Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Tehnică inedită de polenizare, descoperită de cercetători japonezi

Publicația Science Daily notează o tehnică neobișnuită de polenizare. În Japonia, bulele de săpun au polenizat o livadă de pere fără a deteriora florile delicate.

Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement tehnologic scăzut la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a completa munca albinelor dispărute.

Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul, de la Institutul avansat de știință și tehnologie din Japonia, din Nomi, Japonia, publicat pe 17 iunie în revista iScience, sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement de tehnologie scăzută la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a suplimenta munca albinelor dispărute.

drona

"Pare oarecum fantezie, dar bula de săpun funcțională permite polenizarea eficientă și asigură calitatea fructelor care este aceeași ca și la polenizarea convențională a mâinilor", spune autorul principal Eijiro Miyako, profesor asociat la Școala de Știința Materialelor din Japonia, Institutul avansat de știință și tehnologie. "În comparație cu alte tipuri de polenizare la distanță, bule de săpun funcționale au o potențialitate inovatoare și proprietăți unice, cum ar fi livrarea eficientă și convenabilă a boabelor de polen la florile țintite și o flexibilitate ridicată pentru a evita deteriorarea acestora."

Miyako și colegii au publicat anterior un studiu în revista Chem, în care au folosit drone mici de jucărie pentru a poleniza florile înflorite. Dar, deși drona avea doar doi centimetri lungime, cercetătorii s-au străduit să o împiedice să distrugă florile, în timp ce se cobora în ele. În timp ce căuta o tehnică de polenizare artificială mai prietenoasă cu florile, Miyako a găsit-o în timp ce petrecea o zi în parc pentru a sufla bule de săpun, împreună cu fiul său. Când una dintre bule s-a ciocnit de fața fiului său - un accident previzibil fără vătămări - Miyako și-a găsit inspirația.

După ce au confirmat, prin microscopie optică, că bulele de săpun ar putea, de fapt, transporta boabe de polen, Miyako și Xi Yang, coautorul său în cadrul studiului, au testat efectele a cinci agenți tensioactivi disponibili comercial asupra activității polenului și formării de bule. A-20AB a câștigat peste concurenții săi, facilitând o mai bună germinare a polenului și creșterea tubului care se dezvoltă din fiecare bob de polen după ce este depus pe o floare. Pe baza unei analize de laborator a celor mai eficiente concentrații de săpun, cercetătorii au testat performanța boabelor de polen de pere într-o soluție de 0,4% A-20AB cu bule de săpun cu un pH optim la care s-au adăugat calciu și alți ioni pentru a susține germinarea. După trei ore de polenizare, activitatea polenului mediat prin bulele de săpun a rămas constantă, în timp ce alte metode precum polenizarea prin pulbere sau soluție au devenit mai puțin eficiente.

Miyako și Yang au încărcat apoi soluția într-un pistol cu ​​bule și au eliberat bule încărcate cu polen într-o livadă de pere, descoperind că tehnica a distribuit boabele de polen (aproximativ 2.000 pe bule) florilor vizate, producând fructe care au demonstrat succesul polenizării. În cele din urmă, cercetătorii au încărcat o drona, controlată prin GPS, cu bule de săpun funcționalizate, pe care le-au folosit pentru a direcționa bule de săpun către crini falși (din moment ce florile nu mai erau în floare) de la o înălțime de doi metri, lovindu-și țintele la un 90% rata de succes atunci când mașina se deplasa cu o viteză de doi metri pe secundă.

Deși această abordare a polenizării pare promițătoare, sunt necesare încă mai multe tehnici pentru îmbunătățirea preciziei sale. În plus, cu bule de săpun, vremea este esențială - picăturile de ploaie pot îndepărta bulele purtătoare de polen de la flori, în timp ce vânturile puternice le-ar putea rătăci.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Mediu

Operațiunea „Salvați albinele“

„Dacă albinele ar dispărea de pe Terra, omenirea ar mai avea doar patru ani de trăit. Cu alte cuvinte, ar dispărea polenizarea, apoi plantele, animalele și oamenii“ – spunea celebrul Albert Eistein.

Occidentul este tot mai speriat de dispariția, în ritm alert, a populațiilor de albine. Și la noi apicultorii lansează, din când în când, semnale de alarmă. Se taie masiv vegetația, precum salcâmii, iar albinele sunt în pericol.

Ce le amenință?

Folosirea intensă a fertilizatorilor și insecticidelor chimice. Unele dintre aceste substanțe ucid direct albina, altele îi slăbesc sistemul imunitar, lăsând-o pradă paraziților. De asemenea, reducerea zonelor verzi, apariția organismelor modificate genetic concepute special pentru a se apăra de dăunătorii agricoli, toate acestea acționează asupra albinelor ca o otravă genetică. Tabloul distrugerii albinelor este dovedit, în ultimii ani, de numeroși cercetători.

Cum le putem ajuta

PLANUL A – metode ecologice

Să grădinărim bio, să uităm de pesticide și insecticide chimice, întorcându-ne la cele tradiționale.

Să plantăm specii de plante care atrag irezistibil albinele: rozmarin, glicină, lavandă, tei, busuioc, mentă, cimbru, gălbenele, roiniță etc. Atenție, albinele preferă plantele cu flori colorate și trag la albastru, galben și mov.

Să construim cuiburi din câteva tije de bambus legate între ele și agățate în copaci. Sau faceți niște scobituri în buturugi de stejar, acacia sau carpen.

