Tânărul Daniel Anastasiei a adus „Luna de Miere“ în comuna Ciortești, județul Iași, este foarte încrezător. De la un simplu hobby, pornind și la drum cu două familii de albine, în acest moment a ajuns la 40 de familii care-l motivează să se dezvolte și mai mult, mai ales acum, când cererea începe să crească. Dintre delicii, anul acesta micul apicultor ne recomandă mierea de tei într-o delicioasă combinație cu mierea de mană.

Totul a pornit cu doar două familii de albine

„Luna de Miere“ nu a fost gândită inițial ca o afacere pe termen lung, dar încet-încet Daniel a căpătat experiență și a început să prindă curaj: „Totul a pornit de la calitatea nativă a românilor de a face ceva în timpul liber pentru a obține un venit suplimentar. Am avut norocul să cunosc persoane care aveau deja o oarecare experiență în domeniul apicol, ceea ce m-a împins spre achiziționarea a doar două familii de albine, pentru a mă acomoda cu acestea. Apoi am început să mă dezvolt și să reușesc să trec de la un simplu hobby cu două familii de albine la «Luna de Miere».“

Consultându-mă cu cel mai bun prieten al meu, după lungi dezbateri și încercări am ajuns la «Luna de Miere» și astfel ne-am hotărât că este cel mai potrivit nume pentru hobby-ul meu, care în timp s-a transformat într-o mică afacere. Consider că experiența pe care o persoană o are atunci când gustă din mierea pe care o ofer este asemănătoare cu cea pe care o au tinerii atunci când merg în luna de miere: satisfacție, plăcere, libertate și fericire. Și, din momentul în care am stabilit că numele va rămâne «Luna de Miere», totul a venit de la sine: etichetele, flyerele, modul în care am început să-mi promovez produsele, dar și motivația pe care am avut-o și o am pentru a mă dezvolta. De altfel, totul are un sens și simt că nu trebuie să mă împingă cineva de la spate. Am încercat să dăm o identitate vizuală, să creăm o legătură între gust, culoare, calitate și nume. Totul vine natural și are un scop. Consider că oricând poți învăța și te poți dezvolta și nu mă afectează chiar deloc anumite evenimente negative legate de stupi deoarece știu că în final totul se aranjează de la sine. Atât de încrezător sunt în proiectul «Luna de Miere»! Practic, în câțiva ani am ajuns să mă ocup de peste 40 de familii de albine.“

luna miere 3

Procesul de extragere și tehnologia în sine nu sunt foarte complicate, indiferent de câți stupi ai sau cât de experimentat ești, ne zice Daniel: „Momentan folosesc o centrifugă radial manuală, dar acum am în plan să mă dezvolt și să mă extind atât din punctul de vedere al numărului de familii, dar cât și în privința produselor oferite deoarece intenționez să folosesc o centrifugă automată, mult mai mare. Asta m-ar ajuta să scurtez timpul necesar extragerii fără să afecteze calitatea, gustul sau caracterul natural și sănătos al mierii. De asemenea, încerc să lărgesc gama de produse de la an la an. Când am început, nu ofeream decât miere de tei, salcâm și polifloră, dar cu timpul am început să adaug polen, apilarnil, propolis și miere cu diverse oleaginoase, respectiv nuci și semințe. Am în plan ca până la anul să pot oferi și lăptișor de matcă.“

Mierea de mană

Caracteristicile mierii pot să difere de la an la an, în funcție de temperaturi și cantitatea de precipitații: „Anul acesta, spre exemplu, în timpul extragerii mierii de tei am fost surprins să observ că aceasta este mai închisă la culoare, având o tentă verzuie, mult mai aromată, totul datorându-se combinației dintre mierea de tei și cea de mană.“

„Mierea de mană este un sortiment de miere de pădure, extraflorală, cu proprietăți deosebite. Provine de la coloniile de afide formate pe trunchiurile diverselor plante sau arbori, stejarul în cazul nostru; afidele nu sunt altceva decât insecte care se hrănesc din seva respectivelor plante/ arbori, astfel excesul de zahăr este eliminat sub formă de picături, iar apoi aceste picături sunt cărate de către albine la stup. Menționez că mierea de mană are un gust specific, conţine substanţe antioxidante, proteine și minerale în proporție de până la 10 ori mai mare decât alte feluri de miere. Este bogată în acizi organici, vitamina C și cele din grupul B, inhibină (un bactericid puternic) și enzime. Mai conține calciu, magneziu, fier, potasiu, fosfor și seleniu ce se asimilează mult mai bine de către organismul uman decât cele din suplimentele artificiale.“

luna miere 2

La Ciortești cheltuielile cele mai mari sunt reprezentate de achiziția unei centrifuge, a lăzilor, dar și a foițelor de ceară și a diverselor tratamente: „Nu aș cataloga-o ca fiind o investiție foarte mare, dar totuși când trag linie nu pot spune nici că este chiar mică. Există o legătură foarte strânsă între banii investiți în «scule», dacă pot spune așa, și calitatea acestora, care mai apoi se traduce în calitatea mierii. Dacă ar fi să recomand acest tip de afacere, aș începe cu vorbe simple, pe care toți le știm, precum: «Găsește ce-ți place și fă bani din asta!» sau «Dacă te pricepi la ceva să nu faci acel ceva gratis!», dar înainte de a ne gândi la profit ar trebui să existe și o anumită chemare, pasiune și dragoste față de natură și animale.“

