update 30 Jan 2023

De ce să alegem mierea bio pentru consum

În județul Bistrița – Năsăud, încă din 1985 s-au pus bazele unei ferme apicole cu câteva zeci de familii de albine. La început, ferma era specializată pe miere de salcâm și polifloră provenită din zonele muntoase ale Transilvaniei. Astăzi, după multă pasiune și dăruire, numărul de familii de albine a crescut, trei generații s-au schimbat, iar calitatea mierii a rămas neschimbată.

Din 2003, ferma apicolă a fost printre primele din România acreditate ca producătoare de miere ecologică de către o companie germană. Iar, începând cu anul 2010, produsele IMPERIA sunt certificate ecologic de către o companie ecologică din Cluj-Napoca. În ultimii ani, pe lângă piața din România, o parte semnificativă de producție a fost destinată și exportului, în țări din Uniunea Europeană. Dan Pașca, unul dintre membrii fermei apicole, ne-a detaliat de ce mierea produsă în stupinile lor este una apreciată și de calitate.

Rep.: Ce sortimente de miere aveți?

Dan P.: Printre mierea bio se află cea din nectarul florilor de salcâm. Nuanța mierii de salcâm este galben pal, aproape transparent, și se poate utiliza cu succes ca îndulcitor în cafea, ceai, prăjituri și alte delicii. De asemenea, poate calma tusea, fiind utilizată în tratarea asteniei, gastrite, ulcer, dureri de cap sau afecțiuni ale rinichilor. Un alt sortiment care la fel prezintă o multitudine de beneficii este mierea din nectarul florilor de tei sau din nectarulor florilor de munte, zmeură, mană. 

Rep.: De la cât încep prețurile?

Dan P.: Prețul pentru un borcan de miere de 250 g începe de la 15 lei. Pentru un borcan de 500 g prețul mierii este de 26 de lei, iar pentru 1.000 g prețul începe de la 45 de lei. De asemenea, consumatorii trebuie să știe că valabilitatea unui borcan de miere este de 2 ani.

Rep.: Ați accesat fonduri europene?

Dan P.: Afacerea a început din investiții proprii, iar în anul 2017 am accesat un proiect cu fonduri europene. Au fost achiziționate o serie de utilaje performante, de ultimă generație, pentru procesarea și ambalarea mierii ecologice. În prezent, mierea bio este certificată în toată gama de ambalaje pentru sectorul Retail (borcane hexagonale și cilindrice de diverse capacități) și HoReCa (pliculețe de 15 grame și caserole de 20 grame).

Rep.: De ce să alegem mierea bio?

Dan P.: Desigur că și mierea convențională are o multitudine de beneficii. Însă mierea ecologică presupune că a fost obținută din florile câmpurilor în care nu a fost necesară intervenția cu pesticide. De asemenea, mierea ecologică produsă respectă mai multe norme de producție. În primul rând, stupinile sunt amplasate în locuri sigure, în care nu poate fi afectată sănătatea albinelor. Se ține cont că polenul pe care îl vor alege albinele provine din culturi ecologice. Stupii și materialele utilizate sunt din materiale naturale și nu se utilizează repelenți chimici pe parcusul operațiunilor de extragere a mierii. În stupi se pot folosi numai produse naturale precum propolisul, uleiuri vegetale sau ceară. Pentru dăunători este permisă utilizarea acidului formic, lactic, acetic, oxalic, precum și mentolul, timolul și eucaliptolul. Pentru a obține o certificare de miere ecologică se trece printr-un control riguros. Noi suntem verificați în fiecare an de organismul de certificare.

Rep.: Sunt interesați oamenii de mierea ecologică?

Dan.P.: Indiferent de preț, clienții sunt interesați de mierea bio. Ne promovăm produsele pe social media, târguri și pot spune că avem succes. Chiar dacă avem deja un număr mare de familii de albine, 400, împărțite în 2 grupe, sperăm să mărim numărul. Astfel, cu siguranță ne va reuși să creștem și mai mult cifra de afaceri în 2023.

Rep.: Cum a fost anul 2022 și ce așteptări aveți pentru 2023?

Dan P.: Anul 2022 a fost unul mai atipic, am avut o producție bună de salcâm, zmeură, mană, flori de munte. Însă, a fost o producție mai mică față de 2021. Luând în calcul schimbările climatice din ultima perioadă, sperăm că, indiferent de acest lucru, putem obține o producție bună și în anul 2023.