PLANUL B – polenizarea manuală

În provincia chineză Sichuan albinele au dispărut și oamenii au preluat sarcina lor. Ei au practicat un soi de polenizare manuală. Însă acest procedeu înghite mult timp, mulți bani și dă un randament de-a dreptul modest. Așadar, ne întoarcem tot la planul A. Important este să înțelegem gravitatea situației și să ajutăm natura să-și facă datoria, fără ca noi să o sufocăm prea mult.

Ruxandra Hăbeanu

Ofensivă europeană pentru salvarea albinelor și a altor polenizatori

Comisia pentru mediu a Parlamentului European a adoptat în luna decembrie o rezoluție cu privire la inițiativa UE privind polenizatorii, solicitând în acest sens măsuri orientate pe protejarea albinelor și a altor polenizatori sălbatici. Dintr-un document al Parlamentului european aflăm că în continuare se mizează pe reducerea utilizării pesticidelor în agricultură, dar și pe alocarea de fonduri pentru cercetare.


Parlamentul European va dezbate problema polenizatorilor în timpul sesiunii plenare din ianuarie, la Strasbourg, și va vota o rezoluție cu propuneri de măsuri.

Explicații europene

Potrivit oficialilor europeni, în ultimii ani apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii de albine, în special în țările din vestul UE, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda. Dar și alte părți ale lumii, inclusiv SUA, Rusia și Brazilia, se confruntă cu aceeași problemă, prin urmare este clar că problema este globală.

Puține plante se autopolenizează: marea majoritate depind de animale, vânt sau apă pentru reproducere. Pe lângă albine și alte insecte, o gamă largă de animale, de la lilieci, păsări și șopârlele care vizitează flori tropicale pentru nectar, până la vertebrate precum maimuțe, rozătoare sau veverițe pot fi polenizatoare. Odată cu scăderea populației de albine, fermierii din unele părți ale lumii, cum ar fi China, au început să-și polenizeze livezile manual.

Albinele din Europa, în pericol

albine amenintate cu disparitia

În Europa, polenizatorii sunt în principal albinele și sirfidele, dar și o parte din fluturi, molii, gândaci și viespi. Albina vestică domesticită este cea mai cunoscută specie și este exploatată de apicultori pentru miere și alte produse. În plus, în Europa trăiesc aproximativ 2.000 de specii sălbatice de albine. Amenințarea cu dispariția a atras atenția publicului deoarece albinele și alți polenizatori insecte sunt esențiali pentru ecosisteme și biodiversitate. Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară împreună cu organismele care depind direct sau indirect de ele. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară, cu pierderi potențiale în producțiile agricole. Pentru a aborda această problemă și a intensifica eforturile la nivel UE și la nivel național, Comisia Europeană a prezentat în 2018 Inițiativa UE privind polenizatorii, prima inițiativă cuprinzătoare la nivelul UE, axată pe insectele polenizatoare sălbatice. Scopul său este de a îmbunătăți cunoștințele despre declin, de a aborda cauzele și de a sensibiliza populația. Pe 3 decembrie 2018, comisia pentru mediu a Parlamentului a adoptat o rezoluție cu privire la inițiativă, solicitând măsuri orientate pe protejarea polenizatorilor sălbatici. Deputații pledează pentru reducerea în continuare a utilizării pesticidelor și pentru mai multe fonduri pentru cercetare.

De ce sunt în declin polenizatorii

În prezent, nu există date științifice care să ofere explicații complete, dar există dovezi ale unei scăderi considerabile a numărului polenizatorilor, datorată în primul rând activităților umane. Albinele și fluturii sunt speciile pentru care sunt disponibile cele mai multe date, care arată că una din zece specii de albine și fluturi este amenințată cu dispariția în Europa. Declinul nu are o singură cauză, dar printre amenințări se numără modificarea utilizării terenurilor pentru agricultură sau urbanizare, care duce la pierderea și degradarea habitatelor naturale. În plus, agricultura intensivă duce la peisaje omogene și la dispariția florei diverse, reducând alimentele și locurile de cuibărit. Pesticidele și alți poluanți pot afecta polenizatorii direct (insecticide și fungicide) și indirect (erbicide), motiv pentru care Parlamentul subliniază necesitatea reducerii utilizării acestora.

Deosebit de periculoase pentru albine sunt speciile invazive, cum ar fi viespea asiatică Vespa velutina, și paraziții. Un alt factor este schimbarea climei: creșterea temperaturilor și evenimentele meteorologice extreme.

Impactul economic...

impact economic apicultura

În UE, 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel puțin parțial, de insecte pentru a produce semințe. Polenizarea de către insecte sau alte animale permite o mai mare varietate și o calitate mai bună a fructelor, legumelor, nucilor și semințelor.

Conform estimărilor, aproximativ 5 până la 8% din producția mondială a culturilor este direct legată de polenizarea de către animale. Polenizatorii contribuie direct și la producția de medicamente, biocombustibili, fibre și materiale de construcții.


15 miliarde euro - venitul anual agricol UE atribuit direct polenizatorilor
O campanie pentru interzicerea pesticidelor şi salvarea albinelor a fost demarată de 90 de organizaţii din 17 ţări ale Uniunii Europene, iar în cazul în care se vor strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020 Comisia Europeană şi Parlamentul European vor trebui să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor vizate de această iniţiativă, susţin reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – Romapis. „A fost lansată o Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035, pentru a sprijini fermierii şi pentru a salva albinele şi natura. Dacă această iniţiativă va strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020, Comisia Europeană şi Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii. 90 de organizaţii din 17 ţări ale UE promovează această campanie, cu sprijinul asociaţiilor pentru agricultură ecologică“, se precizează într-un comunicat Romapis.

Bogdan PANȚURU

Abonează-te la acest feed RSS