„…să informăm și să deschidem apetitul pentru produse apicole naturale“

Acesta ne vorbește și de faptul că în țara noastră nu se cunosc îndeajuns beneficiile pentru sănătate ale produselor apicole. De aceea cantitatea de miere sau de produse apicole consumată pe cap de locuitor este foarte mică, dacă ne comparăm cu alte state. Asta înseamnă o piață de desfacere foarte mică și competitivă, care în final duce la produse de cea mai înaltă calitate. Daniel a găsit și soluții, respectiv implicare și conștientizare: „Nu ne rămâne decât să informăm și să educăm oamenii, să le deschidem apetitul pentru produse apicole naturale, care au efecte pozitive asupra sănătății, dovedite de sute, poate chiar mii de ani. Nu urmărim să educăm oamenii înspre consumul de miere doar pentru profit financiar, dar este păcat să nu profităm de această resursă naturală, care se găsește din abundență în România, și în schimb să cheltuim sume imense de bani pe tot felul de medicamente, care pe termen lung fac mai mult rău decât bine. Putem să facem din consumul de produse apicole o rutină zilnică, fără să conteze vârsta, poziția socială, care să fie în beneficiul sănătății noastre, ca o măsură preventivă și să nu mai fim nevoiți să cumpărăm pastile, siropuri și creme.“

luna miere 4

Momentan se încearcă construirea unei baze solide a ceea ce reprezintă «Luna de Miere»: „Acest lucru înseamnă că vrem să ne mărim numărul de familii pentru a putea oferi o cantitate constantă de miere. De asemenea, dorim să achiziționăm diferite echipamente care să ne ajute să facilităm extragerea, transportul și depozitare și, nu în ultimul rând, să ne ocupăm de identitatea noastră.“

Beatrice Alexandra MODIGA

luna miere 1

Elaborarea prognozei secreţiei de mană şi respectiv a culesurilor de miere de mană constituie o problemă complexă, acest fenomen fiind condiţionat pe de o parte de răspândirea şi înmulţirea producătorilor de mană, iar pe de altă parte, de nivelul de vegetaţie a plantelor-gazdă, sub influenţa factorilor meteorologici şi pedoclimatici.

Metodele pe care se bazează elaborarea prognozelor la culesurile de mană sunt prelucrarea statistică a rezultatelor fenologice şi a datelor cântarului de control, corelarea prognozelor sinoptice meteorologice cu evoluţia culesurilor de mană, controlul biologic al producătorilor de mană pentru prognozarea evoluţiei lor, corelarea factorilor cosmici cu apariţia în masă a insectelor producătoare de mană şi altele.

La fel ca şi în cazul prognozelor la culesurile de nectar şi în acest caz în cadrul acestor metode se diferenţiază elemente care concură la elaborarea prognozei de lungă durată, pe 2 la 6 luni, şi a celei de scurtă durată, pe 1 la 3 săptămâni.

Pe baza metodelor mai sus enumerate, în toamna anului precedent, pe baza determinărilor şi observaţilor efectuate în terenul diferitelor masive de foioase şi conifere, se întocmesc prognoze privind perspectivele viitoare la culesurile de mană, în funcţie de gradul de răspândire şi de densitatea larvelor de lecaniide sau a ouălelor de lachnide, precum şi în funcţie de prezenţa dăunătorilor acestora, cum ar fi prezenţa în număr mare al viespilor şi buburuzelor.

De asemenea, trebuie precizat că, pe lângă elementele biologice amintite, trebuie înregistrate şi evoluţiile lor, condiţiile meteorologice din cursul toamnei deoarece şi acestea pot influenţa favorabil sau negativ producţia de mană din anul următor.

Primăvara devreme, pe lângă prognozele de orientare elaborate anterior toamna, pentru unele specii care prezintă interes naţional trebuie întocmite prognoze de scurtă durată pe baza elementelor biologice determinate, corelate cu evoluţia factorilor meteorologici, cu privire la data de ecloziune a producătorilor de mană şi începerea secreţiilor de mană.

Pentru întocmirea prognozei pe scurtă durată, identificarea producătorilor de mană trebuie să se efectueze cu una la trei săptămâni înaintea culesului. Astfel, pentru lecaniide, care în anumite masive încep să secrete mană în jurul datei de 25 mai, primele cercetări şi investigaţii pe teren, în vederea elaborării prognozei la Lecaniida mare (Physokermes piceae), trebuie să se efectueze în intervalul 1 la 5 mai, când se pot observa pe ramurile mici ghemotoace de firişoare albe-argintii de ceară, care indică prezenţa larvelor secundare L2. Între 20 şi 30 mai apar vizibil adulţii – femelele – care şi-au făcut între timp apariţia de sub solzii mugurilor. Mărimea femelelor adulte în acest stadiu este de 1 la 2 mm şi prezintă o culoare deschisă asemănătoare culorii pielii omului. Acesta reprezintă momentul începutului activ de secreţie şi fenologic corespunde cu faza de înmugurire a molidului. În continuare se succed stadiile de dezvoltare a lecaniidelor.

La Lecaniida mică (Physokermes hemicryphus), evoluţia precum şi stadiile caracteristice de dezvoltare şi secreţie se desfăşoară în mod asemănător ca la Lecaniida mare, cu o decalare de 25 la 28 zile, astfel că cercetările şi investigaţiile pe teren pentru elaborarea prognozei trebuie să aibă loc în perioada 1-10 iunie.

Trebuie precizat că, la fiecare cercetare şi investigaţie, trebuie înregistrată, odată cu prezenţa şi densitatea tinerelor colonii de lacaniide în număr de adulţi pe metru liniar, existenţa şi frecvenţa furnicilor pe arborii-gazdă. Totodată, trebuie stabilit şi stadiul de secreţie de mană având în vedere că ar fi nerentabil să se deplaseze familii de albine la culesul de mană atunci când stadiul biologic al secreţiei de mană se apropie de sfârşit.

Pentru lachanide (Cinara sp.) controlul arboretelor de molid şi brad se efectuează în perioada aprilie-mai, urmărindu-se să se identifice adulţii lachandelor pe ramurile tinere. Spre deosebire de lecaniide, care au aspectul unor muguraşi, lachnidele au aspect de insecte şi prezenţa lor este semnalată de existenţa unei circulaţii intense a furnicilor şi apariţia diferiţilor dăunători, cum ar fi viespi şi diptere.

Pe baza cercetărilor în domeniu referitoare la biologia şi ecologia producătorilor de mană, de tipurile lecaniide şi lachnide şi evoluţia culesurilor în raport cu desfăşurarea condiţiilor meteorologice s-au stabilit câteva concluzii preliminare cu privire la elementele ce pot da indicaţii valoroase la elaborarea prognozei, şi anume:

l Evoluţia vremii în intervalul august –noiembrie în anul precedent.

Astfel, dacă în această perioadă vremea este caldă şi cu precipitaţii moderate, vegetaţia se dezvoltă normal şi plantele-gazdă ale producătorilor de mană, în speţă molidul, bradul, teiul şi altele, pot să-şi acumuleze sufi­ciente substanţe de rezervă în muguri, care vor constitui viitoarele mlădiţe. Aceste condiţii sunt cele mai bune pentru ecloziunea, dezvoltarea şi răspândirea larvelor de lachnide, precum şi pentru naşterea unei generaţii sexuate puternice la lachnide, obţinându-se astfel o depunere masivă de ouă de iarnă în toamna respectivă şi asigurându-se astfel o dezvoltare puternică a coloniilor viitoare de producători de mană.

l Prezenţa coloniilor de furnici şi circulaţia acestora pe trunchiurile arborilor coniferi.

Din acest punct de vedere, cu cât densitatea de furnici este mai mare pe unitatea de suprafaţă, cu atât perspectivele pentru o recoltă mai bună de miere de mană sunt mai mari.

l Intensitatea de cercetare a arborilor de către albine, de entomofaună spontană (viespi, diptere etc.) şi existenţa burniţei de mană sub arborii-gazdă.

Intensificarea cercetării arborilor posibili gazde ale insectelor producătoare de mană de către albine, viespi, dioptere şi alte insecte care se hrănesc cu mană şi, într-un stadiu mai avansat, observarea sub arborii respectivi a burniţei de mană sunt semnale sigure ale existenţei secreţiei de mană şi, prin urmare, ale existenţei condiţiilor pentru realizarea unor culesuri de miere de mană de către familiile de albine.

l Influenţa condiţiilor meteorologice în perioada de secreţie a manei.

În privinţa influenţei condiţiilor meteorologice este de remarcat că producţia culesului de mană are perspective sigure atunci când, în perioada secreţiei, vremea se menţine călduroasă, stabilă şi liniştită.

De asemenea, în privinţa vânturilor, existenţa acestora are un efect dăunător, împiedicând, pe de o parte, zborul albinelor, iar pe de altă parte uscarea manei de pe frunze şi ramuri, astfel că aceasta devine inaccesibilă culesului de către albine.

Cât despre ploile abundente de durată, urmate de temperaturi scăzute, acestea influenţează negativ intensitatea secreţiilor de mană, culesurilor la mană şi, implicit, producţiile de miere de mană obţinute.

Diferenţa dintre temperaturile din timpul nopţi şi cele din timpul zilei influenţează, de asemenea, culesurile de la mană. Astfel, o diferenţă de maximum 12oC şi o umiditate atmosferică de cel puţin 70% constituie condiţii optime pentru culesurile de mană.

Material prelucrat şi completat de prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

(După cartea „Plante melifere de foarte mare şi mare pondere economico-apicolă“

autori: Petre IORDACHE, Ileana ROŞCA şi Mihai CISMARU)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti