Aceasta este opinia unui tânăr întreprinzător care ne-a răspuns la întrebarea de ce să folosim lâna pentru a ne izola casele?

Pentru că este mai ieftin, mai sănătos și pentru că avem materie primă din abundență. Sunt concluziile unei discuții cu Lucian Stanciu, absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, un antreprenor care a avut curajul să „spargă gheața“ cu un proiect unic în România. În urmă cu trei ani schița pe hârtie conceptul unei fabrici în care lâna să fie transformată în izolatori termici. Teoria s-a transformat în practică, iar după trei ani de experiență, Lucian Stanciu admite că au apărut și neprevăzute în ecuația sa, dar că proiectul merge bine. „Suntem puțin înaintea pieței pentru că nu există încă o cunoaștere a calității izolatorilor de lână, dar este o afacere rentabilă, care va mai crește.“

Un proiect cu „notă“ socială

Dar cum a început totul? Simplu. Cu o idee, aceea de a folosi o resursă irosită (lâna oilor) și curajul de a se înscrie într-o competiție de afaceri sociale „Fabricat în Ţara lui Andrei“. Teoria lui că „oamenii pot folosi lâna oilor fără să existe o industrie-mamut“ a fost agreată, iar în luna noiembrie 2013 proiectul a fost selectat îm­preună cu alte nouă afaceri sociale pentru a primi o finanţare de 32.000 de euro. A fost un prim pas, însă autonomia a fost asigurată doar cu o investiție de peste 100.000 de euro, sumă amortizată aproape integral în momentul de față. Așa s-a născut în Bacău singura fabrică din România unde lâna oilor, după mai multe procese de prelucrare mecanică și tratare – pentru a reduce timpul de realizare au fost îmbunătățite unele procedee specifice industriei textile – este transformată în material izolator pentru case. Astăzi fabrica poate produce aproximativ 3.000 de metri cubi de material izolator pe an, distribuit direct către clientul final. Proiectul antreprenorului are însă și o notă socială. Practic prin existența acestei fabrici s-a creat pentru crescătorii de oi oportunitatea valorificării lânii. Firește că posibilitatea recreării unui sistem care să „înghită“ întreaga cantitate de lână produsă în România este cel puțin idealistă, dar există o șansă extraordinară în această nișă de piață. Fabrica de procesare a lânii din Bacău prelucrează câteva zeci de tone de lână pe an. Lucian Stanciu spune că este un volum destul de mic, dar în acord cu piața. „Când vine vorba despre izolatori termici din lână de oaie, lumea este încă reticientă. Firește că sunt și oameni care sunt deschiși și spre altceva, dar fără o cultură a calității cei mai mulți aleg produse ieftine, chiar și în detrimentul sănătății.“

Ce au în comun lâna și Garda de Mediu

Fabrica este aprovizionată cu materie primă de la crescătorii de oi din jurul Bacăului. Însă una dintre condițiile parteneriatului dintre oieri și antreprenorul unității este ca lâna preluată să fie spălată în prealabil. Rațiunea pentru această decizie este una economică. Procesul de spălare a lânii necesită utilaje specifice și implicit investiții. Investiții pe care nu este încă dispus să le facă. În plus, spune Lucian Stanciu, lâna este considerată poluant de aceea pentru spălarea ei este necesară obținerea unor aprobări de la Mediu. Doar cantitățile mici, de până la 50 kg pe zi, nu au nevoie de autorizație. În contextul acesta crescătorii de oi trebuie să găsească singuri soluții. Din fericire, spune Lucian Stanciu, mai există câteva spălătorii. Prețul de achiziție a kilogramului de lână variază în funcție de calitate ei. Antreprenorul din Bacău spune că în cazul afacerii sale calitatea mărfii nu este atât de importantă. Folosește deopotrivă lână mai puțin calitativă sau de culoare neagră, iar prețurile, spune el, pornesc de 50 de bani/kg și ajung până la 5 lei.

Dacă la începutul proiectului său, tânărul antreprenor și-a stabilit printre ținte transformarea fabricii sale într-un centru al redezvoltării industrii românești bazate pe lâna de oaie, admite că „după ce s-a înscris în această competiție cu chimicalele“ acest obiectiv nu i se mai pare realist. Asta nu înseamnă însă că proiectul său va stagna. Dimpotrivă.

„Piața adevărată va fi la export, dar pentru asta este nevoie de mai mulți bani și autorizații la nivel european. Pe viitor am însă în vedere și realizarea acestui lucru.“

De ce să izolăm casele cu lână de oaie

Potrivit unui studiu realizat de ONU despre produsele chimice în gospodării, calitățile izolatorilor din lână sunt net superioare. Primul avantaj este că pierderile de căldură sunt cu 20% mai mici, izolatorii de lână își mențin dimensiunea (spre deosebire de cei sintetici, cărora le lipsește elasticitatea și care își pierd grosimea) și astfel își păstrează proprietățile termice și fonice. Prin comparație cu fibra de sticlă care nu absoarbe deloc umezeala, lâna absoarbe până la 35% din greutatea ei. Mai mult, atunci când temperatura exterioară scade și umiditatea aerului crește, lâna preia din umiditatea suplimentară și eliberează căldură în acest proces. Într-o zi călduroasă procesul se întâmplă invers. Alte materiale, chiar și cele sintetice, se degradează, în vreme ce izolatorii din lână nu putrezesc. Folosirea lânii ca izolator aduce beneficii și sănătății. Practic lâna absoarbe în mod natural diverși poluanți ai aerului precum formaldehida recunoscută ca și cancerigenă (utilizată pentru realizarea plăcilor de aglomerații de lemn – parchet, mobilă care în timp la contact cu vaporii de apă elimină această substanță), dioxidul de azot și dioxidul de sulf (întâlnite în încălzitoarele cu gaz, focuri deschise sau fumul de eșapament). Prin absorbția acestor gaze nocive, izolatorii din lână de oaie filtrează aerul interior.

Când vine vorba despre costurile izolației unei case cu materiale izolatoare obținute din lână, Lucian Stanciu spune că lucrurile trebuie privite din altă perspectivă decât cea a prețului. Chiar dacă acesta nu este cu mult diferit față de produsele similare din piață, eficiența investiției se vede în timp prin faptul că izolatorii din lână de oaie oferă alte avantaje, cum ar fi reducerea pierderilor de căldură.

În competiția cu alte produse izolante, trebuie să se țină cont de lambda – o proprietate adimensională care ne spune practic cât de bun este izolatorul – și grosimea stratului. Tehnic vorbind, în cazul mărcii IzoMiorița lambda este de 0,032 w/mk, în vreme ce produsul mediu din piață are un lambda de aproximativ 0,041 w/mk. Vorbim deci despre o performanță cu cel puțin 20% mai mare decât la majoritatea produselor din piață. În termeni simpli, la 10 cm de izolație IzoMiorița ar trebui puși cel puțin 12 cm de izolație din alt material de pe piață. Prețul per mp este de 14 lei.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 32-33