Ovidiu Gheabă, un tânăr de 31 de ani din localitatea Vintileasca, județul Vrancea, se ocupă de îngrijirea unei stupine staționare de aproximativ 5 ani. Dar această poveste a început în urmă cu mai bine de 10 ani, când, din dorința de a avea un dulce sănătos și natural în casă, a decis împreună cu tatăl său să cumpere o familie de albine de la un apicultor din apropiere.

„Deci, totul a pornit de la un singur stup, tatăl meu ocupându-se de el și mai apoi înmulțind familiile în fiecare an. Vă spun sincer, la acea vreme eu chiar nu eram atras de apicultură și nu îmi vedeam viitorul în această ocupație, aveam cu totul și cu totul alte planuri și câteodată, când eram acasă liber, îmi mai ajutam tatăl la diferite activități în mica stupină și, totodată, mai învățăm câte ceva. Acum să fim serioși, chiar dacă nu ne place câteodată ceea ce facem, ceva cunoștințe tot ne rămân. Dar, timpul a trecut, iar la un moment dat, când tatăl meu nu s-a mai putut ocupa de familiile de albine care de acum nu mai erau așa de puține, peste 30 la număr, și vrând să le vândă, am decis să preiau eu stupina și să mă ocup de ea, totodată mergând mai departe cu dezvoltarea activității și creșterea efectivului de familii din stupină la un număr de aproximativ 70“, ne mărturisește tânărul.

Stupină înregistrată, certificată și autorizată

apicultor

Între timp, Ovidiu a dobândit și calificarea de apicultor, pe lângă faptul că stupina este înregistrată, certificată și autorizată, iar mierea pe care o produce este atestată ca produs montan.

„O familie de albine se compune din: regină (matca), care este una singură pentru întreaga comunitate de albine din acea colonie; trântorii, care sunt crescuți începând cu luna martie, odată cu dezvoltarea coloniei, în scopul reproducerii, mai apoi aceștia fiind eliminați odată cu venirea iernii deoarece ei sunt doar consumatori de hrană, deci inutili pe timpul iernii; și albine, un număr însemnat de indivizi care au diferite roluri în colonie. După ce matca depune un ou într-o alveolă, durează 21 de zile ca să se nască albina; în aceste 21 de zile albina are trei stadii de dezvoltare: ou, larvă şi nimfă. De-a lungul vieţii, albina munceşte încontinuu, în funcţie de vârstă; în primele 20 de zile, albina lucrătoare execută tot felul de lucrări în stup, iar în ultimile 15-20 de zile ale vieţii devine albină culegătoare. Chiar în ultimele zile de viaţă, albina de regulă rămâne în stup, muncind în continuare, până la ultima răsuflare“, ne specifică apicultorul vrâncean.

Bolile și dăunătorii, imune în timp la tratamente

Tânărul din Vintileasca, județul Vrancea, nu practică apicultura în pastoral, întreaga stupină fiind în staționar, putând fi vizitată oricând în minunata zonă de munte a Carpaților de Curbură, deci toate produsele sunt produse într-un mediu cât mai ferit de poluare și chimizare, dintr-o floră cât mai diversificată.

„Din această cauză și a altor factori, producția este una minimă de la an la an, dar foarte gustoasă, iar eu sunt mulțumit pentru că albinele au hrana lor, chiar dacă mie îmi dau doar câteva procente. Printre factori mai sunt și clima care este într-o continuă schimbare și, fiind zonă de munte, timpul și temperaturile nu țin întotdeauna cu noi. Pe lângă clima care duce la o evoluție precară, mai sunt bolile și dăunătorii, păduchele albinei, Varroa destructor, care pe timp ce trece devine imun la tratamente, dar și viespile care sunt într-un număr foarte mare pe timp de toamnă și pe care uneori nu le putem ține sub control departe de stupi, ducând la slăbirea familiilor și, în final, la dispariția acestora. Astfel mă confrunt uneori cu pierderi mai puțin sau mai mult însemnate de la an la an“, mai adaugă tânărul.

Apar depopulările din cauza vremurilor

În momentul de față albinele iernează cu hrana lor culeasă din natură în decursul anului trecut, fără niciun adaos de hrană din comerț, acesta fiind încă un motiv pentru care producția este și mai mică, dar din cauza iernilor din ultimul timp și a variațiilor de temperatură de care sunt păcălite uneori, ieșind la zbor și nemaiajungând înapoi la stupi, apar depopulările și în situația actuală uzarea albinei de iernat datorită îngrijirii puietului foarte timpuriu, specifică apicultorul.

„O familie de albine necesită o deosebită atenție și îngrijire, iar întreaga investiție am realizat-o pe parcursul anilor din fonduri proprii și cu ajutor din partea părinților. Totodată, din valoarea puținelor produse valorificate am investit în întreținerea și îngrijirea stupinei (rame, faguri, cutii etc.), mai puțin în dezvoltarea echipamentelor necesare pentru a ușura lucrul în stupină. Am încercat în urmă cu câțiva ani accesarea unui proiect, dar în ultimă fază dosarul a fost declarat neeligibil, iar de atunci m-am limitat doar la ceea ce pot investi în mica mea fermă din fonduri proprii. Cu toate că nu mă ocup de această meserie de foarte mult timp, o îndrăgesc ca și când m-aș ocupa de o viață.“

Omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea

Se spune că omul cât trăiește învață, dar niciodată nu va putea învăța să facă ce face o albină.

„Deci, provocările ar fi să învățăm cât mai multe de la ele, să avem mai mare grijă de ele și să nu uităm că de aceste mici insecte depinde întreaga omenire, de polenizarea lor și de faptul că mai bine de 70% din ceea ce punem pe masă pentru alimentația noastră se datorează acestor ființe sfinte. Știți ce spunea Einstein, că omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea. Gândiți-vă o clipă cum ar fi viața noastră fără albine, în acești 4 ani, pentru că nu vom putea trăi fără polenizarea la fructe, legume, alimentele cele mai importante“, atrage un semnal de alarmă apicultorul din județul Vrancea.

Albina trebuie să te simtă că te dedici ei

Ovidiu are speranța că 2023 va fi un an mai bun nu atât pentru el, cât pentru viitorul apiculturii și al albinelor, să viețuiască mai departe în condiții mai bune.

„Sper să le oferim o bază meliferă prin plantarea cât mai multor pomi și diverse flori, nu să ne gândim doar la câștig. Și știți cum se spune, nu anul trebuie să fie mai bun, ci noi, oamenii. Recomand apicultura tuturor celor care vor relaxare și celor care iubesc natura, în special tinerilor care sunt din ce în ce mai puțin atrași de această meserie. Nu o recomand în niciun caz celor care o consideră o afacere și se gândesc doar la profit. Nu va merge! Albina trebuie să te simtă că i te dedici, că îi dai toată atenția cuvenită, că atunci când umbli în stup nu vei umbla pe repede înainte și îi vei strivi suratele. Chiar dacă se întâmplă să mai omori câte una, celelalte trebuie să simtă că nu ai făcut-o intenționat, astfel nu vei fi nici atacat cu înțepături și albinele te vor iubi și îți vor dărui tot ce au mai dulce, mierea“, încheie Ovidiu Gheabă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Petrică Paraschiv, inginer în cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură, București, ne-a vorbit despre pregătirea familiilor de albine pentru iarnă. Potrivit domniei sale, tratamentele aplicate pe parcursul unui an sunt foarte importante pentru pregătirea unei familii de albine puternice, care să supraviețuiască iernii. Tratamentele împotriva paraziților, bolilor infecțioase se aplică din primăvară și se încheie toamna.

Cum trebuie hrănite albinele

În stupina de multiplicare a mătcilor din cadrul INCDA, București tratamentele au fost realizate în întregime, cu accent pe administrarea tratamentelor împotriva Varroa destructor, apariția lui fiind cel mai periculos lucru care se poate întâmpla într-o stupină.

Un alt aspect foarte important este asigurarea unei hrane de calitate. Se recomandă administrarea a minimum 14-15 kg de miere, astfel încât să reziste peste iarnă. Trebuie să existe hrană suficientă până la începutul lunii aprilie, când începe culesul la primele flori.

„Anul acesta a fost unul atipic și dificil din cauza secetei. Cultura de floarea-soarelui a fost cumplit afectată și atunci apicultorii au fost nevoiți să hrănească albinele cu sirop de zahăr în concentrație de 2/1. Aici, în stupina de la Moara Vlăsiei, am hrănit albinele și cu turte proteice. O astfel de turtă este consumată într-o săptămână. Pentru că a existat această problemă cu floarea-soarelui, a trebuit să hrănim albinele din două în două zile cu sirop de zahăr, respectiv 750 ml, timp de vreo două-trei săptămâni. Într-o situație normală, cu culesuri suficiente la floarea-soarelui, am fi scutit din hrăniri, apicultorii intervenind doar de maximum trei ori cu hrană. Este primordial să hrănim albinele cu miere și proteină de calitate, respectiv polen din natură. Pot fi folosiți și înlocuitori, așa cum sunt turtele proteice. În luna septembrie, pe ramele din stup există deja puiet și după încărcătura de albine îți poți da seama cât de puternică este familia și cum va ierna.“

Ramele acoperite integral de albine arată că familia va rezista peste iarnă

Anul acesta toamna a venit așa cum este consemnată calendaristic. În primele zile ale lunii septembrie temperaturile au scăzut considerabil și au creat un stres termic albinelor.

„Această trecere la temperaturi de sezon rece s-a simțit la nivel de stup prin faptul că familiile de albine nu se mai dezvoltă, iar apicultorii au remarcat că aspectul albinelor este schimbat. Se pot recunoaște cu ușurință albinele care sunt deshidratate sau care nu sunt hrănite.“

Cel mai bun indicator al faptului că o familiei de albine este pregătită de iarnă este cantitatea de albine de pe rame. Cu cât sunt mai multe albine care acoperă integral rama, cu atât este mai bine. Este un semn evident că familia este puternică. Dacă în cazul unui stup cu trei rame șansele de iernare sunt puse la îndoială, în cazul stupilor cu șapte rame nu există incertitudini că albinele vor ierna în siguranță. Este recomandat ca la intrarea în iarnă să existe în stup o cantitate de 2,0-2,5 kg de albină.

„Pe timpul toamnei și iernii, intervenția apicultorului în stupină este minimă. La început de octombrie stupii sunt deja împachetați pentru o izolare termică. La stupina de aici folosim niște păturici care mențin temperatura în interior. Pe timpul iernii venim să verificăm stupul, dar doar auditiv. Recunoaștem după zumzet dacă sunt probleme în interior. Când familia este deranjată de ceva sau nu are suficientă hrană, zumzetul este într-un anumit fel.“


  • Lucrările în stupină toamna presupun îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu miere puţină, eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice), precum și asigurarea rezervelor de hrană (1,5-2,5 kg de miere căpăcită/fagure, de calitate (nu de mană). Specialiștii Asociației Crescătorilor de Albine recomandă păstrarea în cuib a fagurilor mai închişi la culoare, dar nu vechi, care să menţină căldura cuibului pe timp de iarnă, cu celule de lucrătoare bune de ouat în prima parte a primăverii.
  • Specialiștii ACA recomandă ca în sezonul rece să se administreze hrăniri de stimulare glucidice pentru creşterea albinei de iernare, sub formă de sirop în cantitate de 150 ml-250 ml la interval de 2-3 zile. Descăpăcirea fagurilor cu miere plasaţi după diafragmă sau în corpul de jos la stupii ME asigură o foarte bună stimulare şi o concentrare a rezervelor în acelaşi timp. Hrana proteică trebuie administrată pentru creşterea de albine viguroase, capabile să traverseze iarna în bune condiţii. În acest sens se poate administra polenul recoltat din familii proprii sănătoase (nu cumpărat) sau înlocuitori ai acestuia în sirop, turte sau ca atare în cazul polenului.
  • Toamna se realizează strâmtorarea urdinişurilor în vederea evitării furtişagului şi punerea gratiilor împotriva pătrunderii şoarecilor. Pentru nopţile reci este importantă protejarea termică a familiilor de albine cu salteluţe sau pernuţe peste podişor. Eventual, se recomandă unele împachetări laterale, mai ales la stupii orizontali. Fagurii goi se vor depozita în dulapuri speciale, stupii vor fi tratați cu sulf pentru prevenirea găselniţei și se poate continua lucrările de reformare a fagurilor vechi.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti