Vița-de-vie (Vitis vinifera), una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, este deosebit de dependentă de utilizarea fungicidelor chimice. Într-o perioadă în care reducerea tratamentelor fitosanitare a devenit un obiectiv prioritar, promovarea în practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante reprezintă o alternativă de reducere a riscurilor patogene și de diminuare a inputurilor externe.

Baza genetică a rezistenței la paraziți este prezentă la numeroase specii sălbatice din genul Vitis (V. rupestris, V. riparia, V. berlandieri, V. amuriensis) și la specii de genuri înrudite (de exemplu Muscadina). În încercarea de a transfera factorii de rezistență genetică de la specii sălbatice la Vitis vinifera, în trecut s-au obținut hibrizii direct producători interspecifici (Fragolino, Isabella, Clinton, Noah). Acești hibrizi au avut o răspândire largă, dar de scurtă durată, ca urmare a calității slabe a vinului și a prezenței substanțelor toxice precum metanolul. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană (UE) a interzis exploatarea hibrizilor atât în scopuri comerciale, cât și pentru autoconsum.

În prezent, observăm o schimbare foarte importantă în utilizarea soiurilor rezistente la boli datorită în mare parte necesității sustenabilității ecologice a podgoriilor. Din acest motiv, UE autorizează de câțiva ani înregistrarea în catalog a hibrizilor sau, mai bine zis, a liniilor de introgresiune, cu condiția să aibă cel puțin 95% din genomul Vitis vinifera.

Având în vedere apetitul consumatorilor pentru vinuri ecologice „curate“, cultivarea soiurilor alternative sau rezistente PIWI (Pilzwiederstandsfahig), cu rezistență/toleranță la principalele boli, mana viței-de-vie( (Plasmopara viticola) și făinarea viței-de-vie (Uncinula necator), a crescut la nivel mondial. În ultimii ani, țări ca Brazilia, China, SUA și cele din nordul Europei și-au extins suprafețele cultivate cu soiuri PIWI. Din 2017 până în 2020 au fost omologate la nivel mondial 17 soiuri rezistente. Ultimele generații de soiuri PIWI sunt acceptate în: Germania, Elveția, Ungaria, Austria, Cehia. În Germania, 2% din suprafața viticolă este cultivată cu soiuri roșii PIWI (Regent) și 11% cu soiuri PIWI albe (Iohaniter). La nivel internațional există, de mai bine de 20 de ani, asociația PIWI între viticultori și vinificatori, care încearcă să deschidă potențialul vinurilor obținute din soiuri rezistente, către un public mai larg, pentru că în prezent aceste soiuri, în ciuda beneficiilor pentru mediu, nu sunt cunoscute și utilizate pe scară largă, deși după 1990, prin încrucișare și selecție s-au obținut arome care corespund cu cele ale soiurilor consacrate (Sauvignon, Cabernet, Riesling, Pino etc.) și o rezistență îmbunătățită în special la mană.

Evident, este mai bine să alegi soiuri locale autohtone adaptate climatului local și condițiilor generale de producție, care de obicei au moștenit rezistență mai mare la principalii patogeni și daunători regionali. Selecția clonală are de asemenea un potențial de adaptare foarte important deoarece diferite clone de la varietatea dată sunt mai rezistente la stresurile biotice și abiotice viitoare, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional. Portaltoii pot oferi, de asemenea rezistența plantelor în special la dăunători și agenți patogeni din sol.

Cercetarea românească este în măsură să ofere viticultorilor români material genetic de calitate din soiuri alternative și/sau rezistente, omologate la Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare viticole din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“. În viticultură obținerea unor noi varietăți este un proces extrem de lung și laborios din cauza timpilor de selecție mult mai lungi. De la primii hibrizi direct producători, printr-o muncă lungă și lentă de încrucișare, s-au obținut linii în care se află genomul V. vinifera crescut constant. Din fericire, după cartografierea genomului viței-de-vie este posibilă selectarea asistată de marker.

În România, pentru a stimula exportul de vin se vorbește tot mai mult de un Brand de țară construit cu vinuri ecologice obținute din soiuri autohtone, fie ele consacrate sau mai puțin populare recent omologate din care se obține un vin ecologic cu o identitate națională. Este o soluție pe care tot mai multe țări viticole o adoptă pentru a obține beneficii economice și ecologice. Piața globală a vinurilor ecologice a crescut în ultimii ani și este de așteptat să crească din 2022 până în 2030, cu o rată de creștere anuală de 10,2%, iar previziunile analiștilor sunt extrem de pozitive. La aceasta se adaugă oportunitățile de acces la finanțările europene destinate agriculturii ecologice prin Pactul Verde European.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj au fost omologate 5 soiuri alternative la soiurile consacrate, respectiv: Selena, Blasius, Astra, Amurg, Roze Blaj și trei soiuri PIWI cu rezistență dobândită la principalele boli fungice: Rubin, Radames și Brumăriu. (Fig. 1) Aceste soiuri sunt o alternativă la soiurile internaționale consacrate, permițând astfel producătorilor să ofere consumatorilor ceva diferit în ceea ce privește aroma, textura și stilul. Ele oferă, de asemenea, diversitatea portofoliilor de vinuri, acces la piețele de nișă și adaptare la un climat în schimbare.

Fig. 1. Soiuri alternative și rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

În cazul soiurilor de struguri (PIWI) omologate la SCDVV Blaj: Radames, Rubin și Brumăriu, rezistente la boli criptogamice, în special mană (Plasmopara viticola) și făinare (Uncinula necator), de obicei sunt necesare două până la trei tratamente, aplicate în fenofazele sensibile la atac (înainte și după înflorit); aceasta corespunde unei economii de până la 75% nu numai în ceea ce privește pesticidele, ci și costurile cu motorina, orele de muncă, sechestrarea carbonului etc. (Fig. 2)

Fig. 2. Beneficile Soiurilor rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

Scurtă descriere a soiurilor rezistente PIWI omologate la SCDVV Blaj, alternativa obținerii unor producții de struguri și vin sigure, rentabile, ecologice, sănătoase, „curate“, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional și, de ce nu, un Brand de Țară pentru România.