Liliana POSTICA

În vreme ce mierea românească este aproape bio „Analizele mierii importate de către UE se fac doar în procent de 4% și aleatoriu“

Răzvan Coman, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Albine din România, ne-a vorbit de curând despre situația apicultorilor români, despre măsurile de sprijin pentru aceștia, dar mai ales despre problemele urgente pentru care trebuie găsite soluții.

Numărul apicultorilor care au accesat PNA a crescut

Singurele măsuri de sprijin de care se beneficiază apicultura sunt Programele Naționale Apicole. În funcție de numărul de albine din țara respectivă, Uniunea Europeană alocă o anumită sumă pentru PNA. România, cu aportul ei de familii de albine, beneficiază doi ani de cca 10 milioane de euro anual.

„Până acum doi ani erau alocate 6 milioane de euro. Asta nu presupune achiziția de hrană decât în cazul stupinelor de multiplicare și de elită. Cred că în viitor va trebui să ne aplecăm un pic mai mult asupra întregii populații de albine. Programul presupune câteva măsuri, și anume achiziția de material biologic, unelte, medicamente pentru tratamente, achiziția de remorci pentru realizarea pastoralului (în funcție de numărul cererilor depuse la APIA), reprezentanții instituției le comunică apicultorilor cât din costul total al unei remorci li se decontează, echipamente pentru procesarea mierii și măsuri prin intermediul cărora se acordă sprijin financiar pentru promovare evenimentelor apicole. Mai sunt și Măsurile 6.1 și 6.3 care asigură un sprijin financiar mai substanțial, dar din nefericire acestea sunt accesate mai puțin, probabil din cauza faptului că sunt adresate în mod special tinerilor fermieri. Din punctul de vedere al PNA-ului, numărul de familii de albine care accesează acest program este de cca 700.000. Cert este că această cifră a mai crescut față de acum doi sau trei ani. Probabil datorită faptului că s-au diversificat măsurile.“

Prețurile de dumping, o problemă foarte serioasă

În ceea ce privește piața mierii, în anii precedenți în care producția de miere la nivelul țării și al Uniunii Europene a fost mică prețul a crescut tocmai pentru că nu a fost ofertă. Anul acesta, când cel puțin în România producția a ajuns la 40-45%, aparențele au fost că totuși s-a produs miere ca într-un an normal și atunci primul impact a fost de scădere a prețului de valorificare, spune Răzvan Coman.

„În momentul de față prețul mierii este destul de scăzut. Nu vreau să mă gândesc la faptul că există stocuri de miere și acestea nu pot rezista ani întregi. Un alt aspect este cel al importurilor de miere în Uniunea Europeană. Sunt foarte multe țări din uniune care au de suferit din cauza acestui factor pentru că ele produc mai multă miere decât consumă. Este cazul Ungariei, Bulgariei, Sloveniei și al țării noastre. România, într-un an normal, exportă aproape jumătate din producție. Cu toate astea, importăm miere la prețuri de dumping.“

Asta determină prețuri mici în piață și restrângerea activității apicultorilor români, completează reprezentantul ACA. Tot domnia sa ne-a semnalat un alt aspect important legat de importurile de miere. Potrivit acestuia, analizele ce trebuie realizate pentru a depista substanțele din miere sunt foarte amănunțite și, implicit, costisitoare.

„La nivelul Uniunii Europene, din cunoștințele mele, aceste analize se fac aleatoriu, undeva la 4% din ce intră în spațiul Uniunii. Lucrul acesta nu este ok pentru că noi, apicultorii români, facem analize mierii, nu exagerez, pe 30 de pagini în care sunt analizate și 30 de substanțe, iar costurile acestor analize nu sunt mici deloc. Acest lucru se aplică și în cazul exporturilor de miere românească.“

Trasabilitatea, următoarea prioritate a Uniunii Europene

La nivel de politică internă, în urmă cu trei ani, după discuții purtate aproape cinci ani, în Legea apiculturii au apărut două articole în care se prevede explicit faptul că pe etichetă trebuie să apară țările de unde provine mierea obținută prin cupajare. O să vedeți pe etichetă miere provenită din China, Ucraina, uneori chiar și 8-9 țări sunt menționate.

