Lumea Satului

Lumea Satului

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, pentru obținerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2023, rentierii vor solicita viza anuală, în perioada 01.03 - 31.08.2024, fie prin prezența fizică la sediile Centrelor Județene APIA, fie prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier.

Pentru vizarea electronică, rentierii vor transmite documentele necesare acordării vizei pe adresa de e-mail a centrului județean APIA pe raza căruia figurează cu domiciliul și vor contacta telefonic funcționarii APIA pentru a primi confirmarea acordării vizei.

Documentele pe care trebuie să le prezinte rentierul la depunerea declarațiilor de vizare, personal sau prin împuternicit/mandatar/curator, sunt:

- carnetul de rentier agricol;

- actul de identitate al solicitantului;

- decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanții pensionați pe caz de boală gradele I sau II/decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanții pensionați pe caz de boală gradele I sau II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;

- procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin reprezentant legal;

- contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr.16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil;

- extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (opțional);

- declarația pentru obținerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Ordinul nr.1272/2005.

Informații pentru moștenitorii rentierilor

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia până la data decesului poate fi încasată de moștenitorii săi, cu condiția respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii, la oricare Centru APIA, până la data limită 15.10.2023, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

  • carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);
  • copie a certificatului de deces;
  • copie a actului doveditor privind calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune învestită cu formula „definitivă”);
  • copie după B.I/C.I./pașaport al moștenitorului;
  • împuternicire/declarație notarială din care să reiasă acordul celorlalți moștenitori privind solicitarea și încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original);
  • extras de cont pe numele moștenitorului.

Deoarece carnetul de rentier este un document care se depune obligatoriu în original, acest tip de cerere poate fi depusă la sediul centrului județean APIA sau transmisă prin poștă/curier.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art.6 alin.1 și alin.2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2024, prin mandat poștal sau virament bancar.

Legislație:

  • Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, titlul XI renta viageră agricolă, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanțelor publice 1272/26503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI "Renta viageră agricolă" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.

Datele de contact ale Centrelor APIA le puteți vizualiza pe site-ul instituției, accesând adresa: https://apia.org.ro/centre-judetene

România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Marinela Ardelean MUNDUSVINI 2024

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur


Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că amână startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată cu cel puțin 2 săptămâni.

În acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8.

Ulterior, legislația națională se va aproba în sensul celor stabilite în legislația europeană.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcție de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative.

Chiar și așa, APIA a pus la dispoziția fermierilor români aplicația IPA ONLINE prin care aceștia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, FĂRĂ A avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.

„Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a declarat Directorul General al APIA Cornel TURCESCU.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, până la data de 24 martie 2024 inclusiv, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM).

Completarea și depunerea cererii se efectuează exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor, conform procedurii deja cunoscute.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile la link-ul: https://apia.org.ro/

Sursa: apia.org.ro

Rapița este o cultură care a devenit din ce în ce mai cultivată de către fermierii din România. Este o cultură rentabilă care, dacă are parte de condiții climatice favorabile creșterii și dezvoltării dar și de o tehnologie performantă, poate genera profituri foarte mari. Un astfel de sezon a fost și cel din 2022-2023, sezon în care suprafața cultivată cu rapiță a fost una semnificativă versus ultimelor 3 sezoane.

Cultura de rapiță poate fi serios afectată de buruieni. Pentru a împiedica acest lucru, este necesar un control periodic, prin care să se depisteze la timp apariția buruienilor. Sunt recomandate tratamentele cu erbicide, pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapița pentru apă și hrană.

Compania Corteva Agriscience deține în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, atât pentru segmentul de erbicidare în toamnă (Galera Super), cât și pentru segmentul de erbicidare în primăvară (KORVETTO™).

Pentru aplicarea în primăvară, compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție cea mai avansată și performantă soluție tehnologică pentru combaterea buruienilor dicotiledonate – erbicidul KORVETTO™, erbicidul nr. 1 pentru controlul din primăvară al buruienilor din cultura de rapiță.

KORVETTO™ combate cu o eficacitate extraordinară turița (Galium aparine), buruiană dicotiledonată care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. De asemenea, KORVETTO™ reprezintă cea mai eficientă soluție în combaterea buruienii Descurainia sophia (măturică) și cea mai de încredere soluție în combaterea pălămidei (Cirsium arvense). Alte buruieni problemă combătute de erbicidul KORVETTO™  sunt: albăstrea (Centaurea cyanus), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, romanița (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium) și cruciulița (Senecio vulgaris).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ active) 5g/l și clopiralid 120 g/l, fiind omologat la doza de 1 L/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță de toamnă (BBCH-30) până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50). Atenție – nu se aplică toamna!

