Tradiții și obiceiuri în luna lui Cuptor

Iulie este cunoscută în popor ca fiind luna lui Cuptor nu întâmplător, ci pentru că este mijlocul verii și se înregistrează cele mai înalte temperaturi. Fiecare săptămână are denumirea ei și face referire la obiceiurile din acea perioadă. Prima este cea a secerișului, urmează săptămâna Panteliilor, a treia este dedicată Sfântului Ilie, iar ultima poartă denumirea generică săptămâna verii.

Săptămâna secerișului, după cum sugerează și denumirea, este dedicată muncilor agricole, însă este important să știm că în prima zi a lunii nu se face treabă deoarece este sărbătoarea Ana-Foca care se ține pentru ca gospodăria să fie ferită de foc și trăsnete; bătrânii spun chiar că cel care nu respectă sărbătoarea va rămâne fără grâne. Tot pe 1 iulie se sărbătorește și Cosmadinul care îi amintește pe „Sfinţii doctori fără de argint“, Cosma și Damian, doi fraţi ce umblau şi tămăduiau fără să ceară ceva în schimb. Pe timpuri această zi era considerată prielnică pentru practicarea medicinii populare; se ține cu sfințenie și astăzi în unele zone din țară tocmai pentru a fi ferit de boală.

Următoarea sărbătoare care nu trece neobservată în lumea satului este Pricupul sau ziua coacerii. Ea face referire la Sfântul Pricopie, cunoscut ca fiind cel care coace cerealele semănate primăvara și ferește culturile de grindină și vijelie. Dacă sărbătoarea este neglijată, atunci e pericol de arșiță.

A doua săptămână, cea a Panteliilor, face referire la surorile Sfântului Ilie și sunt sărbătorite de două ori: prima dată cu şapte zile înainte de ziua Sfântului Ilie şi la şapte zile după. Cea mai ameninţătoare soră a Sfântului Ilie este Ciurica, divinitatea care le dă dreptul femeilor să-şi bată bărbaţii, fără ca aceştia să riposteze.

Sfânta Marina, celebrată pe 17 iulie, este protectoarea sufletului copiilor morţi. Este ziua în care oamenii devin mai buni, iar femeile țin această sărbătoare de frica bolilor. Dacă în această zi veți culege in veți avea parte de dragoste.

Cea mai importantă sărbătoare a lunii iulie este Sfântul Ilie, celebrată pe 20 iulie. În viziune populară, Sfântul Ilie este cunoscut ca fiind zeul solar care se plimbă într-un car tras de cai înaripați și luminează cerul cu fulgere. De aceea este numit și stăpânul norilor, al fulgerelor, al trăsnetelor şi tunetelor pe care le foloseşte ca să trăsnească dracii. În popor este cunoscută și o povestioară care explică de ce plouă de cele mai multe ori în acea zi. Se spune că acesta își aștepta cu nerăbdare ziua și îl tot întreba pe Dumnezeu când va fi, dar nu primea un răspuns, pentru că Tatăl ceresc știa că de bucurie sfântul va plesni din biciul său neiertător și va face pagube. La un moment dat primește răspunsul că ziua lui a trecut deja și din acest motiv Ilie trimite pe pământ ploi însoțite de tunete și fulgere, cunoscute ca fiind ploile „de după Sântilie“. Tot o povestioară din popor spune că atunci când tună trebuie să îți faci cruce deoarece Dumnezeu i-a poruncit lui Ilie să trăsnească în toate, numai în cruce nu.

În trecut, la această dată, ciobanii coborau în sat pentru prima dată după urcarea oilor pe munte, iar femeile culegeau plante de leac pe care le puneau la uscat. După această sărbătoare urmează altele 3, în zilele de 21 – Ilie Pălie, 22 – Sf. Mucenic Foca și 27 iulie – Sf. Mare Mucenic Pantelimon care se țin tot de frica focului, a bolilor, a grindinei și furtunilor.

Se spune că, dacă în luna iulie e cald, în februarie va fi frig, iar căldura excesivă anunță un an mănos; dacă furnicile își fac mușunoaie înalte, iarna va fi aprigă. Și cum vara e sezonul nunților, se spune că cine se cunună în iulie va avea bogăție și fericire în căsnicie.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13,1-15 iulie 2016 – pag. 58