„Ce nu s-a reușit atunci a fost și trecerea procentului de miere provenită din alte țări. În 2017, când te luptai practic cu morile de vânt, am avut cel mai elocvent exemplu. Prețul unui borcan de un kilogram de miere pe raft era mai mic decât prețul de achiziție al mierii poliflore angro în România. O analiză succintă și rapidă îți dovedea că în acel borcan nu avea cum să fie mai mult de 16-17% miere românească. Dacă treceai de acel procent, practic prețul creștea. La nivelul Uniunii Europene sunt în acest moment discuții cu privire la câteva modificări ale directivei mierii, dar care se bazează mai mult pe trasabilitate. Se speră ca astfel să se realizeze un control mai mare asupra deteriorării mierii și a falsurilor.“


  • În anul 2021 România avea cca 2 milioane de familii de albine.
  • „Discutam cu Peter Kozmus, vicepreședintele Apimondia, și îmi spunea că în Slovenia programele introduse în școli au dus la o creștere a consumului de miere produsă intern la aproape 90%. Lucrurile acestea sunt cu bătaie lungă, nu de la un an la altul. Rezultatele privind promovarea mierii se văd în timp, dar trebuie să conștientizăm acest lucru și să educăm consumatorii, mai ales copiii, cu privire la beneficiile consumului de produse apicole“ – Răzvan Coman, reprezentant ACA.

Laura Zmaranda

BeeKind: Miere 100% naturală, exact cum albinele o aduc din cer

Povestea fermei apicole a familiei Agavriloae a început în urmă cu 27 de ani, în orașul Comănești, din județul Bacău, cu doi stupi primiți în dar. Apoi au intrat pe piață sub loggo-ul BeeKind, care reprezintă o poveste de suflet pentru suflet, ne spune Georgiana, cea care ne va divulga câteva dintre secretele unei pasiuni de-o viaţă a părinţilor săi.

La drum... cu un camion apicol şi 90 de familii de albine

„În acea perioadă, tatălui meu i-au fost dăruite două familii de albine de către unul dintre cel mai iscusiți apicultori din oraș. Începutul nu a fost prea promițător, ba chiar a fost presărat cu mici incidente: plecând în pastoral, alături de alți apicultori, din cauza neatenției și lipsei de experiență, unul dintre cei doi stupi s-a răsturnat. Această întâmplare nefericită nu l-a descurajat, ci l-a ambiționat să continue, să se dezvolte și să stăpânească cât mai bine tainele apiculturii. Dacă în anul 1993 aveam un stup, în 2010 am ajuns la 25 de familii de albine. Tot în 2010 am considerat că gradul nostru de dezvoltare trebuie să fie mai avansat, așa că am achiziționat o mașină pe care tata a transformat-o în autopavilion apicol. În prezent suntem deținătorii a 90 de familii de albine“, ne spune Georgiana Agavriloae.

apicultori

Recoltarea mierii este un prilej de adunare și mobilizare a familiei Agavriloae, ne mărturiseşte tânăra apicultoare. „Cu multă dragoste pentru albine și mediul încojurător ne deplasăm oriunde se află pavilionul apicol și vatra stupinei. Perioada de recoltare începe din luna mai până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie. Extracția se face după fiecare cules, după cum urmează: rapiță, salcâm, polifloră, tei, floarea-soarelui și mentă. Procesul de extragere este clasic. Se verifică fiecare ramă să nu conțină puiet larvar. Acestea se înlătură și se scot ramele care conțin miere. Se descăpăcesc cu o ustensilă specială, după care se așază în centrifuga manuală și se extrage mierea. Depozitarea mierii se face în bidoane de inox și se etichetează conform producției extrase.“