Eficacitatea erbicidului KORVETTOT la doza de 1L HA

Eficacitatea erbicidului KORVETTOTM la doza de 1 L/HA

Erbicidul KORVETTO™ are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive. În caz de cultură calamitată, după cultura de rapiță erbicidată cu KORVETTO™ se pot înființa următoarele culturi: rapiță de primăvară, cereale de primăvară sau porumb.

Produsul KORVETTO™ este cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale cât și perene, din cultura de rapiță cu aplicare în primăvară.

Alexandra Petcuci

Category Marketing Manager Erbicide – Romania & Moldova

Marți, 27.02.2024, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, a primit notificarea oficială din partea omologului algerian, doamna Fairouz Bendahmane, prin care suntem informați despre agrearea certificatelor sanitare veterinare pentru exportul de ovine și carne de ovine.

Confirmarea vine ca urmare a negocierilor demarate la începutul lunii ianuarie de ANSVSA cu Excelența Sa, Abdelmadjid Naamoune, ambasadorul Republicii Alegeriene Democratice și Populare în România.

Președintele Alexandru Bociu a întreprins toate demersurile pentru accelerarea formalităților necesare și, împreună cu o echipă de experți din cadrul ANSVSA, a soluționat cerințele tehnice ale părții algeriene pentru exportul de ovine și carne de ovine, având în vedere interesul deosebit manifestat de partea algeriană.

Pentru demararea în cel mai scurt timp a exportului, s-a convenit pentru organizarea, prin intermediul canalelor diplomatice, de vizite în țara noastră a unor delegații de specialiști și oameni de afaceri interesați.

Sursa: ansvsa.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că autorizarea la plată a fermierilor se face în continuare în ritm susținut. Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) asigură tot suportul ca sumele necesare efectuării plăților către fermieri să fie acordate în regim de urgență conform solicitărilor transmise de Agenție.

Astfel, luni, 26.02.2024, Agenția a autorizat la plată alți 18.261 beneficiari, cu o sumă totală de 396.026.812,52 lei, din care:

  • 050.541,15 lei de la Bugetul Național (BN);
  • 607.128,48 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Intervențiile autorizate la plată în această tranșă sunt următoarele: Ajutoare Naționale Tranzitorii  - ANT vegetal (ANT 1, ANT 4 și ANT 6) și ANT zootehnic (ANTZ 9), PD-01 – BIS, PD-02 – CRISS, PD-03 – CIS-YF, M10, M11, M13, PD-04, PD-21, PD-22, PD-23 și PD-24.

Reamintim că plățile pentru ANT sector vegetal/zootehnic - Campania 2023 se efectuează în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Cred că cel mai mult pe lume contează cât de fericit ești, iar prietenia are cu siguranță un rol esențial în stabilitatea emoțională.

Tot timpul am observat că de oamenii prietenoși depinde nu doar calitatea comunicării, ci și calitatea emoțională, cea a simțurilor inimii și ale minții. Interesant este cum procedăm atunci când suntem apreciați, facem tot felul de lucruri frumoase și ne dedicăm trup și suflet muncii sau celor din jurul nostru. Probabil, fiecare dintre noi a observat, măcar o dată, cât de trist este atunci când greșim sau când ni se greșește și cât de fericiți devenim în momentul în care prietenii, familia și persoanele din jur ne apreciază prin prisma modului în care funcționăm. Dacă ești blând, darnic, zâmbăreț și deschis, numărul celor care îți vor întoarce spatele va fi infim, pentru că omul își dorește de la viață bună dispoziție și liniște interioară, iar dacă tu reușești să le emani pe aceste trei vei deveni ca un magnet, dar și ca o călăuză pentru ceilalți.

Ce trebuie să înțelegem este faptul că noi, oamenii, ori cu ajutorul propriei noastre rațiuni, ori cu ajutorul trimis de Cel de Sus, avem ca scop răspândirea binelui și căutarea frumosului în tot și în toate. Deși știm și înțelegem adevăratul nostru scop pe acest pământ, de multe ori îl ocolim, poate din cauza problemelor personale sau poate din cauza celorlalți, cine știe..., dar, așa cum am scris mai sus, scopul nostru trebuie să fie liniștea și fericirea creată în jurul nostru.

Faptul că tot timpul ne simțim bine când avem pe cineva drag lângă noi, când ne zbatem pentru binele celorlalți denotă iarăși că omul este creat pentru a da un sens tuturor lucrurilor și pentru a pune emoție în toate. Emoțiile pozitive îl schimbă chiar și pe cel mai rău om, pentru că îi deschide porțile sufletului ce plutește în tristețe...