• Radames soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare sexuată dirijată interspecifică (Traminer roz x Elita hibridă (SV 12376 x Regina Viilor). Omologat în 1994, Radames se remarcă prin rezistență ridicată la mană și făinare, prin fertilitate şi productivitate ridicată – vinul Radames este alb de consum current sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

• Rubin soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare (Traminer roz x descendenţă hibridă (SV 12375 x Regina Viilor). A fost omologat în 2007. Soiul de struguri Rubin prezintă o toleranţă foarte bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare, remarcându-se prin potenţial mare de producţie, calitate superioară. Vinul Rubin este un vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.
• Brumăriu este primul soi cu rezistenţă biologică la bolile criptogamice obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, prin hibridare interspecifică (Saint Emilion x Rayon d`or). A fost omologat în 1983. Brumăriu se remarcă prin fertilitate şi productivitate mijlocie-mare, asigurând obţinerea unor vinuri albe-seci de consum curent. Are toleranţă foarte bună la condiţiile de iernare. Vinul Brumăriu este un vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Consumul de vinuri tradiționale legate de teritoriu nu se va opri, în plus va exista o nouă categorie de consumatori, destinată să devină din ce în ce mai mare, ceea ce va necesita vinuri obținute din struguri cultivați în podgorii durabile.

(Tab.1) Gradul de rezistență la principalii patogeni a soiurilor PIWI în condițiile anului 2022

(Tab.2) Soiurile rezistente (PIWI) reduc utilizarea tratamentelor antifungice și a cheltuielilor cu inputuri externe cu până la 75%, în funcție de presiunea de infecție

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV ) Blaj se bucură în prezent de un solid prestigiu naţional şi internaţional. Anul 2022 marchează peste 75 de ani de activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în viticultură și vinificație. „Succesul nostru a fost construit pas cu pas, prin muncă și dedicare, grație activităţii de cercetare a unor generații de cercetători dedicați, cu o înaltă ținută profesională și morală, personalităţi recunoscute care au contribuit la modernizarea viticulturii din Transilvania. Chiar și în condiții mai dificile, la SCDVV Blaj activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a mers înainte, menținând vie comunicarea cu fermierii și mediul academic. Determinarea, inovarea, calitatea sunt câteva atribute ce vor defini acțiunile noastre și în perioada următoare. La mulți ani!“ declară dr. ing. Liliana-Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj, membru corespondent ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești“ București, cu ocazia aniversării a 75 de ani de institut.

SCDVV Blaj derulează cercetări în domeniul viticultură-vinificaţie pentru tematici din domeniile: protecția fitosanitară a viței-de-vie, vinificație, chimia și microbiologia vinului, genetică și ameliorarea sortimentului viticol, producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, resurse ecologice pentru viticultură, agrochimia şi fiziologia viţei-de-vie, agrotehnica viticolă, extensie, consultanță și îndrumare tehnică în domeniul vitivinicol și pomicol.

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie au început în anul 1958. Încă din acea perioadă laboratorul a coordonat întreaga activitate de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie din zonă.

În anul 1969 s-a înregistrat primul atac masiv de acarieni la vița-de-vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetări riguroase în această direcție. În aceste condiții, după 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de luptă împotriva speciilor dăunătoare, rezultând un concept strategic nou, cunoscut sub numele de combatere integrată, prin promovarea metodelor și mijloacelor biologice și biotehnice de combatere. Sunt studiați feromonii și posibilitățile folosirii lor în supravegherea și combaterea biologică a moliilor strugurilor, speciile Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella.

Au fost întreprinse cercetări privind noi specii de dăunători și agenți patogeni semnalați în plantațiile viticole din zonă: Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis, Lygus spinolay, putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) și esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborându-se tehnologii specifice de prevenire și combatere.

După 1990, cercetările de protecția fitosanitară a viței-de-vie au ocupat un loc important în cadrul tematicii de cercetare a SCDVV Blaj. Marea majoritate a proiectelor de cercetare-dezvoltare câștigate de SCDVV Blaj în calitate de director de proiect au fost pe tematica de protecția fitosanitară a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie, sub conducerea dr. ing. Liliana Tomoiagă.

În prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie sunt orientate spre elaborarea și promovarea unor concepte noi şi tehnici noi inovative care să asigure creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei, stabilitate ecologică, protecţia plantei şi a mediului înconjurător, conservarea și sporirea biodiversității și ecosistemului viticol.

În baza studiilor s-au elaborat tehnologii, verigi tehnologice, tehnici, metode şi metodologii omologate: Tehnici agroecologice inovative, favorabile conservării şi reconstrucţiei biodiversităţii în fermele viticole şi pomicole (2018); Tehnologii moderne de combatere a bolilor şi dăunătorilor la viţa-de-vie (strategii ecologice/strategii convenţionale) (2017); Tehnici de prevenire și combatere a putregaiului negru al viței-de-vie, Guignardia bidwelli, adaptate podgoriilor din centrul Transilvaniei; Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs de bacterii şi ciuperci lignicole la viţa-de-vie în podgoria Târnave (2018); Înmulţirea şi extinderea în producţie a soiurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă la boli, dăunători şi ger Brumăriu şi Radames (2018); Optimizarea sistemului de prognoză și avertizare, prin proiectarea și dezvoltarea unei noi tehnologii: bazate pe Viticultura de precizie (PV) prin implementarea tehnologiilor IoT (internetul lucrurilor).

Vinoteca este tezaurul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

La Blaj se pune în lumină traseul parcurs de vinuri de la an la an, încă de la înfiinţarea unității în anul 1946. Orice sticlă de vin vechi este practic o capsulă a timpului, cele mai vechi sticle din vinoteca stațiunii provenind din 1948. În vinotecă sunt peste 11.300 de sticle de vin vechi și, generic vorbind, valoarea stocului din vinotecă se măreşte odată cu trecerea timpului, vechimea vinului fiind unul dintre criteriile de evaluare ale acestor stocuri.

Vinoteca este amplasată în pivnița Cramei în două hrube cu condiții speciale de temperatură (10 -12 grade) și umiditate, între 50 și 70%. În vinotecă, sticlele cu vin sunt așezate în poziție culcată pe rafturi. Prin păstrarea sticlelor în această poziție se realizează un contact permanent al dopurilor cu lichidul, ceea ce asigură o bună închidere a buteliilor. În pivnița Cramei este amplasată și vinoteca cu vin spumant producția 2002 (22 ani), obținut după metoda champenois printr-un proiect de cercetare RELANSIN.

Vinuri DOC obținute din soiurile omologate la SCDVV Blaj

Radames – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

Rubin – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.

Selena – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Astra – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10 și 10,8 % și aciditate de 5,6-6,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-19,4 g/L.

Roze Blaj – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Amurg – vin roșu sau roze de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10,5 și 11,6% și o aciditate de 3,7-4,6 g/L H2SO4 extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

Brumăriu – vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Blasius – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,5% și o aciditate de 4,5-6,9 g/L H2SO4, extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

La Crama SCDVV Blaj, obţinerea vinurilor de calitate este o artă

Tezaurul naturii este adus cât mai aproape de desăvârşire în laboratoarele staţiunii. Acolo, sucul auriu al boabelor de struguri trece prin complicate etape, cu nume puţin poetice ca spectrofotometrie, pe care cel ce savureză un pahar cu vin nici măcar nu le bănuieşte.

La ora actuală, crama SCDVV Blaj este dotată cu utilaje și aparatură performantă achiziționată în ultimii 3 ani. Crama include clădirea hală cu funcţia de cramă de vinificație propriu-zisă, cu o capacitate de 900.000 tone struguri anual, iar capacitatea de stocare va fi de 400 hectolitri de vin brut. Condiţionarea și îmbutelierea vinurilor, stocarea temporară a produselor finite sunt asigurate cu utilaje și spații corespunzătoare.

Amenajarea incintei este organizată astfel: săli de degustare cu arhitectură specifică și dimensiuni diferite, în funcție de grupul de turiști, crama (pivnița) cu zona istorică, hrube în arcadă, săli de vinotecă și zona modernă cu rezervoare de inox cu temperatură controlată și toată gama de utilaje de ultimă generație, filtre prese, pompe etc. Prin achiziţionarea acestor utilaje s-au aplicat metodele moderne de procesare primară a strugurilor, începând cu presarea acestora și continuând cu macerarea - fermentarea în cisterne.

Achiziţionarea unei linii de îmbuteliere cu o capacitate de 600 sticle/oră a permis diversificarea permanentă a ofertei în funcţie de exigențele pieţei.

Turismul vinicol, agroturism, turism gastronomic, turism eco și durabil

Dezvoltarea turismului vitivinicol are loc în cea mai mare parte în cadrul programului „Drumul Vinului“, cunoscut şi cu denumirea „Calea Vinului“ („Wine Road“, „Route des Vins“, „La Strada del Vino“, „Vino Carretera“ ş.a). „Drumul Vinului“ reprezintă un program care se concretizează în crearea, dezvoltarea şi parcurgerea unor anumite trasee prin care turiştii nu numai că vor descoperi frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor oenologice ale podgoriei Târnave și Aiud, dar vor îmbina și plăcerea degustărilor de vin cu descoperirea unor parcursuri şi locaţii inedite, cu întreaga lor semnificaţie istorică şi socială, într-un cadru natural de excepţie.

Anca LĂPUȘNEANU

Printre școlile Blajului, o istorie veche de peste 80 de ani încununează trecutul Liceului Tehnologic „Timotei Cipariu“ din Blaj. Dincolo de trecutul cu parfum de istorie stau miile de elevi care au trecut pragul școlii și sutele de profesori care le-au îndrumat pașii în viață.

Membru fondator al Societății Academice Române (22 aprilie 1866) și vicepreședinte al acesteia (31 august 1867 și 18 august 1872), Timotei Cipariu face parte din cea de-a doua generație a Școlii Ardelene. Supranumit „părintele filologiei române“, este cunoscut ca istoric și filolog, redactând prima gramatică academică a limbii române (București, 1869 și 1877). Din liceul care îi poartă numele, în Blaj, s-au ridicat oameni deosebiți, care au fost binecuvântați de această instituție de învățământ.

În perioada 1929-1930, mitropolitul Vasile Suciu a construit prima clădire a școlii, care a beneficiat de un dar în valoare de un milion de lire italiene acordat de Papa Pius al XI-lea. Inițial, în această clădire a funcționat Şcoala Normală de Învăţători.

A doua clădire a fost construită în aceeaşi perioadă, tot de către mitropolitul Vasile Suciu, adăpostind iniţial Liceul Comercial de Băieţi.

A treia clădire, în care se află atelierele şcolii, a fost construită în anul 1928 şi în ea a funcţionat la început Şcoala de Arte şi Meserii cu cinci secţii: tâmplărie, rotărie, fierărie-mecanică, croitorie şi cizmărie.