Mierea de mentă, un sortiment de colecţie

Mierea BeeKind este certificată BIO, având atestat de producător şi autorizaţie sanitar veterinară. Aceasta este naturală, crudă, fără procesări termice sau alte adaosuri nepotrivite, albinele hrănindu-se doar cu propria miere pe tot parcursul anului. „Tatăl meu spune adesea că «mierea noastră este 100% naturală, exact cum albinele o aduc din cer»,astfel clienții noştri au certitudinea că pun pe masa celor dragi cea mai naturală miere. Fiecare sortiment de miere BeeKind este produs în serie limitată, atât cât ne dau pădurile, câmpiile și albinele, și pusă cu grijă în borcane de către noi. Atunci când clientul gustă produsul BeeKind nu simte doar gustul delicios al mierii naturale, ci va fi mișcat și de mirosul florilor și va vedea cum un colțișor de natură și-a făcut loc în sufletul lui. Sortimentele noastre sunt: miere de rapiţă, salcâm, polifloră de toamnă şi primăvară, tei. Avem și un „borcan de colecție“, așa cum ne place nouă să-l numim, ce conține miere de mentă. Ce-i drept, fiindcă cererea a fost prea mare stocul de mentă este indisponibil momentan. Intenționăm ca în acest sezon să realizăm cu atenție un alt borcan de colecție, cu miere de lavandă“, specifică băcăuanca.

BeeKind în întreaga lume

Povestea BeeKind începe în momentul în care destinul separă doi frați. „Pe mine și pe Costin! Astăzi, Costin nu mai este printre noi, însă bunătatea și sfaturile sale s-au concretizat în denumirea micii noastre afaceri. Cu alte cuvinte, am decis să dăm acest nume în semn de mulțumire pentru tot ce a fost fratele meu și pentru a încuraja spre bunătate, înțelegere și armonie. Distribuția produselor este în funcție de locație. În momentul în care comenzile sunt locale, preferăm să livrăm personal produsul dorit. Ne place să creăm o legătură cu clientul, să fim siguri că totul este în regulă. În cazul comenzilor de pe teritoriul României, precum și a celor internaționale ne asigurăm că alegem metoda cea mai rapidă și mai sigură. Așa cum am mai zis, este mai mult decât un business, este o poveste de suflet pentru suflet. Feedback-ul este extrem de important pentru noi. Suntem mândri să distribuim produsul nostru în întreaga lume. Avem clienți din diverse părți ale țării și ale lumii. Este o realizare pentru noi că produsul nostru a ajuns în Dubai, Canada, Anglia, Italia, Grecia, Spania și multe alte țări“, adaugă tânăra.


Investiția cea mai importantă pentru familia Agavriloae este timpul, iar ferma apicolă a acestora s-a construit în mulți ani de muncă, răbdare și ocrotire față de albine. „Cifrele contează, dar de cele mai multe ori sunt de nemenționat în momentul în care practici apicultura din pasiune. Pentru că aceasta nu este pentru oricine, ci doar pentru oamenii care vor să facă din lume un loc mai bun, mai curat și mai armonios. Doar un om răbdător și blând va putea practica apicultura cu multă dedicare. Suntem într-o continuă dezvoltare și ne bucurăm de colaborări frumoase cu micile afaceri locale“, încheie Georgiana Agavriloae.


Beatrice Alexandra MODIGA

Sub 1% din totalul apicultorilor din România, certificați ecologic

În România erau certificați ecologic sau în stare de conversie, 371 de apicultori la 1 ianuarie 2017, care dețineau 58.912 colonii de albine, conform unui studiu realizat de federația ROMAPIS pe baza datelor publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a consultării tuturor organismelor de certificare și inspecție acreditate în România despre situația sectorului apicol. La sfârșitul anului 2016, sub 1% din totalul apicultorilor din România, reprezentând 3,64% din stupi, produceau miere în regim bio. Comparând aceste date cu cele furnizate de Asociația Crescătorilor de Albine din România în 2010, se poate observa o scădere semnificativă a numărului producătorilor ecologici  în ultimii 7 ani, cu 21 de procente. Dacă în 2011 erau 912 apicultori înregistrați ecologic, cu un număr de 97.997 familii de albine, în prezent numărul acesta a scăzut la aproximativ o treime din cel inițial. În 2010, 15% din totalul producției de miere pe țară, adică 3.650 de tone era certificată ecologic.

Anul 2016 a fost considerat cel mai dificil de majoritatea apicultorilor români. Acesta s-a caracterizat printr-o producție foarte mică de miere, concomitent cu scăderea prețului mierii convenționale. În aceste condiții, mierea certificată bio s-a achiziționat engros la un preț cu aproximativ 40% mai mare decât cel de la convențional.

Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației Asociațiilor Apicole din România, ROMAPIS spune că în prezent apicultorii români sunt din ce în ce mai interesați de certificarea bio. ”Pe fondul scăderii prețului mierii, aproape dramatică pentru apicultorii nu numai din România, ecartul dintre prețul mierii ecologice și al celei convenționale a crescut. Din acest motiv se înregistrează și în România o resuscitare a interesului pentru obținerea certificării bio, după o perioadă de câțiva ani de câțiva ani de declin”.

Conform reglementărilor existente în prezent în Europa, mierea provenită din apicultura ecologică  are avantajul major al unei garanții a calității certificate. Dacă piața de miere produsă convențional este zdruncinată de scandaluri privind falsitatea acesteia, cea bio beneficiază de o trasabilitate mai bună, fiind atent urmărită pentru a înlătura orice suspiciuni sau nereguli. În 2010, 80% din mierea produsă ecologic la noi în țară era exportată către țări din Uniunea Europeană precum Germania, Austria, Suedia și alte țări nordice.

Calitatea remarcabilă a produselor apicole românești este recunoscută internațional. Vicepreședintele ROMAPIS evidențiază potențialul natural foarte mare al multor zone de cules din România care oferă condițiile necesare apiculturii ecologice și surse de nectar valoroase, ceea ce recomandă mierea românească drept una de calitate. ”Colonia de albine este un sistem aflat într-o foarte fină interdependență cu mediul în care cele mai mărunte modificări pot duce la ruperea unui echilibru de o mare complexitate cu consecințe pentru fiecare dintre acestea”.

Conversia către ecologic le oferă apicultorilor posibilitatea de a obține venituri mai mari: ”Există apicultori care practică cinstit, fără compromisuri,  apicultura ecologică și au succes cu produsele stupinelor lor, ceea ce ar putea fi un exemplu și un îndemn pentru mulți alții”, spune Constantin Dobrescu.

Pentru a sprijini acest sector, Federația ROMAPIS organizează în parteneriat cu agenția de training Cursuri Creative, singurul curs de apicultură ecologică disponibil în România. Cursul se adresează apicultorilor care doresc să-și certifice ecologic stupina, cu atât mai mult cu cât procedura de certificare necesită obligativitatea de a cunoaște reglementările naționale și europene care stau la baza obținerii și menținerii standardului ecologic European.

Miere românească, certificată bio în Germania

În România se produc peste 3.000 tone de miere ecologică, dar cea mai mare parte din producţie se vinde în străinătate, în ţări cum ar fi Germania, Italia, Spania, iar mai nou, Japonia şi Coreea de Sud. În ţară mierea bio este valorificată doar în târguri şi magazine specializate, în cantităţi mici, majoritatea românilor fiind interesaţi de produse cât mai ieftine.

Condiţiile de atestare sunt foarte stricte

Familia Druga din satul Basarabi, comuna Preuteşti, deţine peste 120 de familii de albine de la care recoltează numai miere bio. Aşa cum am aflat de la Liliana Drugă, pentru a nu fi acuzaţi că mierea pe care o comercializează nu respectă standardele de calitate din cauza folosirii pesticidelor, a antibioticelor şi a hrănirii albinelor cu zahăr şi alte produse de sinteză, apicultorii s-au certificat AGRECO R. F. GÖDERZ GmbH Germania. Acest certificat atestă că mierea bio sau mierea ecologică este obţinută prin respectarea unor condiţii stricte, la fel ca şi alte alimente agricole bio. În primul rând stupii şi raza de zbor a albinei trebuie să fie într-o zonă ferită de poluanţi industriali şi culturi tratate cu pesticide. Zona în care se află stupina este verificată de instituția de certificare, sunt prelevate probe de apă, sol, plante, apoi sunt verificate în laboratoarele instituţiei care certifică calitatea acestor produse. Albinele nu pot fi tratate cu antibiotice de niciun fel şi astfel sunt ani în care numărul de familii pierdute este foarte mare. Ceara folosită la faguri trebuie să provină doar din stupina bio, iar mierea trebuie extrasă şi depozitată doar cu utilaje şi recipiente din inox. Asigurarea condiţiilor impuse stupinei, prelevarea de mostre de miere şi ceară şi multe alte aspecte sunt verificate pe parcursul anului de organismul de certificare ecologică.

Pentru a respecta standardele de calitate, apicultorii sunt nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pentru pastoral din cauza folosirii pesticidelor de către fermieri şi a numărului mic de livezi şi culturi care respectă cerinţele bio.

