Lumea Satului

Lumea Satului

Odată cu evoluția schimbărilor climatice, fermierii sunt tot mai conștienți de necesitatea adoptării practicilor sustenabile pentru a asigura o producție agricolă durabilă și rezistentă în fața provocărilor viitoare. În contextul Zilei Mondiale a Apei, este esențial de subliniat importanța gestionării eficiente a resurselor de apă în cadrul acestor eforturi. Schimbările climatice aduc fluctuații neprevăzute în precipitații și temperaturi, ceea ce impune fermierilor să fie pregătiți să gestioneze și să utilizeze resursele de apă în mod responsabil și sustenabil.

Studiul „Impactul evenimentelor meteorologice extreme asupra productivității agricole în Uniunea Europeană”1, realizat la solicitarea Comitetului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) al Parlamentului European, publicat în aprilie 2023, indică tendințe alarmante în climatul din Europa, cu o creștere semnificativă a temperaturilor extreme de vară și a condițiilor tot mai secetoase în sudul continentului, dar și cu episoade accentuate de ploi torențiale în regiunile nordice și centrale. Evenimentele climatice extreme sunt tot mai frecvente în Europa, cu diferențe regionale pronunțate, iar tendința de secetă severă și de temperaturi extreme va persista. De exemplu, numărul zilelor cu temperaturi ridicate va crește cel puțin de cinci ori până la sfârșitul secolului în cele mai reci climatice, și până la treizeci de ori mai mult în climatul mai cald. Mai mult, severitatea secetei în sudul Europei s-ar putea tripla până la sfârșitul secolului, iar agricultura europeană va trebui să se adapteze rapid pentru a proteja culturile și a asigura securitatea alimentară în fața acestor schimbări. Prin urmare, condițiile mediului în prezent accentuează riscurile de secetă și inundații, afectând semnificativ sectoarele agricol și economic.

Pentru a face față acestor provocări, soluțiile de adaptare se concentrează pe promovarea unor practici agricole durabile, cum ar fi rotația culturilor și creșterea suprafeței acoperite cu vegetație, și pe gestionarea eficientă a apei, inclusiv retenția naturală și artificială a apei în sol prin lucrări conservative de menținere a structurii sale echilibrate. Conform aceluiași studiu al Comisiei AGRI din 2023, no till sau reducerea lucrării solului au fost bine studiate prin sisteme experimentale în diverse regiuni din Europa. Lucrarea redusă a solului se dovedește a avea consecințe pozitive în ceea ce privește structura solului și abundența biosistemului, stocarea carbonului organic în sol și creșterea capacității de retenție a apei. În majoritatea cazurilor, lipsa lucrării solului sau lucrarea redusă duce și la o reducere a productivității cu aproximativ 5% (în medie, pentru mai multe culturi), cel puțin în primii ani.

Aceste schimbări ale climei au motivat fermierii români să adopte practici sustenabile în scopul obținerii unei productivități pe termen lung. Prin urmare, anul 2024 marchează o creștere a numărului fermierilor care asimilează soluții inovatoare de management a resurselor de apă în comparație cu anii anteriori. Agricultura conservativă rămâne o preocupare semnificativă și persistentă pentru fermieri, cu o importanță în continuă creștere pe agenda lor, concentrându-se pe refacerea solului și îmbunătățirea procesului de gestionare a apei.

În România, una dintre soluțiile adoptate frecvent de unii fermieri este lucrarea minimă a solului, un sistem la care sunt forțați să recurgă din cauza secetei și a arșiței și va prevala cu siguranță în țara noastră în viitor pe acest trend ascendent notabil. Mai mult decât atât, este o abordare holistică a agriculturii care urmărește îmbunătățirea sănătății solului și gestionarea apei, minimizând în același timp impactul agriculturii asupra mediului. O altă practică la care fermierii români au apelat pentru a face față condițiilor meteorologice extreme a fost alegerea hibrizilor toleranți la secetă și trecerea la tehnologii prietenoase cu solul. Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience colaborează activ cu fermierii pentru a le satisface cerințele, valorificând expertiza științifică a companiei pentru a dezvolta soluții cuprinzătoare care abordează nevoile lor imediate, menținând un accent puternic pe inovațiile viitoare precum genetica premium a hibrizilor marca Pioneer® Optimum® AQUAmax®.

Hibrizii Optimum® AQUAmax® ai Corteva au fost creați special pentru toleranța la secetă atmosferică și pedologică. Spre exemplu, hibrizii de porumb P9889 și P9757 au demonstrat că pot exploata eficient apa disponibilă în sol, furnizând recolte remarcabile chiar și în condiții de secetă persistentă, cu producții consistente si fiabilitate în timp. Într-o perioadă în care schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente, adoptarea de către fermieri a acestor hibrizi a reprezentat o mișcare strategică esențială pentru asigurarea unei producții agricole sustenabile și sigure în viitor.

Cosmin Iancu, fermier SC PICMAR PROD explică cum a ales să gestioneze producțiile agricole în lipsa resurselor de apă suficiente în sol: „Temperaturile extrem de ridicate și seceta care persistă în ultimii ani în România reprezintă o prioritate pentru fermieri, deoarece să fim proactivi în adaptarea practicilor lor agricole pentru a face față provocărilor. Dat fiind că resursele de apă din sol sunt insuficiente,  pentru mine de exemplu alegerea hibrizilor adecvați  au jucat un rol foarte important în gestionarea eficientă a acestor dificultăți. Experiența ca fermier și alegerea hibrizilor Optimum® AQUAmax® mi-au demonstrate că pot obține producții ridicate chiar și în condiții de secetă și arșiță și sunt pregătit pentru acest an care s-a arătat de la început a fi unul la fel de dificil."

