Adama Sultan iulie 2020
update 23 Sep 2020

Agroserv Măriuța. Istoria unei ferme schimbată de tehnologie

  • Publicat în Zootehnie

De vorbă cu Nicușor Șerban, proprietarul celui mai mare grajd din Europa, Agroserv Măriuța din Drăgoiești, județul Ialomița. Istoria agriculturii de la furcă, lopată și căruță la computer și utilaje autopropulsate de ultimă generație, trăită în doar 27 de ani de activitate zootehnică.

– Lucrați de 27 de ani în zootehnie și au fost perioade când această activitate se făcea cu oameni mulți, cu utilaje puține, munca era grea, murdară, prea puțin recompensată și apreciată pentru că noi, românii, nu eram tehnologizați. Cum a fost această trecere spre performanță?

– Da, așa a fost în România, pentru că în alte țări tehnologia a evoluat. A fost o perioadă imediat după 1989 când nu am vrut să ne uităm la ce fac alții, am vrut să facem noi de toate și să dăm de lucru la cât mai mulți oameni. Ceea ce nu s-a dovedit o soluție inspirată. Din păcate, sau din fericire pentru alții, în afara granițelor țării fermele cu vaci de lapte s-au dezvoltat, au aplicat tehnologia și au ajuns la un nivel de performanță ridicat, cu costuri controlate, astfel încât produsul principal – laptele să meargă pe piață la un preț competitiv în Europa și în lume.

– Până să faceți acest pas spre tehnologizare, cum se desfășura activitatea în fermă?

– Când am început noi să creștem vaci de lapte furajarea o făceam cu căruța și cu furca, iar așternutul, paiele le împrăștiau oamenii tot cu furca. Gunoiul se scotea cu lopata și se încărca în căruță. Acum, cu utilajele pe care am reușit să le achiziționăm, furajarea se face strict mecanizat, chiar computerizat pentru că managementul furajer și controlul rațiilor la animale, pe grupe fiziologice, se fac printr-un computer. Practic, schimbarea unei componente a rației sau schimbarea numărului de animale dintr-o grupă se face doar în fața computerului. În 3-4 minute, aceste schimbări se transmit mai departe în remorca tehnologică care le preia și le împrăștie așa cum trebuie. Dacă discutăm de animale superperformante, care ajung pe vârf de lactație la 60-70 litri de lapte, orice greșeală sau neglijență în nutriție se vede în producție și în sănătatea animalelor.

Cisterna cu lapte Agroserv Mariuta

– Ce utilaje v-ați achiziționat în ultimul timp?

– Am cumpărat de la Farm Tech România două remorci tehnologice, una de 12 mc, alta de 14 mc, care practic pregătesc și distribuie furajul în fața animalului pe fiecare grupă în parte și de fiecare dată când este nevoie, iar mai nou avem o autopropulsată. Aceasta își încarcă singură ingredientele. Mai avem utilaje de încărcat care ne sunt necesare atât pentru partea de furajare, cât și pentru manipularea gunoiului, apoi trebuie să menționez un alt utilaj interesant – o remorcă care toacă și în același timp împrăștie paiele pentru așternut. Mașina cu care tăiem silozul în fiecare zi este extrem de importantă în ferma noastră, pentru că altfel ruperea silozului înseamnă oxidarea lui care poate duce la mucegăirea acestuia, ceea ce degenerează în alte probleme. Cu această mașină se creează un perete perfect în fiecare zi, iar aerul nu pătrunde în furaj și avem siguranța că silozul ajunge în fața animalului în stare bună. Remorca tehnologică de care vorbeam preia toate ingredientele și le toacă atât de bine încât animalul nu poate alege ceea ce îi convine. Acesta ar alege uruială, șroturi, însă acest lucru i-ar periclita sănătatea. Practic, utilajul condus de un macanizator este încărcat cu ingredientele care compun rația de furajare, acestea sunt tocate în buncăr și apoi distribuite în cantitate exactă animalelor în funcție de categoria fiziologică căreia i se adresează.

– Dacă nu ar exista aceste echipamente performante, de câți oameni ați avea nevoie pentru a face toată această muncă?

– Dacă nu aș fi avut aceste utilaje nu mă înhămam la o asemenea muncă. Să ții o fermă cu 2.000 de animale, din care 800 efectiv matcă, fără să ai elementele tehnologice probabil că ar trebui să dispui de 100-150 de angajați, ceea ce este și greu de găsit, și greu de controlat. Eu zic că este imposibil. Din momentul în care am aflat că există utilaje care ne pot ajuta, atunci ne-am permis să ne gândim la dimensionarea fermei astfel încât să fie profitabilă și ușor de manageriat în condiții optime.

Nicusor Serban Agroserv Mariuta

– Cu câți oameni lucrați acum?

– Astăzi de animale se ocupă doar 18 oameni, dar care nu mai lucrează cu furca și căruța, ci doar manipulează niște utilaje performante. Și pentru ei altul este confortul. Nu mai sunt nevoiți să stea într-un miros insuportabil. Avem cel mai mare grajd din Europa, care adăpostește 800 de animale, este un grajd deschis, foarte bine aerisit, prevăzut cu ventilatoare, sprayere, iar vara, când afară sunt 36°C, aici temperatura este de 24°C. Curățenia este asigurată de un plug raclor. Dejecțiile sunt scoase la capătul grajdului de acest sistem de curățare, unde avem un separator de dejecții, care separă solidul de lichid. Partea solidă ajunge pe platformă și mai departe se folosește în câmp pentru fertilizare, iar lichidul ajunge în cele două lagune care au 80.000 mc, izolate conform cerințelor de mediu, de unde, cu ajutorul vidanjelor, ajung ca fertilizant în câmp.

– Care a fost ultima achiziție în fermă?

– De regulă prefer să cumpăr de la aceeași firmă și merg pe grupuri de utilaje pentru că este mai ușor service-ul și colaborarea cu o firmă. Ultima achiziție este un încărcător Schaffer de mare capacitate care ne ajută la manipularea cerealelor, a dejecțiilor din fermă.

– Ce spun angajații când primesc câte o „jucărie“ nouă?

– Majoritatea își dau seama de răspunderea pe care și-o asumă, pentru că sunt utilaje scumpe și există mașini pentru care trebuie să ai o anumită pregătire pentru a lucra pe ele. Pe tractoarele U650 știm bine cum se lucra și cine lucra pe ele. Acum e nevoie de oameni cu pregătire pentru treaba asta. Pe fiecare zonă – fie că este vorba de muls, fie de furajare – avem oameni tineri pe care îi pregătim continuu.

– Ce faceți cu laptele, materia primă pe care o obțineți zilnic de la aceste animale? Unde ajunge?

– De mai bine de un an laptele îl trimitem la un procesator în Bulgaria. Am ales această variantă pentru că în acest moment este mai bine așa, obținem un preț (1,2 lei/litru n.r.) mai bun decât ni s-a oferit pe piața românească.

Patricia Alexandra POP