reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

O fermă ca-n Vest în Țara Oașului

  • Publicat în Zootehnie

Locuitorii Țării Oașului sunt renumiți mai ales pentru trei lucruri: măiestria cu care știu să lucreze lemnul, palinca pe care o fac și priceperea în ceea ce privește creșterea animalelor. O dovadă a faptului că, cel puțin în ceea ce privește această din urmă faimă, renumele nu este doar o vorbă goală am avut-o la ferma Zootehnica SA Crișani, din județul Satu Mare.

„Îndemn oricând fermierii să cultive triticale“

Ferma SC Zootehnica SA Crișani este construită după cele mai noi standarde în domeniu, ne spune cu mândrie conducătorul ei, dl Sorin Dindirigan. Exploatația cuprinde aproximativ 400 ha de terenuri agricole, trei grajduri ultramoderne, spații tehnologice, precum și o locuință de serviciu pentru dra Diana Bâtica, tânăra medic veterinar care are grijă de vaci.

Pe cele 400 de hectare se cultivă porumb siloz, triticale, păioase și lucernă, care sunt apoi folosite pentru hrana animalelor. După cum spune dl Dindirigan, o atenție deosebită este acordată rotației culturilor, după normele tehnologice, astfel încât să se poată obține rezultate optime și să fie evitată apariția și înmulțirea dăunătorilor.

L-am întrebat pe șeful fermei ce părere are despre cultura triticale, o plantă mai rar folosită de fermierii români, în special de cei din sudul țării. Domnia sa a fost oarecum surprins: „Folosim această cultură de mai mulți ani. Triticale este o plantă realizată prin combinația dintre grâu, orz și secară. Ca urmare, a luat ceea ce este mai bun de la fiecare dintre acestea. Are înălțimea optimă, o structură foarte bună și o productivitate excelentă. În ce mă privește, îi sfătuiesc oricând pe fermieri să cultive triticale, căci nu vor rămâne nemulțumiți.“

Pământul, îngrășat cu materii din grajdurile proprii

Ferma2 vaci Zootehnica SA Crisani

În ceea ce privește producțiile obținute, sunt printre cele mai bune. Dincolo de cifre, e mai interesant să spunem că sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de hrană al celor 360 de vaci din fermă. Unul dintre secretele acestei performanțe este și utilizarea bălegarului provenit de la grajduri ca îngrășământ pentru sol. An de an, dejecțiile, fermentate timp de cel puțin șase luni sunt împrăștiate pe câmp. Astfel sunt rezolvate două probleme dintr-o dată: pe de o parte se scapă de bălegar, iar pe de alta se fac economii substanțiale în ceea ce privește substanțele necesare pentru pregătirea terenului.

E drept că pentru a se ajunge aici au fost necesare o serie de investiții. Totul a început cu sistemul automat de racleți care curăță grajdurile. Gunoiul adunat într-un bazin este pompat într-un storcător. Partea solidă este pusă la fermentat, iar cea lichidă este strânsă într-un bazin, spre a fi neutralizată

Investiție cu fonduri europene, gândită de la cap la coadă

Totul a început acum cinci ani. Atunci, cu fon­durile europene obținute au fost construite grajdurile. „A fost destul de complicat“, spune dl Dindirigan, referindu-se la procedura de accesare a banilor. „Acum însă am prins curaj și chiar ne gândim să aplicăm pentru un nou proiect. Ne-ar mai trebui un depozit și un uscător de cereale, ca să putem închide circuitul“, spune domnia sa.

Cu banii obținuți în urmă cu cinci ani au fost ridi­cate grajdurile. Așa cum spuneam, tehnologia adop­tată este una de ultimă generație. Structura este metalică, pereții laterali sunt, de fapt, niște prelate care se pot monta sau strânge, în funcție de necesități. Înălțimea grajdurilor depășește cinci metri la streașină. „Această structură asigură o ventilație foarte bună, pe două căi. În primul rând este vorba despre volumul mare de aer și faptul că pereții laterali sunt deschiși, apoi este vorba despre circulația de aer care se produce grație modului cum au fost construite grajdurile“, spune șeful fermei. La rândul său, medicul veterinar Diana Bâtica adaugă: „În plus, există și ventilatoare, speciale pentru perioadele foarte calde. În vară ne-au ajutat foarte mult. Am trecut peste zilele caniculare fără să avem niciun fel de probleme, mai ales în ceea ce privește producția de lapte.“

„Vacile au fost achiziționate acum patru ani, la o licitație, în Germania. Prețul lor a variat între 1.500 și 1.800 euro/cap“, spune dl Dindirigan. Toate sunt din rasa Fleckvich. „Erau juninci la prima fătare. Acum sunt deja la a treia. Sunt niște animale excelente“, consideră domnia sa.

Îngrijire de cinci stele

Ferma vaci Zootehnica SA Crisani

La ora actuală, în fermă există un efectiv-matcă de 200 de capete, la care se adaugă 165 de viței și vaci care se pregătesc de fătare. Viţeii sunt ținuți în fermă până în jurul vârstei de șase luni. După aceea sunt transportați într-o altă fermă, unde sunt crescuți și, mai apoi, junincile sunt inseminate. La aproximativ șase-șapte luni după montă, revin la ferma de bază.

O altă caracteristică a grajdului este dată de podelele speciale. De fapt, pe jos se află pământ, peste care se pun paie tocate. Astfel, problemele cauzate de bolile copitelor, specifice vitelor crescute în stabulație, sunt reduse. „Le ținem din scurt cu copitele“, spune Diana Bâtica. „Avem un specialist care vine la fiecare două-trei săptămâni și facem podotehnie. El se ocupă de cazurile mai grave, rămânând ca eu să le schimb pansamentele, la trei-patru zile.“ În fermă există și perii automate pentru scărpinat animalele. „Le place foarte mult“, povestește veterinarul. „La un moment dat, s-au stricat și a durat cam două săptămâni până ce s-au reparat. Când au reînceput să funcționeze, văcuțele făceau efectiv coadă la perii.“ Pentru prepararea hranei sunt folosite moara și remorca tehnologică aflate în fermă. „Primesc în jur de 24 kg de siloz, 3 – 4 kg de fân și 7,5 – 8 kg de concentrate, la care se adaugă premixurile și șroturile adiacente, pentru fiecare animal“, spune dl Dindirigan. „Desigur că această cantitate este variabilă, în funcție de animal și de perioadă“, precizează veterinarul.

Rezultate pe măsura muncii

Interviu ferma vaci Zootehnica SA Crisani

Important este însă că rezultatele acestui mod de îngrijire și de hrană se văd în cantitatea de lapte pe care o dau animalele: în jur de 25 de litri /zi. Mulsul se face de două ori pe zi, într-o sală de muls dotată cu 10 instalații, fiecare având câte două posturi.

Laptele rezultat este unul de foarte bună calitate. Conținutul de grăsime depășește binișor 4%. Ca atare, este căutat de procesatori. Dar aceștia nu ajung la el în condițiile pe care și le-ar dori ei. Oșenii au știut cum să se organizeze. „Laptele îl vindem în cadrul unei coope­rative, care are 7-8 membri. Dar să nu vă imaginați că sunt ferme mici. Dimpotrivă, sunt cei mai mari fermieri din județul Satu Mare“, povestește Sorin Dindirigan. „Fiind vorba despre astfel de producători, cantitatea de lapte este mare și, ceea ce este la fel de important, constantă. În același timp, calitatea este asigurată, căci astfel de ferme produc lapte de calitate superioară. Așa se face că procesatorii sunt interesați să lucreze cu cooperativa noastră și sunt dispuși să ofere un preț decent. Pe de altă parte, faptul că suntem împreună ne dă altă putere de a negocia. Asta se traduce în prețul bun pe care am reușit să îl obținem“, ne-a mai dezvăluit domnia sa.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 34-35