În cele din urmă, viitorul agriculturii va depinde de fermierii care își pot ajusta tehnicile și pot folosi noi inovații pentru a se adapta la condițiile actuale. Rapiditatea cu care aceste schimbări devine un factor suplimentar pentru accelerarea procesului de asimilare a practicilor mai prietenoase cu solul pentru un management strategic al resurselor de apă. De aceea, compania Corteva Agrisicence este angajată în susținerea fermierilor cu soluții care să le faciliteze accesul la productivitate crescută chiar și în scenarii meteorologice extreme.

1 Research for AGRI committee: The impact of extreme climate events on agricultural production in the EU (europa.eu)

VIAȚA LA ȚARĂ

De mic am avut oportunitatea de a cunoaște pământul și zona rurală, datorită bunicilor mei care locuiesc la țară. Înainte, din zilnica interacțiune cu orașul, nu puneam atât de mult preț pe viața la țară. Însă, după o vreme fiind mai ocupat și obosit de tumultul atmosferei de oraș, viața provincială a devenit ca o gură uriașă de aer pentru mine.

Cel mai mult îmi plac simplitatea oamenilor, adierea vântului abia auzit printre frunzișurile pomilor, faptul că, de cum te trezești, deschizi ușa și ești în natură, apoi apariția unor elemente care dau viață locului, precum câinele, pisica sau păsările cerului.

La țară avantajul îl constituie libertatea cu care te poți desfășura la tine în gospodărie, pe ulițele satului, pe cărările dealurilor, fără să-ți pese prea mult de cum ești privit atunci când, absorbit de frumusețile din jur, de natură, ești poate mai neglijent cu tine însuți. De fapt, stând la țară avem șansa de a arăta oamenilor din acest secol plin de tentații că încă mai poate exista o viață liniștită, simplă și sănătoasă în care nu etalarea a ce avem contează, ci faptul că suntem muncitori, primitori, blânzi și curați sufletește.

Printre altele, ieșirea pentru o perioadă de sub umbrela rețelelor de socializare și statul considerabil mai mult sub razele soarelui ne readuc cu picioarele pe pământ și ne revitalizează. Acest lucru l-am observat eu în toate vacanțele petrecute la bunici. Apoi, mediul înconjurător parcă te îndeamnă aici, parcă mai mult ca oriunde în altă parte, să desfășori diverse activități, dat fiind că natura, cu multele sale elemente – păsări, sunete, adieri de vânt, frunze, verdeață, cer - te inspiră pur și simplu la a-ți construi o cu totul altă viață.

Nu este mai puțin adevărat că noi din natură am plecat, tocmai de aceea tot tindem să ieșim la aer curat, vrem să avem o curte, o grădină unde să cultivăm anumite specii de plante, să avem animale în jurul nostru, să ne relaxăm după o zi de treabă sau drumeții la aer curat.

În concluzie, pentru mine provincia este o alternativă sănătoasă care tot timpul îmi umple sufletul de bucurie și liniște interioară.

Paradoxal însă, mulți oameni de la țară tind spre oraș, iar alții de la oraș tind spre țară. Ferice de cei din urmă!

Ce-i drept, sunt avantaje de ambele părți, unele deja le-am menționat, dar este adevărat că la noi în țară încă există discrepanțe destul de semnificative între multitudinea de servicii oferite la oraș față de cele de la țară. Cu toate acestea pentru mine, copil fiind, aș alege acum o alternare între cele două. Măcar până voi ajunge la vârsta la care să-mi pot alege, conștient, drumul pe care-l voi urma.

Alexandru OPREA-BANU

În Europa se vorbește tot mai des despre reducerea folosirii substanțelor chimice utilizate în protecția plantelor (medicamente pentru plante) până în anul 2030, conform obiectivelor pactului verde european (Green Deal) și chiar despre eliminarea lor definitivă. În acest articol voi scrie despre ce se întâmplă pe alte continente. Informațiile sunt adunate în urma participărilor mele la congresele internaționale de entomologie și de protecția plantelor, din ultimii ani.

Așadar, dacă în Europa se vorbește de reducerea folosirii medicamentelor pentru plante, în alte colțuri ale lumii se desfășoară cercetări intense pentru găsirea de noi substanțe active, care să realizeze o combatere cât mai țintită a dăunătorului, cu impact cât mai mic asupra entomofaunei utile și a mediului înconjurător și să le înlocuiască pe cele care deja nu au mai fost aprobate. Printre aceste substanțe active noi ar putea fi alternative și la neonicotinoide, folosite la tratamentul semințelor „scoase în afara legii“ în UE. Cu ocazia participării la Congresul Internațional de Protecția Plantelor (IPPC) care s-a ținut în Hyderabad, India (noiembrie, 2019), am aflat multe informații interesante despre stadiul actual al cercetărilor privind găsirea de noi molecule folosite pentru protecția plantelor. Astfel, în perioada 2008-2016, numărul total de patente depuse (substanțe active noi care intră în componența pesticidelor) a fost de 5.857, din care numai în China au fost 2.358 patente, în Japonia 706 patente, în SUA 516 patente, în Coreea de Sud 230 patente, în timp ce în Rusia numărul patentelor a fost de 56. Este de remarcat faptul că cele mai multe patente din perioada analizată au fost în trei țări din Asia, și anume China, Japonia și Coreea. În același timp, în Europa numărul de patente este în scădere, iar acest trend se va păstra și în următorul deceniu, ca urmare a reglementărilor din ce în ce mai severe, la nivelul UE, pentru omologarea noilor substanțe active.