„Avem certificate de conformitate AGRECO Germania, suntem atestaţi bio de cei din Germania, iar toate testele sunt făcute exclusiv de specialiştii germani. Pentru a merge în pastoral facem analize, cei din Germania vin şi fac inspecţia bio şi îşi recoltează singuri probele.“

miere romaneasca 1

Mierea bio merge în străinătate

Din producţia anului 2018, familia Drugă are deja câteva sortimente de miere – rapiţă, salcâm, tei şi polifloră – care vor lua drumul en-gros-urilor germane, dar şi căpăceală, polen şi tinctură de propolis.

„Mierea bio merge în străinătate; am pătruns pe piaţa externă şi toată producţia merge în Germania, Japonia, Coreea de Sud. Anul acesta, având în vedere timpul nefavorabil, va fi mai puţină miere, dar în general se obțin 5-6 tone pe an. Preţul la mierea de salcâm este 30 de lei/kilogram şi 25 lei/kilogram la celelalte sortimente. Cei din străinătate au învăţat mai repede să consume un produs sănătos faţă de cei de aici, care îl au la îndemână. În România puţini sunt cei care fac diferenţa între mierea bio şi mierea convenţională. Aceasta din urmă nu înseamnă «îmbunătăţirea» mierii, adăugarea de siropuri etc., ci miere contrafăcută. Aceasta presupune hrănirea albinelor cu zahăr şi alte produse, cum ar fi fructoză şi folosirea de medicamente pentru tratarea albinelor sau prevenirea diferitelor boli. Noi nu folosim tratamente chimice şi albina e hrănită şi întreţinută numai cu miere“, ne-a spus Liliana Drugă.

Apicultoarea susţine că şi mierea convenţională este 100% naturală de foarte multe ori la unii apicultori şi poate fi la fel de curată ca şi cea certificată bio, doar că poate acei apicultori nu au avut timpul şi banii necesari pentru a trece prin procesul de certificare ecologică, proces care nu este deloc uşor.

Produsele de stupină sunt foarte căutate

miere romaneasca 2

Ca produse de stupină, cel mai căutat este polenul, fiind considerat unul dintre cei mai sănătoşi nutrienţi pe care natura îi poate pune la dispoziţie, fiind utilizat de mii de ani ca supliment nutriţional, medicament, revigorant, pentru a stimula organismul să lupte împotriva bolilor şi, mai nou, de şoferii de cursă lungă pentru că ficatul cedează la oboseala cronică. Nici păstura nu trebuie uitată, cele două fiind singurele produse care regenerează ficatul. La acestea se adaugă tinctura de propolis care este foarte căutată şi are o gamă largă de aplicaţii medicale.

Din acest an, Constantin, Liliana şi mezina familiei, Georgiana Drugă, care la numai 12 ani este o adevărată enciclopedie despre creşterea albinelor şi beneficiile produselor obţinute de la micile vieţuitoare ale stupului, au ieşit pe piaţă cu miere de mană şi miere de mentă.

Mierea de mană este singurul sortiment de miere care nu provine din nectarul florilor, ci din excreţiile dulci ale afidelor. Afidele sunt silite să extragă multă sevă pe care o prelucrează cu aparatul lor digestiv, iar surplusul de glucide îl excretă sub formă de picături dulci (mana). Albinele preiau aceste picături dulci pe care le transformă în miere, care poate fi consumată şi de persoanele alergice la polen, dacă nu este în amestec. Conţinutul de minerale al mierii de mană este de şase ori mai mare decât mierea de salcâm, iar prin încălzire mierea de mană îşi păstrează puterea antibacteriană, chiar dacă este încălzită la o temperatură de peste 70-80°C şi este bogată în acizi organici, vitamina C şi grupul de vitamine B.

Şi mierea de mentă, deşi este în cantitate redusă, este tot mai căutată pentru proprietăţile medicale, menta fiind una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute, cu un conținut ridicat al uleiului activ esențial mentol. Are aroma specifică plantei din care provine, culoare verzui-brună şi conţine o cantitate mare de vitamina C şi uleiuri volatile. Datorită proprietăților sale antispastice, are efect asupra colicilor intestinale, reglează cantitatea de fiere eliminată de bilă, reglează digestia, combate balonarea, dar poate fi şi un bun ameliorator în cazul problemelor aparatului respirator, având efect antitusiv şi vasodilatator.

Silviu BUCULEI