În a patra clădire funcționează sala de sport, care face parte din programul „400 Săli de sport“.

Domnul director Damian Augustin este un susținător al învățământului dual și consideră că ar putea să ia o amploare mult mai mare în România: „Ducem lipsă de oameni care să muncească. Toți vor să devină doctori, economiști, ingineri etc., dar nu toți reușesc. Eu le spun elevilor de clasa a VIII-a că, decât să mergeți la liceu și să nu luați BAC-ul pentru că este greu, mai bine învățați o meserie și, când vă veți coace la minte, puteți să faceți învățământul seral. Și de acolo să mergeți la facultate, dacă considerați că ceea ce ați făcut în învățământul dual sau învățământul profesional simplu nu este suficient.“

Astăzi, liceul pregătește elevi în domeniul electric, mecanic (sculer-matrițer, lăcătuș mecanic), prelucrarea lemnului și construcții, în colaborare cu doi agenți economici importanți: Bosch Automotive SRL și IAMU SA, care s-au implicat în implementarea sistemului de învățământ profesional dual. Așadar, liceul are 12 clase de învățământ profesional și profesional dual.

Alături de elevii de la școala profesională și seral învață și elevii de la învățământul special (12 clase), per total liceul însumând aproximativ 368 de elevi.

Școala beneficiază de ateliere pentru profil mecanic și prelucrarea lemnului, cantină, spații de cazare, două săli de sport, două terenuri sintetice cu vestiare și nocturnă și microbuz pentru transportul elevilor de la învățământul special.

Cele 58 de cadre didactice care activează în această instituție de învățământ și elevii sunt implicați în proiecte didactice și extracurriculare cu parteneri din învățământ și ONG-uri, precum și în proiecte europene: Erasmus, „Start în cariera mea“.

Scurt istoric

În clădirea nr. 1:

• 1931 – 1955: Școala Normală de Învățători;
• 1956 – 1959: Școala profesională de Construcții;
• 1960 – 1962: Școala profesională de Prelucrarea lemnului;
• 1963 – 1972: Grupul Școlar Forestier;
• 1973 – 1989: Liceul Industrial Nr. 1;
• 1990 – 2001: Grupul Școlar de Industrializarea lemnului;
• 2001 – 2012: Grupul Școlar „Timotei Cipariu“.

În clădirea nr. 2:

• 1931 – 1949: Liceul Comercial de Băieți;
• 1950 – 1955: Școala de Finanțe;
• 1956 – 1959: Școala de Cooperație;
• 1960 – 1962: Școala Profesională de Prelucrarea Lemnului;
• 1963 – 1972: Grupul Școlar forestier;
• 1973 – 1989: Liceul Industrial Nr. 1;
• 1990 – 2001: Grupul Școlar de Industrializarea Lemnului.

În clădirea nr.3:

• 1928 – 1948: Școala de Arte şi Meserii „Sf. Iosif“;
• 1948 – 1952: Liceul Industrial;
• 1953 – 1960: Școala profesională Metalurgică;
• 1960 – 2006: Atelier pentru școlile care au funcționat în celelalte două clădiri;
• 2006 – 2019: Grup Școlar „Timotei Cipariu“, cu săli de clasă ale Școlii Speciale, integrate Grupului Școlar.

Anca LĂPUȘNEANU

EIT Food, înființat de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), și-a propus să construiască o comunitate incluzivă și inovatoare de diverși parteneri din sectorul alimentar, pentru a stimula inovația și antreprenoriatul în toată Europa.

EIT Food RIS își propune să consolideze acele regiuni din Europa care sunt modeste și moderate în ceea ce privește inovația în sectorul agroalimentar. Această schemă de informare este deschisă inovatorilor care nu sunt parteneri ai EIT Food și oferă sprijin țintit părților interesate din EIT RIS printr-un portofoliu de proiecte.

Cercetătorii de la SCDVV Blaj, în colaborare cu experții ADR Centru, au obținut cel mai mare scor de la comisia de evaluare dintre toate cererile de echipă depuse din România pentru programul pilot de inovare (EIT RIS) din anul  2021: Italia, Polonia, România și Spania.

Cercetările efectuate au în vedere reglementările naționale în vigoare, relevante pentru cercetările care constituie obiectul proiectului, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro din anul 1992 asupra Schimbărilor Climatice, semnată și ratificată în ţara noastră prin Legea nr. 24/1994 și Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020.

SCDVV Blaj dispune de laboratoare modernizate dotate cu aparatură performantă și suprafețe de teren cultivate cu viță-de-vie (80 ha) și pomi fructiferi (20 ha), instalații performante de procesare a strugurilor și fructelor, depozite și rezervoare de stocare pentru vin și suc de fructe cu temperatură controlată. Cercetătorii antrenați în proiect sunt profesioniști calificați în conceperea și crearea de noi cunoștințe, produse, procese, metode și sisteme, fiind implicați direct și în procese de management. Astfel, cunoștințele rezultate din activitățile de CDI de la SCDVV Blaj stau la baza inovației care, la rândul său, contribuie la crearea de noi soiuri de viță-de-vie, vinuri noi și tehnologii.

Particularități ale proiectului propus de SCDVV Blaj

Proiectul propus de România, reprezentată de SCDVV Blaj, propune dezvoltarea de noi strategii inovatoare, rentabile și sustenabile de prevenire/atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin promovarea soiurilor cu rezistenţă/toleranţă la vulnerabilitatea efectelor generate de schimbările climatice. Are în vedere protejarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime și utilizarea durabilă a acestora, scăderea costurilor legate de aplicarea substanţelor fitosanitare, reducerea numărului de lucrări agrotehnice, conservarea peisajului, reducerea eroziunii solului, reducerea emisiilor de CO2.

Un alt obiectiv este reprezentat de asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, prin dezvoltarea unor sisteme de producție productive, durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, susținând serviciile ecosistemice conexe și refacerea diversității biologice, precum și a unor lanțuri de aprovizionare, prelucrare și comercializare competitive și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Este vizată și ameliorarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți clienții din regiunea centru.

Prin proiectul propus, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj va contribui la dezvoltarea locală, regională și națională din punct de vedere științific, economic-social și cultural, în conformitate cu nevoile comunității.

---

Despre EIT Food

Programul EIT Food RIS Infrastructure Research Network 2021 este desfășurat în mai multe cursuri online, ateliere și sesiuni de mentorat care au loc pe parcursul mai multor săptămâni și sunt susținute de experți europeni de frunte în cercetarea agroalimentară și managementul inovației (EIT FoodPartner). Aceștia vin cu expertiza și experiența lor în domeniul tehnologiei de ultimă generație, comercializarea infrastructurilor de cercetare și managementul inovației relevante pentru sistemul agroalimentar contemporan. Strategia EIT Food RIS se concentrează pe îmbunătățirea dezvoltării în sectorul agroalimentar prin implementarea activităților legate de inovație, educație, crearea de afaceri și comunicare în țările și regiunile RIS. Această schemă este deschisă studenților, cercetătorilor, inovatorilor, antreprenorilor și consumatorilor și are ca scop îmbunătățirea abilităților lor.

---

Anca Lăpușneanu

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj (SCDVV Blaj) a fost înfiinţată în anul 1946, dată la care studiul soiurilor vinifera a început să reprezinte baza dezvoltării unei viticulturi moderne în Transilvania. SCDVV Blaj, amplasată în centrul celei mai renumite podgorii din regiunea viticolă a podișului Transilvaniei, se află la ora actuală în continuă ascensiune. Rezultatele științifice obţinute în decursul celor peste 70 de ani de activitate de cercetare propriu-zisă, asociată dezvoltării şi activității de inovare, contribuie la implementarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniul viti-vinicol, oferind viticultorilor soluții inovative, eficiente şi sustenabile, menite să contribuie la îmbunătățirea competitivității fermelor viticole într-un mod durabil.

În decursul celor peste 70 de ani de cercetare-inovare, la SCDVV Blaj au fost obținute rezultate remarcabile în special în domeniul ameliorării genetice a viței-de-vie pentru obținerea de soiuri și clone cu toleranță sporită la factorii de stres biotici și abiotici cu caracteristici de calitate (zahăr, aciditate, arome) și cantitate (producție) superioare soiurilor clasice. În urma unei îndelungate şi perseverente munci de selecţie au fost obţinute şi omologate soiurile Radames, Selena, Blasius, Brumariu și clonele Traminer roz – 60 Bl, Pinot gris – 34 Bl, Sauvignon – 9 Bl, Fetească Regală – 21 Bl, Riesling italian – 3 Bl, Riesling de Rhin 7 – 2 Bl, Fetească albă – 29 Bl, Iordana 9 – 1 Bl, Neuburger – 10 Bl, Muscat Ottonel – 12 Bl. Toate varietățile prezentate se referă la soiuri de struguri pentru vinuri albe, vinuri caracteristice podgoriilor din podișul Transilvaniei.

Deși regiunea viticolă din centrul Transilvaniei este orientată în principal pe obținerea de vinuri albe, cercetătorii de la SCDVV Blaj au obtinut și omologat soiul Amurg care asigură obţinerea unor vinuri roşii superioare sau de consum curent sau ca materie primă pentru spumante.

Clima schimbă soiurile

La ora actual[, pentru o mai bună gestionare a schimbărilor climatice survenite în ultima decadă schimbarea sortimentului și spre soiuri de struguri pentru vinuri roșii reprezintă o provocare majoră pentru viticultorii din regiunea viticolă a podișului Transilvaniei. În acest sens, în elaborarea strategiilor de management viticol adaptarea la schimbările climatice va putea beneficia de toleranța soiului Amurg la factorii biotici și abiotici în special la evenimente climatice extreme.

Soiul Amurg obtinut prin hibridare are o perioadă lungă de vegetaţie, 175-180 zile, vigoare mijlocie spre mare, floarea este hermafrodită, normală, de tipul 5, soiul fiind autofertil. Frunza este de mărime mijlocie penta sau trilobată. Zona fertilă este situată pe jumătatea dinspre bază a coardelor de rod. Strugurii au formă cilindroconică aripaţi, de mărime mijlocie spre mare (230-300 g). Bobul este de mărime mijlocie, de formă sferic-alungită, cu pieliţa subţire, elastică, de culoare neagră-albăstrui, acoperit cu pruină. Pulpa este de culoare verzuie, zemoasă, nearomată şi gust echilibrat dulce acrişor plăcut.

Soiul are o productivitate mare, 13-20 t/ha, acumulează în medie 175-200 g/l zaharuri cu o aciditate de 4,5-5,5 g/l H2SO4. Vinul obţinut ajunge la o tărie alcoolică medie de 10,5-11,6 vol.%. Amurg prezintă o toleranţă bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare.

În momentul de față soiul Amurg este cultivat la SCDVV Blaj pe parcele demonstrative, nefiind extinsă cultura pe suprafețe mari în Transilvania. Pentru a realiza acest obiectiv SCDVV Blaj va produce material săditor la prețuri accesibile pentru producătorii interesați de cultivarea acestui soi. Se vor organiza prezentări ale soiului în loturile demonstrative, precum și prezentarea vinului Amurg la crama stațiunii pentru viticultorii interesați de achiziționarea vițelor Amurg.

Veronica Sanda Chedea, Liliana Lucia Tomoiagă, Maria Lucia Iliescu

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

Blajul a devenit un punct de referință pe harta apiculturii din Europa

Peste 10.000 de persoane au participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Blaj, la „Sărbătoarea Mierii”, cel mai important târg apicol din România și unul dintre cele mai importante evenimente pentru apicultură din Europa. Ajunsă în acest an la cea de-a XII- a ediție, „Sărbătoarea Mierii” s-a desfășurat, în perioada 22 -  24 martie 2019, în Piața 1848 din centrul municipiului Blaj și a reunit peste 150 de expozanți din țară și din străinătate, din circa 20 de țări precum România, Ungaria, Polonia, Serbia, Bulgaria, Franța, Croația sau Grecia.

Sărbătoarea Mierii a debutat, vineri, la Palatul Cultural din municipiul Blaj, deschiderea festivă fiind urmată de conferința internațională BeeCome, cel mai important eveniment apicol din Europa. Conferința a reunit specialiști de marcă din Europa care au dezbătut timp de trei zile problemele apicultorilor și soluțiile pentru dezvoltarea apiculturii la nivel european. Printre participanți s-au aflat și 50 de reprezentanți ai celor mai importante companii ambalatoare de miere din Europa (din Polonia, Franța, Romania, Germania, Spania, Israel, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Italia, Grecia) pentru a discuta problemele și oportunitățile pieței internaționale a mierii.

„Sărbătoarea Mierii” a avut și invitați speciali printre care s-au numărat domnul Alexandru Valentin Țachianu, secretar de stat în cadrul MADR sau doamna Daciana Sârbu, europarlamentar și vicepreședintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din PE. De asemenea au participat și invitați speciali din străinătate printre care îl amintim pe domnul Etienne Bruneau – președintele Comisiei de Știință și Tehnologia Produselor Apicole din cadrul APIMONDIA.

Prima zi a Sărbătorii Mierii s-a încheiat cu un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al județului Alba, Ansamblul Folcloric „Doina Mureșului” din Ciugud, Ansamblul Folcloric „Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș și Ansamblul Folcloric „Hopârteanca” din Hopârta.

Cea de-a doua zi a continuat cu dezbateri și ateliere în cadrul conferințe BeeCome, iar seara s-a încheiat cu spectacole de muzică și dansuri. Programul a cuprins recitaluri susținute de Eliana Burde, Maria Păcurar, Georgiana Zbutea, Denisa Stoica, Denisa Nistor, Adelina Bunea, Alexia Țoca, Patricia Hațegan, Grupul „Primavera”, dansuri moderne și de societate dar și dansuri vechi romane cu trupele Magna și Minora Nemesis. Invitatul special a fost Anna Lesko care a susținut, sâmbătă seara, un concert.

Ultima zi a târgului a fost dedicată tot mierii și apiculturii, însă în prim plan au fost copiii cărora organizatorii le-au pregătit un program cu actorii Teatrului de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia, MC Zumba și Gimn Star Blaj.

Sărbătoarea Mierii 2019 a fost organizată de Consiliul Județean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Consiliul Local și Primăria Municipiului Blaj, în parteneriat cu compania Apidava și Asociația „APIS Târnave” Blaj. Vizitatorii au putut găsi la târg miere și produse apicole, dulciuri de casă realizate cu miere, produse cosmetice cu miere dar și utilaje și echipamente moderne folosite în apicultură.

Municipiul Blaj găzduiește, în perioada 22 – 24 martie 2019, „Sărbătorea Mierii”, cel mai important târg apicol și singurul cu prezență internațională din România. Ajunsă în acest an la cea de-a XII- a ediție, „Sărbătoarea Mierii” va reuni 150 de expozanți din țară și din străinătate, din țări precum România, Ungaria, Polonia, Serbia, Bulgaria, Franța, Croația sau Grecia. Vizitatorii vor putea găsi la târg miere și produse apicole, dulciuri de casă realizate cu miere, produse cosmetice cu miere dar și utilaje și echipamente moderne folosite în apicultură. Nu va lipsi nici secțiunea dedicată meșterilor populari care vor expune obiecte tradiționale.

Târgul are ca scop principal promovarea produselor apicole de calitate în rândul consumatorilor români, dar și oferirea de informații apicultorilor prin sesiunea de comunicări/ conferințe și a posibilității de a face schimburi de experiență cu apicultori și asociații apicole din alte țări europene.

Târgul găzduiește în premieră pentru România și conferința internațională BeeCome, cel mai important eveniment apicol din Europa, care va reuni specialiști din opt țări.  Printre participanți se vor afla și 50 de reprezentanți ai celor mai importante companii ambalatoare de miere din Europa (din Polonia, Franța, Romania, Germania, Spania, Israel, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Italia, Grecia) pentru a discuta problemele și oportunitățile pieței internaționale a mierii.

Sărbătoarea Mierii 2019 este organizată de Consiliul Județean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Consiliul Local și Primăria Municipiului Blaj, în parteneriat cu compania Apidava și Asociația „APIS Târnave” Blaj.

În ultimii ani, tot mai mulți fermieri, atât din cultura mare, cât și din zootehnie, se plâng de scăderea prețurilor pe care le obțin pentru produsele lor. Fiecare caută soluții pentru a reuși să crească, cât de mult posibil, rentabilitatea fermei. Iar cine caută cu adevărat sfârșește prin a găsi. Și Ioan Fleșeriu din Blaj este unul dintre aceia care au sfârșit prin a găsi o soluție pentru a crește veniturile propriilor ferme. Povestea sa v-o prezentăm în reportajul următor.

Primul pas, brutăria

La începutul anilor '90 toată lumea visa să își deschidă câte o mică afacere. Fiecare se îndrepta spre ce știa să facă. Unii și-au deschis câte un mic atelier, alții câte o prăvălie. Ioan Fleșeriu, măcar că era șofer de meserie, a gândit altfel: „Oricum ar fi vremurile, oamenii or să aibă mereu nevoie de pâine!“ În consecință, a deschis o fabrică de pâine în 1994. Nu a făcut o fabrică prea mare, căci nu a avut nici mijloacele, nici interesul. A rămas la 1.000-1.200 de pâini pe zi, pe care le vinde în Blaj și, ce mai rămâne, în satele din împre­jurimi. Și, pentru ca afacerea să nu depindă de alții, și-a amenajat, cu timpul, și câteva magazine proprii. Odată pornită, afacerea s-a așezat singură pe făgașul ei.

Dar, la un moment dat, i s-a ivit ocazia să cumpere, la licitație, două tractoare de la fosta SMR. Și sorții au fost de partea sa. Stăpân de tractoare, le-a pus la treabă. La început lucra pământul doar ca prestator de servicii. Și, de la an la an, afacerea a crescut. Dar mulți dintre cei pentru care lucra ar fi preferat să plătească lucrările în produse, nu în bani. Grâul de panificație ar fi putut să-l folosească la brutărie, în schimb celelalte produse ar fi trebuit să le stocheze și apoi să le vândă, laolaltă cu producătorii.

Brutarul lăptar

Pus în fața acestei alegeri, Ioan Fleșeriu a găsit din nou o a treia alternativă. În loc să facă comerț cu cereale, și-a construit o fermă zootehnică. În felul acesta produsele obținute drept contravaloare a prestațiilor agricole erau folosite ca hrană pentru vite. Și a început să ia și pământ în arendă. Încet, încet a mărit și parcul de utilaje. Acum are trei tractoare mai mici, dintre care unul pe șenile, produse în România, pentru partea de zootehnie și lucrările agricole mai ușoare și trei tractoare mari Deutz-Farm pentru cultura mare.

Cel mai mult a lucrat 620 ha, cultivate cu tot ce crește prin zonă. Acum nu se mai ocupă decât de 130 ha, majoritatea cultivate cu plante furajere și porumb siloz. Producția obținută este destinată hrănirii vacilor din fermă. Omul nostru are 90 de vite, dintre care 45 sunt vaci de lapte, iar restul juninci și viței. Toate sunt Holstein sau Bălțată Românească. Producția de lapte ajunge la 1.000-1.200 litri de lapte pe zi. Cam trei sferturi din ea este vândută prin intermediul a trei dozatoare automate amplasate în diferite puncte ale orașului.

Și iată cum Ioan Fleșeriu a devenit, din omul care aduce pâinea, omul care aduce pâinea și laptele.

Din vânzător, cumpărător de lapte proaspăt

Dar în fiecare zi mai rămâneau câte 300-400 de litri de lapte cu care fermierul trebuia să se descurce într-un fel. O soluție era să facă precum toți ceilalți producători din zonă: să-l vândă la procesatori. Și iarăși s-a gândit cum ar face altfel decât toată lumea, astfel încât să poată obține un profit bun și să rămână pe propriile-i picioare. Și pentru că, așa cum am mai zis, cine caută sfârșește prin a găsi, i-a venit o idee. Pe lângă fermă, a construit și o linie de procesare. Și așa, în loc să vândă laptele ce îi prisosea, întreprinzătorul brutar a început să mai cumpere lapte de la vecini.

În făbricuța sa produce brânză, iaurt și kefir pe care le vinde – firește, unde altundeva? – în magazi­nele proprii, în care cu ceva vreme înainte vindea doar pâine. Un motiv în plus pentru clienți să-i calce pragul.

Crama „Mugurel“

Lucrurile păreau așezate de-acum pe un drum drept. Dar niciodată nu știe omul ce i se pregătește, spune o vorbă ardelenească. Așa i s-a întâmplat și lui Ioan Fleșeriu. În 2004, o fermă a Stațiunii de Cercetări Viticole Blaj a fost câștigată în instanță de către urmașii foștilor proprietari. Oamenii nu voiau însă pământul, ci doar ceea ce ar fi putut, eventual, să câștige de pe urma lui. Așa că, după ceva negocieri, fermierul nostru a bătut palma cu ei. În urma acestei înțelegeri s-a ales cu primele 13 ha de vie. La început vindea strugurii, en-gros, producătorilor de vinuri. Apoi a făcut cu via precum cu ferma de vaci: a pus-o să lucreze pentru el până la capăt. Concret, și-a construit și o instalație de procesare a strugurilor. Așa s-a născut Crama „Mugurel“. De la 13 ha, via a crescut treptat la 30 de hectare. Cea mai mare parte a ei a fost supusă unui program de reconversie, în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene. Butucii bătrâni au fost înlocuiți cu alții tineri, aduși din Franța. Rata de prindere, spune mândru Ioan Fleșeriu, a fost de 97%. Soiurile predominante în podgorie sunt Feteasca Albă și Sauvignon Blanc. Deocamdată nu produce decât două tipuri de vin de masă, sec și demisec, ambalate sub marca proprie. Desfacerea, așa cum ați ghicit, se face tot în magazinele proprii. Pentru această toamnă, cel care de-acum poate fi numit om de afaceri, și-a propus să obțină, pentru crama sa, atestarea DOC.

Secretul succesului în agricultură?

Astăzi Ioan Fleșeriu este administratorul unei afaceri frumușele. Dacă e să tragem linia, are două cuptoare de pâine, o moară, o făbricuță de lactate, o fermă cu 90 de vite, dintre care 45 de vaci cu lapte, o cramă cu 30 ha de vie, 6 tractoare, 6 magazine proprii și 100 ha lucrate în arendă. Fiica sa, după ce o vreme a lucrat ca profesoară, acum îi stă alături și coordonează brutăria. Una peste alta, fermierul se consideră un om mulțumit.

„Am încercat să fac în așa fel încât lucrurile să meargă cât mai bine pentru toată lumea“, mărturisea domnia sa, molcom, în dulcele grai ardelenesc. Am încercat să-l ademenesc să-mi vorbească și despre părțile mai grele ale activității sale, despre problemele de care s-a lovit. „Probleme sunt mereu, dar vin și trec. Cea mai mare problemă la mine este cu desfacerea produselor“, îmi spune până la urmă. Iar despre zootehnie crede că „e dezamăgitoare. Dacă vrei s-o faci, o faci în familie, și atunci e frumoasă. Numai că familia mea nu a fost pentru asta. Familia mea și-a dorit altceva“. Probabil acel altceva pe care Ioan Fleșeriu l-a realizat: o structură integrată, care produce, procesează roadele și apoi vinde bucatele. Practic, în magazinele fermei găsești aproape tot ce-i trebuie unui gospodar: pâine, lapte, brânză și vin.

Nu știu dacă aș putea spune că acesta este secretul succesului în agricultură. Dar un lucru e cert: atunci când trec mașinile fermei, inscripționate cu logo-ul „produse de panificație, brânzeturi, vinuri“ zâmbetul lui Ioan Fleșeriu răspunde tuturor întrebărilor despre satisfacție.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 34-36

Din dorinţa de a promova miraculoasele produse ale stupului: miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, pastură și derivate ale acestora, precum şi alte produse tradiționale românești, Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Blaj și Compania Apidava organizează la BLAJ în 27 -28 Martie 2014, târgul "SĂRBĂTOAREA MIERII", (ediția a VII-a ).
Evenimentul din acest an își propune promovarea în rândul consumatorilor a unui stil de viață sănătos, a unei alimentații bazate pe produse 100% naturale.
O amplă varietate de produse apicole și apiterapeutice,  cosmetice, suplimente nutritive, toate  pe baza de miere și alte produse ale stupului, vinuri, produse de panificație și patiserie, dulciuri (turtă dulce, halvița, marțipan), artizanat, obiecte ceramice, tablouri, etc. și  multe altele  vor putea fi achiziționate direct de la expoziția cu vânzare:
 
 JOI 27  Martie – Cea mai vizitată zi a târgului (~ 5000 vizitatori în 2013)
 
Locație NOUĂ: PIAȚA 1848, în fața Primăriei Blaj
* DESCHIDERE  OFICIALĂ 10.30
* Dansul Apicultorului, susținut de majoretele de la Școala TOMA COSICIU – Blaj,
* Grupul vocal de copii Allegrino, Miniton Și Gama
* TÂRG CU VÂNZARE: (peste 150 de firme expozante din țară și străinătate):
- Produse apicole: miere, vin cu miere, produse apiterapeutice, alte produse naturiste
- Produse tradiționale românești: carne, brânzeturi, produse de panificație și patiserie, produse artizanale / plante decorative.
*PESTE  150 DE EXPOZANȚI CU ECHIPAMENTE, UTILAJE APICOLE;
*DEGUSTĂRI de vinuri și produse tradiționale
* TOMBOLA CU PREMII PENTRU CUMPĂRĂTORI
* SECȚIUNE de COMUNICĂRI și DEZBATERI pe teme de interes pentru domeniul apicol, în prezența invitaților de la Ministerul Agriculturii, APIA, ANSVSA  și ANARZ.
 
Alte evenimente din program:
JOI, 27 Martie 2014
-  CONCERT LIVE pentru tineret: – DJ PROJECT & ADELA POPESCU
                orele 18.00-21.00 -  În deschidere: LevelUp, All 4 Music, Emanuel Cîrstea, The Puzzles
-CINA FESTIVĂ – Ora 19:00, restaurant “ LA Popa”–Blaj, acces pe baza de  invitație
               Concurs “ Regina Mierii” / Dansul  albinuțelor
 
VINERI, 28 Martie 2014    - zi  dedicată copiilor
* TÂRG CU VÂNZARE ( ziua a doua)
- orele 12.00-14.00 – “SPECTACOL cu NĂZDRĂVĂNII pentru Părinți și Copii”, susținut de LEON MAGDAN – Profesorul De Joacp, dedicat copiilor din  clasele primare și gimnaziale.                    SPONSORI PLATINUM :                                          PARTENERI:                                                            PARTENERI MEDIA:
                         CORPO -POLONIA                                         S.C. APIS s.r.l- BLAJ                                                   Emisiunea EUROFERMA
                         LYSON -POLONIA                                                 Apiardeal.ro                                                                       ALBA TV
                         SPONSOR  GOLD                                              Primaria  Alba Iulia                                                                TTM-TV   
            S.C.  FILEOMERA s.r.l – Fagaras                          Rustiq Hotel&Restaurant                                          Radio  Romania Antena Satelor                             
                      SPONSOR  SILVER                            Asociatia  Produselor Traditionale  Alba                                Radio  Romania  Tg. Mures                
                   DULCOFRUCT-Focsani                                                                                                                                        Radio BLAJ
                                                                                                     JUNIOR SPONSORI:                                                       Radio  FOLCOR                                    
                      JUNIOR SPONSORI:                                          APISROM - Vaslui                                                                InfoBlaj.ro
                          GIGU TRANS                                                    FND’s PUB - Blaj                                                           Radio Ardeleanul
                     RANDOX - ANGLIA                                            HUZAR-POLONIA                                                            Radio ATLAS