Pe termen mediu și lung, trendul în domeniul insecticidelor este dezvoltarea substanțelor active din clasa diamidelor. Aceasta este o clasă nouă de insecticide, cu acțiune asupra sistemului muscular al insectelor, afectând receptorii ryanodinici și perturbând fluxul de calciu dintre aceștia. Drept rezultat, insectele nu se mai pot hrăni și mor în câteva zile. Insecticidele diamide prezintă eficacitate ridicată, la doze scăzute, în combaterea unei game variate de dăunători ai culturilor agricole și horticole (în special lepidopterele), având toxicitate foarte redusă față de mamifere și organismele acvatice, precum și toxicitate redusă pentru albine, polenizatori sau entomofauna utilă (paraziții sau prădătorii dăunătorilor). Insecticidele diamide pot fi folosite cu succes în strategia de combatere integrată a dăunătorilor culturilor agricole și horticole. Și câteva exemple concrete: substanța activă tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicată în combaterea defoliatorilor și a minatorilor, dar în același timp are și efect asupra unor specii de insecte cu apart bucal adaptat pentru înțepat și supt (când sunt folosite în combinație cu alte insecticide). Majoritatea dăunătorilor țintă aparțin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera și Diptera. Insecticidul se poate aplica atât ca tratament foliar, cât și ca tratament la sol (sub formă de granule). Este un insecticid sistemic, care se translocă rapid în plante după aplicare. Ca și insecticidele pe bază de chlorantraniliprole, cele pe bază de tetraniliprol sunt aplicate în doze reduse (50-200 g p.c./ha), având o eficacitate foarte ridicată în combaterea dăunătorilor din culturile de orez, porumb, trestie de zahăr, tomate, vinete, roșii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, viță-de-vie, plante ornamentale. De asemenea, în urma testelor efectuate, atât în condiții de laborator, cât și în condiții de câmp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicată pentru polenizatori, dar și pentru entomofauna utilă. Insecticidele pe bază de tetraniliprol nu se pot aplica când culturile se află în faza de înflorit, atunci când activitatea albinelor și a polenizatorilor este maximă. Tetraniliprolul este recomandat să fie folosit în programele de combatere integrată a dăunătorilor, mai ales în cazurile în care s-au semnalat fenomene de rezistență la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteză sau neonicotinoide.

O altă substanță activă din clasa diamidelor este cyclaniliprole (cyclapryn). Insecticidul de nouă generație a fost omologat în Coreea de Sud, în anul 2017, fiind în procedură de omologare în Japonia, Australia, Canada și SUA. În urma experiențelor efectuate, atât în condiții de câmp cât și în laborator, s-a constatat faptul că substanța activă cyclaniliprole are o eficacitate foarte ridicată în combaterea unor dăunători problemă din culturile agricole și horticole (cultivate atât în câmp, cât și în spații protejate), cum ar fi omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylostella), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutunului (Thrips tabaci), musculița albă a tutunului (Bremisia tabaci), musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) sau musculița de oțet (Drosophila melanogaster). Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză sau a neonicotinoidelor, cele pe bază de cyclaniliprole au un mod de acțiune mult mai rapid și o activitate reziduală mult mai ridicată. Prin urmare, cyclaniliprolul ar putea fi o posibilă alternativă atât pentru combaterea adulților rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), cât și pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera).

După cum vedeți, Asia vine tare din urmă și în această privință. Întrebarea este câte din aceste noi descoperiri ale științei vor fi disponibile și în țările Uniunii Europene în viitorul apropiat și care ar putea veni în ajutorul fermierilor noștri.

Explicații foto

Foto 1 – Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis)

Ratisoara porumbului Tanymecus dilaticollis

Foto 2 – Viermele sârmă (Agriotes spp.)

Viermele sarma Agriotes spp

Foto 3 – Omida fructificațiilor, adult (Helicoverpa armigera)

Omida fructificatiilor adult Helicoverpa armigera

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face un nou pas pentru sprijinirea fermierilor români care își doresc să acceseze fonduri europene prin implementarea platformei de automatizare de procese de business a UiPath (NYSE: PATH), companie lider în tehnologie software de automatizare a întreprinderilor. Cu ajutorul automatizării, AFIR simplifică modalitatea de obținere a documentelor și autorizațiilor necesare pentru dosarul cererii de finanțare de către fermieri. Acest demers are un impact direct asupra modului în care aceștia accesează finanțări pentru investiții prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), oferindu-le un timp considerabil redus în procesarea dosarelor de finanțare și, implicit, costuri mai mici pentru obținerea și depunerea autorizațiilor și avizelor necesare.

„Agricultura este o prioritate strategică și ocupă un loc extrem de important în economia României. Pentru a veni in sprijinul fermierilor români, ne concentrăm pe susținerea dezvoltării agriculturii și a zonelor rurale prin oferirea de finanțare și sprijin pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții comunităților locale. Tehnologia a stat dintotdeauna la baza transformării și a progresului și în acest caz automatizarea bazată pe Inteligența Artificială (AI) joacă un rol extrem de important în  accelerarea și eficientizarea unor procese cheie pentru fermieri,” a declarat George CHIRIȚĂ,  Directorul general al AFIR.

