Târgul Național al Mierii de la București este deja un eveniment consacrat printre apicultori și consumatorii de miere. Platforma apicolă de la Băneasa, din curtea Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Apicultură, a găzduit, în intervalul 1-3 septembrie, producători de miere din toate regiunile țării. Pentru noi evenimentul a fost un prilej potrivit de a lua pulsul apiculturii.

China exportă către UE cca 100.000 de tone de miere

„Anul acesta a trebuit să insistăm un pic mai mult pentru că situația economică a apicultorilor a fost destul de precară în ultimii doi ani, așa că efortul celor care au expus la târg a fost destul de mare. În principiu, toate târgurile de profil de anul acesta au fost destul de slăbuțe. La București au fost prezenți în jur de 60 de apicultori din toate regiunile țării și cca 30 de producători de echipamente și accesorii apicole. Ca evoluție în piață, în ultimii doi ani, mierea fiind mai scumpă, s-a diminuat volumul vânzărilor și nu mă refer doar la consumul intern, ci și la faptul că România înregistrează o blocadă la export. Nu este doar cazul României, ci și al altor țări din UE, iar motivele sunt importul de miere din Ucraina și, în special, din China. Singura soluție care ar funcționa ar fi un antidumping pe care Uniunea Europeană să îl impună pentru mierea din China. În cazul Ucrainei nu cred că se va reuși acest lucru prea curând. China ajunge să exporteze aproape 100.000 de tone către UE și trebuie să avem un cuvânt de spus. Mierea este acum mai ieftină decât zahărul, deși se obține mult mai greu, iar calitățile ei sunt extraordinare. Volumul de miere comercializată la edițiile acestui târg variază în funcție de puterea de cumpărare. Au fost ani când apicultorii nu mai aveau ce vinde și ani în care au plecat cu o parte din produse înapoi. Cantitatea totală vândută la târg variază probabil între 5-10 tone“, a declarat Răzvan Coman, reprezentant ACA.

Mulți apicultori au închis stupinele

Apicultura, cu toate provocările și problemele din ultimii ani, a devenit nerentabilă pentru unii apicultori, spun producătorii de miere.

„Mulți apicultori care au investit anii trecuți au fost nevoiți să vândă echipamentele pentru că mulți factori au făcut ca apicultura să nu mai fie rentabilă. Nu mai sunt anii propice dezvoltării apiculturii ca acum 15 ani. Atunci făceam la culesul de salcâm, spre exemplu, chiar și două extracții. Marele cules de la floarea-soarelui aducea întotdeauna o producție de 15-20 kg. Acum, dacă avem această producție ne considerăm norocoși. Cheltuielile au crescut și oamenii își fac un calcul economic. Oricât de mult ai iubi albinele, dacă nu este rentabil trebuie să renunți“, a declarat Emilian Săftoiu, apicultor din județul Râmnicu Vâlcea.

Schimbările climatice, costurile de producție ridicate și prețurile de valorificare mici au închis din stupinele pe care România le avea.

„Anul acesta a fost destul de provocator, dar am reușit să obținem culesuri bune la mierea polifloră. În schimb, la salcâm producția a fost foarte slabă. Prețurile de valorificare sunt destul de mici, ele nu reprezintă un echilibru între valoarea cheltuielilor, muncă și profit. Au fost și ani în care inflația nu a fost așa de mare și prețurile nu s-au scumpit și atunci a fost un echilibru mai bun. Ce pot să spun este că prețurile ar trebui să fie puțin mai mari. Concurența este acerbă, piața este plină de miere, mai ales producție din import adusă la prețuri foarte mici și apicultorul autentic român are destul de multe cheltuieli pentru a face producție“, ne-a spus Alina Onea, apicultor județul Maramureș.

Din punctul de vedere al producției, anul apicol 2023 a fost mai bun decât anul 2022, cu toate că față de media anuală de 25.000-30.000 de tone, producția de anul acesta este redusă cu 35-40% din cauza schimbărilor climatice și a puterii scăzute a familiilor de albine care au ieșit slăbite din iarnă. Au fost și depopulări. Până la 7% se consideră populare tehnologică, dar sunt și zone unde au dispărut stupine întregi. Nu multe, dar cca 4% din apicultori au avut mortalități mari spre deosebire de un an obișnuit“- Ioan Fetea, președinte ACA.

Laura ZMARANDA

VIDEO

Răzvan Coman, apicultor și reprezentant al Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că 2022 a fost un an relativ modest pentru apicultori prin faptul că producția de miere obținută la nivelul țării a fost la jumătate față de anii anterior, iar cheltuielile generate de condițiile climatice (care au determinat mai multe hrăniri realizate de apicultori în stupină) au fost mari. Pentru unii apicultori situația economică a fost atât de dramatică încât au renunțat la apicultură în detrimentul unor alte activități care să le asigure stabilitate financiară.

„În primăvară culturile de rapiță s-au dezvoltat doar pe jumătatea suprafețelor din anii anteriori și, chiar dacă ploile ulterioare au ajutat rapița să recupereze decalajul, mulți apicultori nu au mai mers în pastoral. Anul acesta, doar cei care au deplasat familia de albine au obținut producție. După rapiță a avut loc înfloritul salcâmului care, spre surprinderea noastră, a avut parte de condiții prielnice de dezvoltare. Dar generarea nectarului la această specie se manifestă doar în zone microclimatice distincte. Spre exemplu, dacă anul trecut acest lucru s-a întâmplat doar în Gorj, Vâlcea, anul acesta în aceleași regiuni producțiile de miere de salcâm nu au fost extraordinare. S-a obținut chiar foarte puțin aici, dar în restul teritoriului a fost mai bine. Ca și în cazul rapiței, nu foarte mulți apicultori au mers în pastoral la salcâm, probabil din cauza ultimilor doi ani, când deplasările apicultorilor au generat cheltuieli foarte mari care nu au fost recuperate. Astfel mulți apicultori renunță să plece în pastoral și există și cazuri extreme, când nu își mai desfășoară activitatea deloc. Sunt, firește, apicultori care vin din urmă, însă fenomenul despre care v-am spus are loc la nivelul celor cu peste 150, poate chiar 300 de familii. De obicei, pentru aceștia apicultura este singura sursă de venit și, pentru că în ultimii ani câștigul nu a fost cel scontat, mulți renunță. Oamenii se reorientează pentru a avea un profit stabil. După salcâm ar fi trebuit să fie culesul la tei, dar, față de anii precedenți, a fost o lipsă totală a acestui cules. În plus, în anumite zone teiul a fost toxic (în anumite condiții climatice și zone teiul manifestă această toxicitate). Cu toate că floarea-soarelui nu a avut o dezvoltare spectaculoasă din cauza secetei, în jumătatea lui iunie ploile deja încetaseră, iar producțiile de miere au fost bune. La nivelul României, producția de miere a fost la 45% din capacitate. Lipsa totală a ploilor de la începutul lunii iulie și temperaturile foarte ridicate au însemnat cheltuieli mari cu hrănirile, astfel încât familiile de albine să supraviețuiască până în toamnă, când sunt iarăși hrănite pentru a-și face rezerve pentru iarnă.“

Declarațiile interlocutorului nostru au fost confirmate de către președintele ACA Eugen Fetea care, la deschiderea Târgului Mierii din București, a spus că anul 2022 a fost unul atipic, iar condițiile climatice dificile au înjumătățit producția de miere a României. Acesta a subliniat și faptul că apicultorii nu vor primi anul acesta ajutoare de minimis pentru că acestea vor fi redirecționate către sectoare agricole mai grav afectate.

Laura Zmaranda