În final, fiindcă am divagat puțin de la subiectul prietenie, vreau să spun că pe mine prietenii și familia m-au ținut tot timpul în picioare, au fost și lucruri bune și mai puțin bune, dar tot timpul cineva a fost acolo și mi-a transmis o linie bună de urmat.

Alex OPREA-BANU

Anca Elena Fogoroș, o tânără legumicultoare din județul Vaslui, a găsit o metodă inedită de a promova produsele românești, dar și de a-și valorifica producția din ferma pe care a înființat-o alături de soțul ei, Silviu.

Legumicultoarea creează buchete din legumele cultivate în propriile solarii

Vrei să faci un cadou mai altfel? Anca poate să te ajute cu buchete comestibile și tematice.

Anca Elena Fogoroș este o legumicultoare din comuna Bogdănița, județul Vaslui. Împreună cu soțul ei, Silviu Fogoroș, se ocupă de ferma de legume „Ferma Ursu“, care totalizează 1.500 de ari de spații protejate și alte două hectare cu pomi și viță-de-vie, în jurul casei. Producția obținută este distribuită clienților și prin curier, dar în mare parte se vinde de la poarta fermei. Noutatea, însă, o reprezintă pasiunea pentru crearea de buchete din legume viu colorate, de la ceapă, morcov, vinete, usturoi și altele până la borcane cu murături, sub brandul „Buchetul Grădinii“.

„Ideea buchetelor cu legume a pornit inițial în septembrie 2020 de la o mămică ce a vrut să facă un cadou mai special pentru o doamnă care consumă legume cât mai naturale. Inițial am făcut un coșuleț, dar mi-am dat seama că nu încap foarte multe și le-am aranjat apoi într-un buchet. De atunci am început să fac mai multe buchete, în ideea de a valorifica legumele care rămân, pentru că noi livrăm la domiciliu pachete cu legume“, a spus tânăra legumicultoare din județul Vaslui.

Prețurile unui buchet realizat din diverse legume poate să se încadreze între 70 de lei și 500 de lei, diferența o fac legumele din care este alcătuit buchetul, dar și cantitatea de legume utilizate. În funcție de complexitatea realizării buchetelor, dar și de experiența căpătată, timpul alocat este de minimum 20 de minute și maximum 4-5 ore.

Beatrice Alexandra MODIGA

Într-o fermă din Costești, județul Vaslui, culturile se stropesc cu drone și tot cu drone se cartografiază parcelele și se observă cu precizie la centimetru cât de roditor e solul. Toate sunt rezultatul viziunii unui tânăr fermier care a intrat în agricultură cu mapa, laptopul și imaginile spectrale de la înălțime. Prin tot ce face în compania familiei, Alin Luculeasa e fermierul high-tech, căruia digitalizarea fermei i-a adus un premiu special la Bruxelles.

Are 30 de ani și face business în cel mai sărac județ al țării. Dar o face cu atâta pasiune, pricepere și viziune ancorată în viitor, încât, în doar câțiva ani, munca lui a devenit un adevărat model de excelență și bune practici, iar afacerea, o extraordinară poveste de succes.

Alin împreună cu tatăl și unchiul său gestionează o fermă de înaltă performanță în județul Vaslui, EVEL-H COMPANY Costești, în cadrul căreia este responsabil pentru coordonarea operațională a întregii activități agricole și implementarea de tehnologii noi. Absolvent al Facultății de Management şi Dezvoltare Rurală din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, promoția 2013, încă de la început, tânărul vasluian și-a luat rolul în serios și, una câte una, a început să introducă în fermă tehnologii digitale, idei și practici durabile, cu ajutorul cărora a reușit să diminueze cheltuielile fermei, dar și să implementeze o agricultură prietenoasă cu mediul. Efortul lui și al echipei de sprijin, toți colegi din Programul „Tineri Lideri pentru Agricultura“ derulat de Clubul Fermierilor Români, a fost recunoscut și recompensat la sfârșitul anului trecut, când a câștigat premiul pentru Cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Este prima dată când România primește o astfel de recunoaștere.

Motiv incredibil de pierdere a banilor UE: „a creat condiții artificiale“

Alin Luculeasa pierde finanțarea europeană la ultima tranșă de plată din proiect. Acesta ne spune că i s-au cerut banii înapoi pentru că ar fi creat „condiții artificiale“. Mai exact, acestuia i s-a reproșat că a lucrat la firma tatălui și la cea a unchiului, dar și că a avut relații comerciale cu ei.

„Da, am avut câteva relații comerciale cu aceștia, perfect legale și normale, pentru că un fermier niciodată nu lucrează singur, dar firma mi-am condus-o singur așa cum am știut mai bine“, a precizat vasluianul.