În acest scop, AFIR folosește soluțiile de software oferite de UiPath pentru automatizarea unor procese birocratice și cronofage. Automatizarea permite solicitarea în mod direct a unor documente instituțiilor publice. De asemenea, sprijină extragerea unor informații ale solicitanților și ale beneficiarilor FEADR de la instituții cu care Agenția a încheiat protocoale de colaborare.

Astfel, pe baza Codului Unic de Identificare (CUI) și/ sau a Codului Numeric Personal (CNP), AFIR a preluat, până în prezent, în sistemul informatic de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), circa 10.000 de certificate constatatoare, stocate în Sistemul de gestiune al documentelor construit prin utilizarea Microsoft SharePoint, în folderul aferent fiecărui proiect de investiții. Totodată, AFIR preia de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din sistemul PATRIMVEN, o serie de documente aferente beneficiarilor noștri precum: certificate de atestare fiscală, cazier fiscal, bilanț anual, semestrial și istoric bilanț.

De asemenea, și la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost implementate soluțiile de software oferite de UiPath pentru automatizarea unor proceduri repetitive, precum obținerea datelor furnizate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Automatizarea bazată pe Inteligența Artificială este un motor al progresului și are potențialul de a revoluționa și accelera tranziția către o agricultura digitalizată. Prin facilitarea accesului mai rapid și cu costuri mai mici ale fermierilor români la fonduri europene, AFIR oferă un ajutor necesar acestei categorii care conduce la creșterea performantei în agricultură, creând premisele pentru un parcurs mai bun pentru sectorul agricol din România. Ne bucură parteneriatul strâns cu AFIR și impactul imediat al rezultatelor obținute împreună,” a declarat Daniel DINES, cofondator și Chief Innovation Officer al UiPath.

Automatizarea va asigura extragerea cazierului judiciar

În momentul de față, AFIR utilizează o funcționalitate nouă – un robot care descarcă de pe E-factura, respectiv de pe site-ul Ministerului de Finanțe, facturile ce reprezintă toate serviciile achiziționate de AFIR. De asemenea, prin automatizare se asigură și transformarea ulterioară a acestora în format PDF pentru a putea fi verificate și introduse în sistemul contabil de către departamentul de resort din Agenție. Totodată, Agenția utilizează un robot să descarce din ROCRIS, pe baza CNP/ CUI, extrasul de cazier judiciar pentru persoane fizice și juridice, precum și să le încarce pe acestea în SharePoint, în fișierul aferent fiecărui proiect pe care îl gestionează. ” a precizat Daniel IFRIM, directorul IT al Agenției.

AFIR gestionează de 23 de ani fondurile europene nerambursabile acordate României pentru finanțarea investițiilor în agricultură și a dezvoltării spațiului rural, precum și pentru efectuarea plăților către fermieri. Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală gestionate la nivelul AFIR reprezintă o prioritate și au contribuit la creșterea agriculturii și a nivelului de trai în mediul rural prin absorbția celor 21 de miliarde de euro, plăți efectuate către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, pe parcursul a 3 exerciții financiare: SAPARD (2000 – 2006), Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 și PNDR 2014 – 2020. De anul acesta, AFIR implementează Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027), prin intermediul căruia fermierii pot beneficia de fondurile alocate în valoare de 5,87 miliarde de euro pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală.

Suntem și de această dată în poziția onorantă de a fi printre primele sau chiar prima instituție care gestionează fonduri europene și care a implementat roboți software în derularea fluxurilor procedurale începând cu anul 2020, cu scopul clar de a debirocratiza și digitaliza și mai mult actul administrativ. Dezvoltarea unor soluții de ultimă generație pentru a crește și mai mult performanța Agenției reprezintă un demers constant care are ca obiectiv performanța administrativă, eliminarea proceselor repetitive și creșterea gradului de transparență și obiectivitate a utilizării fondurilor europene”, a adăugat George CHIRIȚĂ.

AFIR este prima instituție care a digitalizat în întregime procesul de implementare a proiectelor finanțate cu fonduri europene, acordate prin FEADR. Cadrul procedural al AFIR se bazează pe mecanisme, fluxuri și sisteme on-line cu cel mai bun raport cost-eficiență și timp-performanță, dezvoltate împreună cu parteneri din domeniul IT.

Sursa: afir.ro

  • Succes fulminant pe culturile din România în ultimii 5 ani.
  • Produsele Profeco scad riscul culturilor de a fi afectate de secetă, cresc rezistența la frig, întăresc sistemul imunitar al plantelor în lupta cu agenții patogeni și le ajută să se refacă mai repede după grindină.
  • Productivitatea culturilor poate crește cu 25%.

Fermierii români s-au confruntat tot mai des în ultimii ani cu diverse probleme ale solului cauzate de schimbările climatice, în timp ce presiunea pe calitatea producției românești a crescut considerabil odată cu creșterea cererii de produse autohtone atât în piața românească, cât și în piețele externe. Un antreprenor român a adus de 5 ani o gamă de produse 100% organice, care ajută culturile românești chiar și în lupta cu seceta.

„Gama noastră de produse de fertilizare a culturilor agricole a fost vândută cu succes în țări din Uniunea Europeană timp de aproximativ 15 ani. În România, acestea au obținut rezultate excelente în ultimii 5 ani și, recent, s-a extins zona de distribuție spre piețe din Orient și Asia. Produsele noastre se remarcă prin capacitatea de a crește toleranța la secetă și arșiță a culturilor de câmp, capacitatea de a ajuta plantele să se adapteze la condiții de mediu nefavorabile și prin creșterea producției obținute. Practic, această extindere a zonelor de distribuție arată cât de eficiente și valoroase sunt aceste produse pentru fermieri, oferind soluții de calitate pentru îmbunătățirea culturilor și creșterea producției.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Deși deja bine cunoscute în piața internațională, produsele naturale de fertilizare sunt încă la început de drum în România, aceasta fiind acaparată de 2 mari extreme – fie cea a fertilizanților chimici, fie cea în care nu sunt folosiți fertilizanți din piață, caz în care fermierii preferă să își asume pierderile.

„Evoluția, per genere, începe cu informarea și educarea obiceiurilor. Practic, noi încercăm să ajutăm fermierii români să fie cât mai informați cu privire la ce produse folosesc (sau nu folosesc, după caz). E important ca atât fermierii, cât și consumatorii de produse românești să înțeleagă că există soluții 100% organice, care nu dăunează în niciun fel produsului finit, ba mai mult, crește producția produselor de calitate autohtone. Un astfel de produs este Lumbreco, fertilizant organic certificat bio, cu extract din biohumus. Acesta reprezintă un compost produs de către râmele roșii californiene și oferă nutrienți esențiali pentru plante.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Profeco este distribuitorul român al produselor Lumbreco, Sulfeco si Humeco. Cu o experiență de peste 15 ani pe piața din Europa și 5 ani de experiență în România, Profeco oferă, pe lângă cele mai bune soluții 100% organice pentru îmbunătățirea culturilor, și consultanță specializată pentru fermierii români, astfel încât produsele să fie utilizate corect, producția finală fiind îmbunătățită.

(L.S.)

Un parfum aparte, pe care un inginer horticol are grijă să îl ofere, an de an, clienților care îi calcă pragul. Vorbim despre una dintre cele mai mari sere de flori din România care se află la Vânători, în județul Neamț, coordonată de tânărul Andrei Lazăr, care duce mai departe o tradiție de familie de peste 27 de ani, începând din anul 2015, când a început să administreze sera de flori a familiei construită cu resurse proprii, după ultimele standarde europene.

Sera de flori se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, iar investiția este de aproximativ 150.000 de euro. Poate să vină primăvara, cu alaiul ei de flori.... căci în seră totul e în grafic, iar plantele de sezon vor înflori curând și vor înveseli casele cumpărătorilor.

„În această perioadă ne pregătim pentru înființarea culturii de Pelargonium, fiind prima cultură din sera noastră. Producția a crescut față de acum doi ani cu ⁠15-20%, astfel am avut în jur de 45-50.000 de ghivece“, adaugă tânărul.

Piața de desfacere este într-o continuă dezvoltare, deși prețurile au rămas aproximativ la fel, mai specifică tânărul producător local, Andrei Lazăr.

„Nu putem vorbi despre o creștere reală, întrucât prețurile produselor finite este același, pe când cel al materiei prime este în continuă creștere. Suntem sceptici momentan în privința modului în care evoluează piața, deoarece statul descurajează producția locală, fapt ce ne afectează implicit și pe noi. Nu dispunem de suport financiar acordat de UE. Încercăm să menținem această afacere prin eforturi proprii, dedicare și muncă“.

Pentru familia Lazăr, această activitate este mai mult decât o afacere, este o pasiune.

„Ne dorim din suflet ca și generațiile viitoare să manifeste la fel de multă implicare și devotament. Florile sunt cea mai frumoasă modalitate de a răspândi bucurie, iar noi iubim să facem asta“, încheie ing. horticol Andrei Lazăr.

Beatrice Alexandra MODIGA

Marius Iulian Mihai, un tânăr fermier de 20 de ani, student la Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila, specializarea Agronomie, folosește lâna ca îngrășământ organic. Ferma zootehnică de familie a tânărului are un efectiv de 400 capete, rasa de ovine Merinos de Palas, și se află în comuna Tufești, județul Brăila.

Merinos de Palas, oaia cu multă lână

„Povestea acestei ferme începe în urmă cu 20 ani, mai exact prin anii 2003-2004, când tatăl meu, din pasiune pentru animale, a început să crească oi. A început de la un efectiv de 10-15 capete și am ajuns acum la un efectiv de 400 capete. Rasa de oi pe care o creștem în fermă este Merinos de Palas. Am ales această rasă de oi pentru că sunt foarte rezistente la temperaturile ridicate din timpul verii, noi aflându-ne în sud-estul țării, în județul Brăila, unde vara se înregistrează temperaturi chiar de peste 40 grade Celsius. În al doilea rând, am ales această rasă datorită randamentului cărnii și pentru producția foarte mare de lână. În fermă producem brânză, urdă, pastramă și cârnați de oaie, pe care le comercializăm în diferite piețe. Oile dau și o producție destul de mulțumitoare de lapte, iar după perioada de lactație a mieilor le mai mulgem undeva la două luni“, ne spune tânărul fermier.

cresterea oilor

Țările arabe apreciază carnea de miel românesc

Crescătorul se află în plină campanie a fătărilor, un moment care necesită o maximă atenție, mai adaugă tânărul. „Mieii de la noi din fermă ajung la vânzare undeva la vârsta de 4 luni și au în medie 30-35 kg, cu un spor zilnic de creștere experimentat de 300 g/zi. Ei ajung la export în țările arabe pentru că locuitorii acestora apreciază foarte mult carnea de miel românesc.“

Rețetă: lână amestecată cu gunoi de grajd

În România se valorifică un procent foarte scăzut de lână. De exemplu, în anul 2021, Mihai a vândut 2.000 kg de lână cu 250 lei și de atunci a hotărât să o folosească ca îngrășământ organic. „Despre lână pot să vă spun că o oaie are undeva la 5-6 kg de lână, un berbec poate să ajungă și la 10-11 kg, iar calitatea este una superioară, având o lână fină de 20-24 microni. De exemplu, într-un an am vândut 2.000 kg de lână cu 250 lei și de atunci am hotărât să o folosim ca îngrășământ organic. Aceasta este amestecată cu gunoiul de grajd rezultat de la oi și lăsat să fermenteze 6-8 luni, după care îl aplicăm pe teren.“

Seceta a mărit costurile din fermă

Brăileanul încearcă pe cât posibil să facă o furajare ca la carte, deși seceta din ultimii ani i-a crescut costul de producție al furajelor destul de mult.

„Ca furaje principale avem lucernă și porumb, iar ca furaje secundare avem șroturi de floarea-soarelui și siloz de porumb. O astfel de investiție, pe lângă bani, costă foarte mult timp, multă muncă și pasiune. Am investit în utilaje, teren, grajduri, animale și tehnologii care ne ajută să reducem munca și numărul de angajați.“

Pentru cei care doresc să investească într-o astfel de fermă, fermierul spune că trebuie să se gândească de două ori înainte să înceapă.

„Într-adevăr, este o meserie grea, dar și frumoasă, cu satisfacții enorme. Pe viitor îmi doresc terminarea studiilor, după care dezvoltarea fermei ce constă în creșterea efectivului de animale, mecanizarea fermei, astfel încât toată treaba să fie făcută doar cu utilaje noi“, încheie tânărul fermier Marius Iulian Mihai.

Beatrice Alexandra MODIGA

Am cunoscut în ultima vreme mulți tineri implicați în agricultură. Știu că există această temere că generațiile bătrâne de agricultori nu au cui să predea mai departe ștafeta, dar se pare că acest lucru se schimbă. Unul dintre tinerii ale căror ferme le-am vizitat este Ionuț Matei din Gura Vitioarei, Prahova.

„Am vrut să am o fermă după modelul celor de afară“

După întâlnirea cu acest tânăr, am avut certitudinea că se schimbă chipul satului românesc. El este dovada că din urma generațiilor trecute vin tineri curajoși care încă mai vor să muncească pământul, care cresc în curtea gospodăriei lor animale și fac acest lucru cu  același respect cu care o făceau bunicii și străbunicii noștri. Mulți s-au întors în țară după ani de pribegie prin străinătate, cum este și cazul lui Ionuț, și-au redescoperit originile și au pus umărul la construcția noii generații de mici fermieri. Prin munca lor, ferma de subzistență, așa cum le place europenilor să o numească, este de fapt un motor al economiei multor familii din mediul rural. Ionuț Matei a construit, alături de familia sa, un cămin și o microfermă cu 40 de vaci de lapte. S-a întors din Elveția acum patru ani pentru că, deși îi era bine, acolo se simțea străin. Astăzi cu laptele pe care îl obține își hrănește familia și vinde către toți cei care îl caută. Și nu sunt puțini.

„Am crescut de mic cu animale și, văzând în afară că nu se lucrează ca la noi cu furca și coasa, după o experiență de șapte ani în Elveția la o fermă de vaci de luptă, m-am întors în țară. Am vrut să fac ceva frumos, după modelul a ceea ce am văzut în străinătate. În patru ani am reușit să fac tot ceea ce se vede acum. Sistemul de creștere a animalelor este diferit prin tehnologie, iar fermierii străini au altă mentalitate. Se lucrează mai puțin fizic și mai mult cu utilaje. Până să plec în Elveția am zis că nu vreau animale în curtea mea, că nu o să cresc nici găini, dar când am văzut acolo cum se lucrează și că nu este atât de greu a început să îmi placă. Acum chiar iubesc ceea ce fac și nu aș putea să mai stau fără animale.“

„Am investit inițial 15.000 de euro“

Întors în țară, a construit grajdul și a început să învețe din propriile greșeli. Spune că a fost avertizat că nu este rentabil să fi crescător de vaci și că această afacere te poate aduce la sapă de lemn, dar că nu a fost descurajat. Așa a descoperit că poți trăi decent din veniturile unei microferme, doar că trebuie să ai răbdare până apare profitul și să fii conștient că la început pierderile pot fi mari dacă nu te sfătuiești cu cineva care cunoaște bine acest domeniu.

„Am avut 15.000 de euro. M-au ajutat și părinții, iar tatăl meu încă îmi trimite bani din Elveția. Deși am fost ajutat să termin grajdul și să cumpăr animale, tot a trebuit să împrumut o parte din bani. La început am avut doar două vaci de la fratele meu; avea o fermă, dar a renunțat la ea. Laptele pe care îl obțineam de la cele două vaci am început să îl vindem pe la vecini. Când am văzut că se caută laptele, am zis că trebuie să ne extindem și că, dacă tot avem banii ăștia strânși, să facem o fermă mare. Primele exemplare, 12 vaci Holstein,

le-am cumpărat de la Deva, în 2020. Atunci m-am înscris și în Asociația Crescătorilor de Taurine Prahova. Pe parcurs mi-am dat seama că nu îmi place rasa asta, așa că în ultimii doi ani am început să cumpăr exemplare din rasa Bălțata Românească. M-am sfătuit cu mai mulți crescători și toți mi-au spus că este o rasă mixtă care se adaptează și la munte, și la pășune, și la creșterea în stabulație. Primele exemplare nu aveau chiar o genetică de top, ci medie, iar un exemplar a costat în jur de 1.000 de euro. Nu am cumpărat toate animalele deodată, ci câte două sau trei exemplare pe an și am înmulțit efectivul. Anul acesta am deja trei juninci fătate aici și anul viitor mi-am propus să avem zece. Așa voi proceda în fiecare an, voi păstra tineretul.“

„Cele mai bune exemplare dau 60 de litri pe zi“

Ca și alți crescători de animale, Ionuț spune că lipsa pășunilor îl pune în mare dificultate. La asta se adaugă și faptul că în ultimii ani prețurile furajelor au crescut mult peste posibilitățile micilor fermieri. Doar cu promisiunea de a primi niște terenuri pe care să le cultive pentru a-și asigura propria bază furajeră, între timp tânărul a trebuit să găsească totuși soluții pentru a scoate animalele la pășunat.

„Nu am teren și nici pășune, așa că furajele le cumpărăm. Au spus cei de la primărie că anul viitor ne vor acorda pășune, dar vom vedea cât și cum. Nu știm momentan nimic. Au spus autoritățile că vor da niște bani pentru siloz celor care au terenuri și animale. Se vor face contracte, am înțeles, dar unde se vor face și cum nu știu. Nu cred că asta mă va ajuta cu ceva pentru că eu cumpăr tot cu prețul integral furajul. Cumpăr absolut tot, lucernă, silozul de porumb, tărâțele. În 2020, prețul la porumb era de 60-70 de bani, dar acum un an l-am cumpărat și cu 2 lei/kg de porumb. Adică mai mult decât dublu. Într-adevăr, și la lapte s-au dublat prețurile, în 2020 vindeam cu 3 lei/litru, iar acum vindem cu 6 lei. Chiar și așa este greu. Mi-a promis cineva de aici din zonă care are foarte multe terenuri că îmi va da câteva hectare ca să cultiv lucernă.“

Producția de lapte este condiționată de hrana administrată animalelor, iar tânărul fermier le asigură vacilor sale un regim furajer echilibrat. Cu ajutorul unui echipament special, furajele sunt tocate și amestecate și astfel pierderile de nutreț din timpul hrănirii animalelor sunt reduse cu cca 80%.

„Duc vacile la pășunat în livezile oamenilor și le mut cu remorca, câte zece în diferite locații. Pe cele cu lapte le țin acasă. Le asigur un amestec de lucernă cu siloz de porumb, tărâțe de grâu și mălai furajer, iar de la cele mai bune exemplare obțin în jur de 60 de litri pe zi.“

vaci de lapte

„Îmbuteliem laptele în sticle de plastic de doi litri și le etichetăm“

Valorificarea către procesatori este pierdere curată pentru micii fermierii, spune Ionuț. Așa că misiunea de a rezista pe piață îi revine fiecăruia dintre ei. Datorită seriozității de care a dat dovadă, Ionuț a reușit să câștige încrederea clienților săi și livrează zilnic cca 400 de litri de lapte către magazine din județul Prahova, dar și către persoane fizice. Nu rămâne niciodată cu lapte pe stoc și asta spune multe despre calitatea produsului pe care îl pune pe masa oamenilor.

„Acum avem 12 vaci în lactație, restul fiind în repaus mamar. Când am început în 2020 am avut noroc cu pandemia pentru că oamenii au căutat soluții pentru a le fi livrate produsele acasă. Și asta am făcut, am început să livrăm lapte. Îmbuteliem lapte în PET-uri de doi litri, îl etichetăm și îl vindem către magazine sau persoane fizice. Avem aici, la fermă, un frigider unde punem comenzile, cu bilețele, oamenii vin personal să își ia lapte și ne lasă banii în schimb.“

Pentru a ușura procesul de muls, a inventat un echipament. Folosește în acest sens o pompă de vacuum pe care a montat o țeavă de aer cu robineți de grădină și mulge la bidon. Costurile acestui echipament au fost în jur de 3.000 de lei. Pentru moment este suficient, dar pe viitor ar fi nevoie de o instalație de muls care să ducă laptele direct în tancul de răcire pe care îl folosim vara.


  • „Mi-aș dori ca această fermă să devină una de top. Cu animale puține, dar de top. Nu îmi doresc o fermă cu 1.000 de vaci, ci una cu maximum 50 de exemplare, cu tot cu tineret. Avem un trai liniștit și decent și mai multă muncă nu putem face, dar nici să angajăm un om nu ne permitem. O familie trăiește decent chiar de pe urma a doar 20 de vaci, doar că nu mai ai liber, nu ai sărbători, muncești de luni până duminică.“
  • În ceea ce privește investițiile făcute, Ionuț nu a ținut o evidență strictă a lor. A folosit toată agoniseala pe care a avut-o pentru a dezvolta această fermă și este mândru de ceea ce a reușit să facă. Spune că, la un moment dat, va apărea și profitul, dar crede că va mai dura cel puțin doi sau trei ani până va reuși să amortizeze toată suma alocată acestui proiect. Între timp, va continua să investească în această ferma nu doar bani, ci și mult suflet.

Laura ZMARANDA

MATERIALUL VIDEO

Cel mai vulnerabil sector în fața schimbărilor climatice actuale rămâne agricultura, aceasta având, bineînțeles, implicații directe și asupra sectorului zootehnic.

Dacă ne referim la rumegătoare, zona de confort termic, în funcție de grupa de vârstă, se situează între 5 și 18°C la rumegătoarele mari și între 12-21°C la cele mici. Temperaturile ridicate au efecte negative în primul rând asupra animalelor cu producții mari, deoarece acestea au un metabolism mai intens, adică o producție ridicată de căldură în timpul sintezei laptelui sau a proceselor de digestie a hranei și, dacă condițiile climatice nu oferă posibilitatea ca organismul să transmită această căldură mediului înconjurător, atunci animalul suferă de stres termic, fiind afectate în primul rând consumul de hrană, productivitatea și reproducția. Ce înseamnă aceste lucruri? De exemplu, la vacile de lapte stresul termic duce la reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de furaje, cu sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă; scade producția de lapte, grăsime și proteine din lapte, iar durata căldurilor se scurtează sau, mai grav, ciclul sexual poate să se stopeze complet.

La rumegătoarele din rasele de carne, sistemul de creștere, întreținere și furajare se bazează în principal pe utilizarea pajiștilor cu o durată de pășunat de circa 6-7 luni, un astfel de sistem asigurând multe avantaje economice pentru crescătorii de animale. În primul rând, se reduce costul producțiilor obținute, este asigurat necesarul zilnic de diverși nutrienți ce se găsesc preponderent în masa verde ingerată; în plus, mișcarea în aer liber a animalelor are o influență pozitivă și asupra stării de sănătate.

Exploatate pe pășuni într-un an cu precipitații adecvate, animalele sunt capabile atât să-și refacă rezervele de vitamine și minerale necesare pentru perioada de iernat, cât și să-și îmbunătățească condiția corporală în timpul pășunatului vara și toamna, după înțărcare, dacă încă există posibilitatea de a pășuna. În caz contrar, în perioadele prelungite de secetă, adică și în al 2-lea an și în al 3-lea an de secetă, rezerva de furaje este aproape indisponibilă și pășunatul limitat, afectat (pășuni uscate, de calitate medie spre slabă).

Există mai multe probleme potențiale în acest scenariu de secetă. În primul rând, animalele sunt forțate să folosească rezervele corporale pe tot parcursul iernii și riscă să devină prea slabe. În plus, dacă aceste rezerve corporale sunt folosite mai mult pentru metabolismul bazal este afectată dezvoltarea fătului și există riscul de a naște viței mici și slabi. Mai mult, este afectată și calitatea colostrului, care este prima și cea mai importantă hrană pe care o primește un vițel nou-născut, deoarece este bogată în imunoglobuline, vitamina A, proteine și grăsimi, toate acestea fiind esențiale în construirea imunității și pentru a oferi vițelului un început sănătos.

Seceta poate avea deci implicații de anvergură, mai mult decât capacitatea redusă de pășunat. Dacă condițiile de secetă persistă, rezervele de hrană pot fi limitate și vacile pot avea nevoie de resurse suplimentare de hrană pentru a se reface. În aceste condiții, evident că se impune o revizuire a modului de folosire a pajiștilor și chiar reducerea numărului de animale exploatate prin scoaterea din efectiv (abatorizare).

Se poate constata astfel că, în prezent, în cadrul sectorului creșterii animalelor, pe lângă asigurarea furajelor de volum şi a concentratelor, există o serie de provocări, dintre care cele mai actuale se referă la găsirea unor plante furajere sinergice cu cele clasice, dar cu reziliență mare la secetă, ce ar putea fi utilizate în alimentația animalelor de fermă, fără a afecta negativ cantitatea și calitatea produselor finite.

În ultimii ani, și în ţara noastră, cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în această direcție și s-au concretizat în crearea unor noi soiuri şi hibrizi cu potențial de producție ridicat și adaptabilitate bună la noile condiții climatice.

Astfel, cea mai la îndemână soluție este extinderea culturilor rezistente la secetă, cu pretenții moderate în general pentru procesul de creștere. Condițiile climatice din țara noastră oferă premisele obținerii unor producții de sorg, secară, mei, năut sau fasoliță corespunzătoare cantitativ și calitativ. Cultivarea acestor plante reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice, în special pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Datorită capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, cele mai recente creații de hibrizi de sorg, secară pot fi o alternativă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului. Mai mult, cultivarea și utilizarea unor proteaginoase (năut, fasoliță), promovate în alte țări, constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic).

Apare astfel oportunitatea de valorificare eficientă a unor resurse furajere locale, plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență și necesitatea evidențierii efectelor acestora asupra sănătății, a performanțelor productive și a calității produselor la principalele specii de animale de fermă.

Ca de obicei, IBNA Balotești, prin proiectele de cercetare derulate, vine în sprijinul fermierilor cu soluții nutriționale alternative celor clasice. De exemplu, în cadrul programului NUCLEU, cel mai recent proiect pe acest subiect (PN23-20.04.01) are ca obiectiv principal realizarea de noi produse furajere pentru rumegătoare și monogastrice, bazate pe utilizarea acestor surse energo-proteice locale rezistente la secetă. Cum vom face asta? Prin dezvoltare, experimentare și validare pe animal. IBNA vine astfel în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității.

Doresc să reamintesc și faptul că, pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, în funcție de baza furajeră de care dispuneți, furaje combinate adaptate necesităților dvs. sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive, de exemplu.

IBNA fabrică, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului www.ibna.ro, la secțiunea magazin-furaje.

În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat.

Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 - Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Totodată, Hotărârea de Guvern vizează:

- clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ  și instituțional;

- explicarea unor termeni și expresii, astfel încât, utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate;

- modificarea și completarea normelor privind  plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027;

-asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Hotărârea nu influențează contribuția totală a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7.12.2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanțat de Fondul european de garantare agricolă și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti