reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (I)

  • Publicat în Zootehnie

Asociația Holstein Ro și-a propus să dovedească că există și în România ferme de top care pot produce lapte de calitate. Și a reușit acest lucru organizând o caravană denumită Holstein RO Progresiv Tour. Timp de 3 zile, circa 20 de fermieri au avut posibilitatea de a vedea cu ochii lor ce înseamnă performanța și să învețe de la cei mai buni. 4 mari exploatații (Agroserv Măriuța din Ialomița, Agroind Focșani, Agrocomplex Pașcani și Panifcom Iași) au fost dispuse să-și deschidă porțile și să-și împărtășească secretele cu cei care tind să le urmeze exemplul. În fiecare fermă am admirat animale cu o genetică performantă, a căror caractere exterioare și de lapte ar putea concura cu brio alături de exemplarele recordiste ale Europei. Subiectului extrem de valoros și sfaturilor oferite cu entuziasm de proprietarii fermelor de elită merită să le oferim un spațiu generos. De acea vom prezenta cele 4 exploatații, pe rând, în următoarele numere ale revistei Lumea Satului.

Cu 72 de membri și un efectiv de 22.000 de animale, Asociația Holstein RO încurajează fermierii care dețin vaci de lapte să-și mărească efectivele pentru a deveni eficienți și rentabili, dar și pentru a demonstra că în România se poate produce lapte mult și de calitate. Succesul însă se cucerește greu, iar cifrele nu sunt foarte încurajatoare. În prezent, din totalul de 12 ferme înscrise în asociație, doar 8 dețin un număr mai mare de 500 de animale din rasa Holstein, acestea putând deveni oricând și furnizori de juninci sănătoase cu o excelentă valoare genetică. Drumul ales este unul bun, însă trebuie parcurs de cât mai mulți crescători de animale. Sau cum spunea și Nicușor Șerban, „Holstein RO este o asociație tânără comparativ cu cele din Europa, fiind poate ultima venită în grup, care mai are multe lucruri de învățat, dar care este pe un drum bun. Consider că doar împreună putem găsi soluții ca România să nu mai importe lapte materie primă, ci dimpotrivă, să devină un exportator de lapte și produse din lapte“.

În fiecare dintre cele 4 ferme vizitate, Gheorghe Neață, consilier al ministrului agriculturii, un excelent bonitor în opinia tuturor celor prezenți, a subliniat calitatea animalelor, iar proprietarii fermelor au împărtășit cu entuziasm din experiența lor, punctând tot ce trebuie să aibă în vedere un crescător de Holstein. Astfel s-a vorbit mult despre conformație, despre cum trebuie să arate vaca ideală din punct de vedere comercial.

Prima oprire din această incursiune prin fermele de top dedicate rasei care oferă cea mai mare producție de lapte a fost la Agroserv Măriuța, din județul Ialomița. O fermă care și-a început activitatea în 1998 într-un alt loc decât cel în care își desfășoară azi activitatea, cu o vacă, pentru ca în anul 2005 să dețină 50 vaci la muls. Pentru că amplasamentul inițial nu permitea dezvoltarea efectivului, ferma a fost mutată, iar cu ajutorul unui program SAPARD desfășurat în 2005-2008 s-a ajuns la 200 capete la muls, două adăposturi și o sală de muls rotativă. Ulterior, cu fonduri proprii și credite bancare, Nicușor Șerban, proprietarul fermei, a reușit să crească efectivul la 900 vaci matcă, din care astăzi mulge 750. „Genetica pe care o avem merge în proporție de peste 90% pe linia americană, animalele provin din tauri de peste ocean, iar efectivul este unul tânăr, 60% din animale fiind la prima fătare. Producția medie pe vacă este de 32-32,5 litri, ceea ce ne permite să livrăm zilnic 23-25 tone. Laptele este valorificat la un procesator din Bulgaria, care ne plătește 400 euro/tonă“, a mai adăugat fermierul.

Incursiunea noastră a început cu zona 0 a fermei, adică locul unde animalele fată. Aici grajdul este împărțit în două, pe o parte animalele din grupa aflată în pregătire de fătare, iar pe alta sunt cele care au trecut de acel moment. Până la fătare vacile rămân în acest grajd 21 de zile, perioadă în care primesc o rație specială. Animalele fată în grup, de cele mai multe ori fără ajutor. Imediat după fătare vițelul este separat de mamă și dus într-o cușetă unde primește câte 3 litri de colostru, de două ori în 6 ore. Vaca mai rămâne în această zonă încă 12 ore, timp în care este atent monitorizată de doc­torul fermei până la eliminarea placentei.

După această perioadă, vaca se alătură grupului de animale proaspăt fătate, unde rămâne 30 de zile. Aici, în primele 5 zile vaca este mulsă, însă laptele nu ajunge în tancul de răcire, la consumul uman, ci doar la viței, iar în cele 10 zile după fătare sunt urmăriți parametrii legați de starea rumenului, a ugerului, a picioarelor, creșterea producției de lapte. Toate aceste aspecte pot indica dacă animalul intră normal în producție sau are probleme, de regulă boli metabolice care apar după fătare. Din acest moment se aplică altă rație de furajare, cu alt aport nutritiv care să poată susține o producție de până la 40 litri de lapte la mulsoare. După cele 30 de zile primiparele pleacă în grupa de primipare, iar multiparele în grupa de top.

Atracția unității a fost însă tehnica mulsului. Un procedeu complet automatizat, bazat pe o sală rotativă cu o capacitate de 40 de locuri în care au fost investiți 620.000 de euro. La fiecare rotație a sălii de muls animalelor li se aplică prima dipare, premulsul, o a doua dipare, urmate de un răgaz de 90 și 120 de secunde, timp în care animalele sunt lăsate să își pregătească hormonal cedarea laptelui. Întreaga procedură durează între 12 și 15 minute. Ugerele sunt șterse cu șervețele de unică folosință înainte de mulsul propriu-zis, ca în final laptele să ajungă pe conducte de inox în tancul de răcire unde este răcit imediat, ceea ce face ca încărcătura microbiană să fie mică, adică doar 10.000-20.000 de germeni și până la 200.000 de celule somatice.

Sistemul de management al sălii de muls supraveghează fiecare animal, computerul oferind date prețioase despre starea de sănătate, producție, gestație etc.

Eficiența se obține prin performanță, iar aceasta are la bază genetica, care a ajuns foarte departe. În prezent se face control pe genom. Adică în selecția genomică se controlează anumite alele care determină cantitatea de lapte, nivelul de proteină sau de grăsime din lapte și alți parametri. Prin aceste procese genomice se aleg taurii valoroși, aceștia fiind genitorii animalelor cu potențial productiv mare care ajung în fermele performante. Această modalitate de lucru este relativ nouă chiar și în străinătate, iar România se pare că urmărește și ea acest trend. Timid, pentru că sunt costuri uriașe, dar o face. Avem doar 300 de exemplare Holstein genotipizate, înscrise în programul de evaluare genomică, dar numărul este în creștere. La Agroserv Măriuța se investesc anual circa 70.000 euro în genetică, adică în material seminal provenit de la tauri de elită. „Se spunea că pentru a face lapte trebuie să asiguri trei lucruri: casa, masa, rasa. Eu aș inversa ordinea și aș spune masa (o nutriție performantă, fără de care nu poți obține de la un animal o producție de 60-70 litri/zi), rasa (nu poți câștiga formula 1 fără o mașină performantă) și casa (adică un mana­gement optim al fermei).

În fermele pe care le-am văzut niciuna dintre aceste componente nu este neglijată. Adăposturile asigură volume mari de aer, rețetele de furajare sunt echilibrate în funcție de vârstă și momentul în care se află animalul pe parcursul vieții, există pluguri racloare care mențin aleile curate, paturi de odihnă cu paie sau saltele din cauciuc, ventilatoare care mențin 24°C vara, perii pentru masaj, pedi­chiură pentru evitarea problemelor podale și chiar muzică. Totul pentru ca vaca să se simtă... plictisită, după cum spun americanii. Pentru că doar atunci dă și lapte mult.

• În grupa de top, unde se află 132 de exemplare, sunt animale care dau producții și de 68 litri. Din 4 în 4 luni animalele care fată sunt bonitate de experți din Ungaria. Aceștia introduc vacile în programul de potrivire a perechilor cu tauri de la toate firmele. Recordista fermei a menținut o producție de 60 litri timp de 20 de săptămâni. Iar Sorina, care până în prezent a dat 87.883 litri de lapte, ar putea fi prima vacă din România care atinge 100.000 litri pe viață productivă.

• La Agroserv Măriuța se folosește programul de potrivire a perechilor, bazat pe evaluarea caracterelor de exterior. De asemenea, se utilizează tauri de top, evaluați genomic conform evaluărilor nord-americane. În anul 2015 – 2016 au fost folosiți tauri precum De-Su BKM MCCUTCHEN 1174-ET, Cogent SUPERSHOT, View-Home MONTEREY-ET, Minnigan-Hills DAY-ET sau EDG AltaHUGH-ET.

• Totul merge ca pe roate, așa că managerul fermei își propune ca anul viitor să deschidă chiar lângă fermă o fabrică de prelucrarea a laptelui. Aceasta va procesa 72 tone de lapte. Sub marca LAPTE DE LA VACĂ se va îmbutelia lapte proaspăt la sticlă din sticlă și se vor produce de asemenea o cremă de brânză pentru patiserie, lapte condensat și iaurt cu maia, produse care se vor vinde atât în țară, cât și în străinătate.

(Va urma)

GALERIE FOTO


Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 30-32