reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Oct 2019

Reşedinţa de lux a vacilor Holstein din Olteniţa

  • Publicat în Zootehnie

„M-am născut, am dormit și am crescut în grajd“, asta spune Gheorghe Dume vorbind despre implicarea lui în zootehnie. Deși este bihorean, la momentul absolvirii facultății a primit repartiție guvernamentală, cum era pe atunci, la Călărași. Așa a ajuns la IAS Oltenița ca inginer agronom și și-a început cariera lucrând la orezărie. Mai târziu însă viața l-a dus către zootehnie. Iar deciziile luate în acest sens se pare că i-au fost de bun augur.

Agricultură la rang de performanță

Practic, cu excepția primilor 5 ani de lucru, întreaga viață a fost dedicată zootehniei. Ce a reușit să construiască cu toată această experiență și cu ce a rămas Gheorghe Dume acum, când este bunic cu două nepoțele, vă voi spune în cele ce urmează.

În prezent, fermierul din Călărași lucrează 2.300 ha, din care aproape 700 ha reprezentând „moșia“ lui Traian Băsescu de la Nana. Majoritatea cerealelor, rapița, floarea-soarelui, soia sunt vândute pe piața liberă. Astfel, această parte a afacerii asigură nu doar furajarea celor 1.300 de vaci Holstein, ci și lichiditățile pentru a susține perioadele critice, cum sunt cele de acum, când subvenția se lasă prea mult așteptată. În structura culturilor domină desigur lucerna, pentru că este cel mai ieftin furaj cu conținut proteic, porumbul siloz, grâul, rapița, orzul, porumbul și soia. La momentul sosirii mele în fermă depozitele de furaj erau cam goale, cum este și firesc în această perioadă a anului, însă în fiecare an aici se depozitează 12.000 de tone porumb siloz și 5.000 tone siloz de lucernă, fân și, bineînțeles, paie pentru așternut. Tot acest efort pentru a asigura bunăstarea animalelor, având în vedere producțiile pe care le oferă. „Avem în fermă 600 de vaci de lapte, restul tineret sau în diverse categorii de vârstă, până la 1.300 capete“, explică Gheorghe Dume. La un asemenea efectiv zootehnia nu se poate face decât la nivel de performanță, spun eu. Iar ceea ce am văzut în ferma domnului Dume confirmă acest lucru.

Investiții de ordinul milioanelor de euro

În urmă cu doi ani, fermierul a demarat construc­ția unui grajd considerat de 5 stele în confortul animalelor, însă și costurile au atins 3 mil. euro. Investiția a presupus nu doar grajdul în sine, ci și 270 de vaci, plus instalațiile încadrate de furnizorii de echipamente pentru zootehnie în conceptul „Ferma Viitorului“.

Grajdul care poate adăposti 700 de vaci de lapte este unul deschis, cei doi pereți laterali fiind prevăzuți cu prelate folosite doar iarna, pe timp de viscol, ceea ce asigură o foarte bună aerisire. Pe timpul verii se asigură o temperatură suportabilă pentru animale prin sisteme de ventilație și spray-ere, care împrăștie mici vapori de apă. Toate sectoarele funcționale cum sunt mulsul, selecția, furajarea, odihna se regăsesc perfect în structura clădirii, facilitând circulația animalelor în funcție de nevoi.

Mulsul este asigurat de 4 roboți care își fac treaba ori de câte ori este nevoie, fără a cere o mărire de salariu. „Vacile se mulg la robot de fiecare dată când au nevoie. Sunt vaci care au producție mare și se mulg de 4-5 ori pe zi, iar cele cu producție mică de 2 ori pe zi“, afirmă domnul Dume. Ce mi s-a părut important este faptul că brațul automatizat al robotului știe să curețe ugerul, să-l stimuleze, să facă mulsul propriu-zis și să se dezinfecteze după fiecare muls. Iar senzorii de detecție a ugerului îi permit din 3-4 mișcări să poziționeze duzele exact pe mamelonul corespunzător. În acest fel laptele nu intră în contact cu aerul, el este preluat din uger și trimis printr-un furtun direct în tancul de răcire.

Adaug aici și sistemul informatic de management zilnic al cirezii, ca și sistemul de circulație a animalelor. Respectând un singur sens de mers, animalele merg singure la muls, nu sunt mânate de nimeni, însă zgarda de la gât prevăzută cu un cip este detectată de un cititor și acesta acționează mecanic anumite porți pentru a permite animalului să meargă spre zona de muls sau nu. Dacă a fost mulsă și ea ar mai vrea să revină nu este lăsată, este trimisă înapoi la mâncare. Totuși, m-am întrebat ce le determină să meargă spre roboții de muls și am aflat chiar de la fermier. „Odată cu mulsul li se administrează și o cantitate mică (aproximativ 1 kg) de concentrate“, ciocolata cum o numește fermierul.

Sistemul de adăpare este la liber prevăzut cu un flotor care permite animalelor să aibă apă proaspătă tot timpul, iar curățenia stă în grija unui plug raclor automat, care funcționează non-stop. Pentru poziția de masă a fost creată o suprafață mai înaltă astfel încât vacile să nu stea în drumul instalațiilor de curățare.

Furajarea stabilită de un nutriționist se bazează pe un singur fel de mâncare, diversificat în 15 rețete, în funcție de perioada în care se află animalul: lactație, înțărcare, înainte de fătare, după fătare, producție înaltă sau scăzută. „Sunt animale în fermă care dau 50-60 litri și nu poți obține asemenea producții decât cu furaj de calitate asigurat de utilaje performante. Noi, văcarii, preferăm producțiile constante și mai puțin vârfurile, pentru că de regulă acelea au și pro­bleme de sănătate. Am avut vaci care au dat 15.000 de litri/lactație, însă le-aș vrea pe toate la 10.000 litri/lactație“, declară fermierul.

În ceea ce privește confortul imediat al animalelor mai amintesc doar de echipamentele care permit pedichiura vacilor, saltelele cu burete acoperite cu cauciuc pentru orele de repaos și periile pentru masaj. Nu am văzut însă boxe pentru muzică, dar fundalul sonor este asigurat de ciripitul păsărelelor, grajdul fiind deschis, așa cum am mai spus.

Utilajele, cheia productivității

România are nevoie de tehnologie, iar Gheorghe Dume a înțeles că fără utilaje performante ferma de vaci nu ar putea avea producție mare de lapte. „Fără o productivitate mare nu putem face față crizei laptelui care este acum. Trebuie să creștem producția și să scădem costurile pentru a putea rezista. O să vină și vremuri mai bune, dar măcar să trecem de acest hop. Este important ca amestecul care se dă la furajare să fie cât mai bine făcut, să nu fie tocat foarte mărunt și animalele să nu poată alege. Pentru că, normal, dacă ar putea alege ele ar lua numai concentratele și atunci ar face acidoză, s-ar îmbolnăvi. Pentru această operațiune am achiziționat de la Farm Tech România o remorcă tehnologică autopropulsată marca Strautmann care face amestecul. Până să avem acest utilaj aveam nevoie de 3 oameni care să pregătească mâncarea pentru animale. Acum costurile sunt mai mici, consumul de motorină s-a redus, avem nevoie de un singur om și de mult mai multă precizie pentru că remorca știe cu ajutorul unui soft în care este introdusă rețeta ce ingrediente să încarce și când să se oprească. Până ajunge remorca în fermă buncărul le toacă, le amestecă și le împrăștie la timp. Și mai este ceva: mulțumirea mecanicului care conduce acest utilaj. De la aceeași companie am cumpărat două încărcătoare Sheffer mari și două mai mici, care au înlocuit vechile încărcătoare frontale“, spune mulțumit proprietarul fermei Uniprod din Oltenița.

Griji pe măsura investițiilor

Să faci agricultură pe 2.300 de hectare și zootehnie cu peste 1.300 de bovine înseamnă să atingi un nivel de performanță. Acest lucru ar trebui să-ți dea mândria, satisfacția, dar și răsplata cuvenită. În România însă și bogații plâng câteodată. Investițiile uriașe făcute cu credite la fel de mari țin multe afaceri pe muchie de cuțit. Este scenariul pe care îl trăiește și Gheorghe Dume, unul dintre fermierii mari ai județului Călărași.

În finalul vizitei mele am pus degetul pe rană și am întrebat: „Subvențiile le-ați primit?“ și dintr-o dată tonul discuție s-a schimbat, iar învălmășeala de cuvinte care a urmat a venit ca un vulcan eliberat de supapa destăinuirii.

„Cel mai tare ne supără că suntem considerați niște hoți, niște îmbogățiți. Chiar și atunci când se dau subvențiile sunt puse tot felul de piedici, de parcă am fi ultimii hoți. Acesta este motivul pentru care de 10 ani nu am accesat niciun fond european. Pentru noi nu este rentabil. Ți se dau 40-50% din care 10% merge la consultanți, pentru că asta e, cineva trebuie să facă proiectul. Mai aștepți doi ani și apoi primești tot felul de controale care te-ar putea face să dai și banii înapoi. Revenind la subvenții, nu am primit până la această oră (13.05.2006) niciun leu. Vă dați seama ce investiții am făcut, cam ce credite avem de rambursat. Problema este că încă nu se știe ce se va da la vacă. Dacă la câmp se știe cât vom primi, când vom primi, la vacă nu se știe absolut nimic.“

Am vrut să restabilesc armonia în sufletul interlocutorului și în dialogul nostru, așa că am întrebat și de viitoarele obiective, iar răspunsul a venit de data aceasta cu plăcere. „Avem de gând să mai facem un șopron pentru viței. Vor fi perioade și cu 100 de fătări și avem nevoie de spațiu. Apoi este posibil ca la anul să facem un grajd pentru tineret în continuarea acestuia. Cam atât pentru mine“, încheie Gheorghe Dume, amintind de noua generație care, dacă își va dori, va continua dezvoltarea fermei.

GALARIE FOTO

Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 34-36