Ba mai mult, tânărul fermier a mai spus că toate aceste lucruri erau cunoscute de reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rural (AFIR) încă din ziua în care a depus proiectul. Aflat în pragul falimentului, acesta a contestat în instanță decizia dată de AFIR.

„E singura șansă pe care o mai am, cea a judecății, șansă pe care am accesat-o deja, urmează un drum lung pe calea instanțelor. Cazul meu este unul particular, dar nu unicul, și mi-ar plăcea să fie ultimul astfel încât fermierii să fie lăsați sa facă agricultură, nu interpretare și analiză de text, pe ghiduri. Firma mea e în pragul falimentului, dar trebuie sa vedem ce facem în viitor astfel încât mecanismele să funcționeze“, a mai specificat Alin Luculeasa.

Alin Luculeasa și-a început activitatea în cadrul fermei familiei sale, Evel-H Company Costești, unde se ocupa de managementul operațional al activității agricole, dar și de optimizarea activității prin implementarea noilor tehnologii. Acesta este secretar regional al Clubului Fermierilor Români pentru regiunea Moldova Centru, iar la finalul anului 2022 a câștigat premiul pentru „Cel mai bun proiect digital“ acordat în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles. Alin Luculeasa și-a creat, în urmă cu câțiva ani, o fermă și a aplicat pentru o finanțare europeană, însă lucrurile s-au complicat mai mult decât se aștepta.

„Am depus în 2021 proiectul acesta de modernizare a fermei mele, o fermă la început de drum, vegetală, pe o suprafață de 70 ha. Am fost declarat inițial eligibil, dar fără finanțare, nu m-am descurajat, mi-am continuat activitatea contractând prestări de servicii pentru că încă nu aveam utilajele necesare. După aproape 15 luni, fără să mă aștept la asta absolut deloc, am primit o notificare, cum că am devenit finanțabil. Bucurie mare, reiau discuțiile cu furnizorii de echipamente și constat că au intervenit majorări de prețuri semnificative (30-40%), dar îmi zic în continuare că ăsta e businessul, dacă ar fi simplu ar face toată lumea. Contractez (pe următorii 6 ani) un leasing financiar pentru întreaga sumă (cheltuieli eligibile + neeligibile + majorări de preț), cumpăr utilajele, îmi ajung în fermă, fac cerere de plată pentru >95% din suma eligibilă, primesc banii, după câteva luni fac cerere pentru ultima tranșă de plată. Înainte de a mi se acorda și ultima tranșă, mi se face un control în teren, unde totul a fost conform și am primit raport de control favorabil“, a mai declarat Alin Luculeasa.

Lucrurile au luat, apoi, o altă întorsătură, tânărul fermier povestind că i s-a reproșat că ar fi creat condiții artificiale.

„A doua zi după control, mi se cer niște clarificări la care răspund, ca mai apoi, după o lună de zile, să fiu notificat că s-a creat un proiect de proces verbal în care se constată că am creat condiții artificiale. Îmi expun punctul de vedere cu documente justificative, cum că sunt angajat într-o fermă, a unchiului meu, și asta nu este ilegal, cum că nu dețin utilaje sau hale de stocare și am contractat prestări de servicii ca să pot să fac agricultură, și nici asta nu este ilegal atât timp cât am plătit toate contractele prin bancă, transparent. Mai mult decât atât, toate aceste aspecte erau vizibile în proiectul depus de mine încă din prima zi, din 2021. Am depus toate facturile de vânzare a mărfii și tot ce ține de modul cum mi-am desfășurat activitatea, degeaba, nu a contat! Mi s-a motivat că în 2015 am fost angajat la firma tatălui meu și din 2019 lucrez la firma unchiului meu și că am avut relații comerciale cu aceștia. Da, am avut câteva relații comerciale cu aceștia, perfect legale și normale, pentru că un fermier niciodată nu lucrează singur, dar firma mi-am condus-o singur așa cum am știut mai bine. Am mizat pe agricultură conservativă, digitală și eficientă din punct de vedere economic, principii pe care le promovez eu cu fiecare ocazie, și am lucrat pentru visul meu asumându-mi riscuri, fiind prezent zi de zi în fermă sau, dacă nu eram în fermă, eram la Clubul Fermierilor Români tot pentru a mă alinia cu cele mai noi tendințe din agricultură. Nimic din toate acestea nu au contat. Astăzi sunt dator statului român cu banii pe care mi i-a dat din bugetul european pentru a aduce plus-valoare în satul românesc, lucru pe care eu l-am făcut“, a povestit tânărul fermier.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti