spaţiu pentru a construi o fermă de păsări decorative. Şi ca orice antreprenor cu o minimă cunoştinţă managerială şi-a propus să minimalizeze pe cât posibil costurile de realizare a acestui proiect, de aceea a realizat singur coteţele care urmau să fie reşedinţa înaripatelor. Apoi a cumpărat cuştile şi a început achiziţionarea păsărilor. La început doar câteva pentru ca acum, la cinci ani de la debutul activităţii, să aibă în ferma sa din Vidra cca. 500 de păsări. A ajuns la acest număr prin adăugarea permanentă a unor noi exemplare în această colecţie, dar şi prin incubarea ouălor obţinute în crescătorie. Pentru a spori „productivitatea“ şi-a cumpărat 10 incubatoare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate de 60 de ouă. Primele rase pe care le-a cumpărat au fost Brahma şi Ornighton, dar „gustul“ pentru rafinament a făcut ca în timp exemplarele alese să fie dintre cele mai spectaculoase. Aşa au apărut în ferma sa rase exotice precum Mătase Japoneză sau Moţată Olandeză. Treptat, şi-a diversificat activitatea prin trecerea de la creşterea exclusivă a galinaceelor la creşterea palmipedelor. Şi aici a ales rase variate precum raţe mandarine, caroline, califari roşii. Astăzi creşte, pe lângă găini şi raţe, fazani decorativi şi papagali.

Cel mai scump exemplar, 150 de euro

După cinci ani de activitate, George Voinea spune că ceea ce face este deocamdată un hobby. Veniturile obţinute de pe urma creşterii păsărilor de ornament nu sunt substanţiale, iar uneori banii din vânzări nu fac altceva decât să umple golul lăsat de cheltuielile de întreţinere a fermei. Nu se gândeşte la o dezvoltare a fermei pentru că în momentul de faţă preţurile de valorificare, piaţa restrânsă pentru acest segment şi conjunctura economică nu permit acest lucru.

Crescătorul din Vidra oferă pasionaţilor de păsări de ornament nu doar înaripate, ci şi ouă. În funcţie de specie şi rasă, preţul ouălor porneşte de la 6 lei. La fel şi în cazul păsărilor. În orice caz, cele mai scumpe rase, prezentate în cadrul expoziţiilor, costă între 100-150 de euro. Însă, spune George Voinea, este un preţ negociabil. În consecinţă, doar în foarte puţine cazuri obţine această sumă. Un vârf al vânzărilor de pui este primăvara, aprilie-mai, iar cele mai căutate rase sunt Brahma, Mătase Japoneză.

Contorizarea cheltuielilor, primul pas spre renunţare

Ferma de păsări din Vidra este rezultatul unei pasiuni. Care sunt şansele ca ea să se transforme într-o afacere rentabilă? Minime.

O condiţie ca acest lucru să se întâmple ar fi ca statul să se implice mai mult în ajutorarea crescătorilor de păsări. Astfel toată activitatea ar căpăta nota unei mici afaceri. Însă, până să se întâmple asta, crescătorii sunt nevoiţi doar să suplinească ce au cheltuit cu creşterea păsărilor. Cu alte cuvinte, ce iau pe mere, dau pe pere.

O pârghie ar fi și accesarea fondurilor europene, dar interlocutorul nostru mărturiseşte că nu a avut deocamdată curajul să depună documentaţia unui proiect în baza căruia să obţină bani europeni. Se mulţumeşte cu ideea că atât timp cât hobby-ul său se autofinanţează nu va fi nevoit să renunţe.

„Pasiunile, indiferent de natura lor, necesită mult timp şi bani. Bani despre care orice împătimit ştie că nu trebuie socotiţi. Contorizarea cheltuielilor cu întreţinerea păsările de ornament te-ar putea face să renunţi.“

„În interviurile pe care le găseşti pe Internet se vorbeşte despre preţuri de valorificare uneori exorbitante. Ca şi crescător de păsări decorative, vă spun că, cel puţin pentru România, preţurile prezentate nu sunt reale şi nici nu cred că se va ajunge la acest nivel foarte curând.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 42-43