Argumentele tehnologice ale sorgului

Despre sorg se vorbește rar. Este o plantă productivă, nepretențioasă la fertilitatea solului, la secetă, implică cheltuieli minime pentru cultivare și prelucrare, e o plantă care nu produce pierderi, chiar și deșeurile fiind rentabile. Sorgul a fost studiat din punctul de vedere al performanței prin valorificarea terenurilor, profitabilitatea producției, posibilitatea folosirii acestuia pentru obținerea de produse alimentare și non-alimentare, pentru hrana animalelor și, nu în ultimul rând, pentru obținerea și utilizarea de bioetanol. Am discutat cu mai mulți specialiști despre beneficiile cultivării acestei plante, argumente pe care le vom prezenta în decursul mai multor ediții.

Începem cu domnul Ion Antohe, cercetător principal, șef de laborator la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă din Fundulea, care a vorbit despre sectorul tehnologic al utilizării sorgului, ce ar putea rezolva problema poluării aerului pe care îl respirăm.

Sorgul este cereala alimentară, furajeră, energetică, chimizabilă, sursa de materii prime pentru industria materialelor de construcții, dar și de apă pentru varii utilizări.

Valențe biologice, fiziologice și de protecția mediului

• Captează 23-72 mg CO₂/cm² frunze/zi pentru a produce 1,2 t biomasă (s.u./m³ CO₂ absorbit ce permite atingerea obiectivului de 4,5-5,0 t CO₂ pe cap/an stabilit prin directiva 2009-28 EC, suportând temperaturi de până la 35°C și umiditate relativă de 30%.
• Depășește toate celelalte cereale privind atingerea și chiar depășirea obiectivului de 600 kcal/ m2/an (hrana) vizând securitatea alimentară la nivel global.
• Consum redus de apă pe kg s.u. – 211 l față de 858 l la lucernă, 565 l grâu, 495 l la sfeclă, 372 l la porumb.
• Captează din atmosferă 40-50 t CO₂/ha/an și eliberează 40-50 t O2/ha/an.
• Stochează carbonul (4,5-6 t/ha/an) în sol prin biomasa organică încorporată anual în sol.
• Produce minimum 2 t carbon activ/ha/an, ce permite purificarea apei potabile pentru 10.000 locuitori.
• Sursa de apă 80 t biomasă (sp) de sorg zaharat furnizează 20-30 t apă/ha utilizabilă în varii scopuri.

Valențe agronomice

• Valorifică superior solurile nisipoase (afânare prin masa organică – 25-30 t/ha) încorporată în sol, soluri sărăturate 36 t/ha, săruri extrase anual odată cu recolta.
• Pentru producții de biomasă de 80-200 t sp/ha sorgul zaharat extrage 1,72 kg N, 0,9 kg P, 2,2 kg K și restituie solului 10,6 kg azot, 2,5 kg P, 6,8 kg K pentru fiecare tonă de tulpini, sporind totodată conținutul în humus cu 0,12% (din greutate sol) în straturi de 0,20 cm - 0,40 cm prin încorporarea a 20-30 t masă organică/ha/an, ceea ce echivalează cu încorporarea a 50-60 t gunoi de grajd/ha o dată la 5 ani, astfel permițând ca ritmul refacerii rezervei de humus din sol să depășească ritmul degradării acestuia.
• În asolamentele agricole practicate în România, sorgul zaharat reprezintă o barieră biologică contra viermelui vestic al porumbului.
• Combate eroziunea solului pe terenurile în pantă cu o eficacitate plasată pe locul doi după cerealele păioase.

Valențe alimentare

• Siropul alimentar obținut din sucul extras din tulpini (180 kg sirop/t suc sau 75-85 kg sirop/tulpini) prezintă valori nutriționale asemănătoare în bună măsură cu mierea de albine.
• Făina obținută din boabele de sorg este lipsită de gluten, bogată în fibre alimentare, antioxidanți, compuși fenolici, antocian; se utilizează în producerea de prăjituri, biscuiți, pâine îndeosebi pentru cei 30% din locuitorii Terrei cu intoleranță la gluten.
• Din boabele de sorg se produc în Italia, Spania etc. paste, floricele, bere.
• Berea de sorg produsă din boabe bogate în lizină este mai mult aliment decât băutură.
• Renumita băutură Mao-Tai se obține în China din boabe de sorg.
• Romul de Jamaica se produce în America Latină prin fermentarea sucului de sorg zaharat.
• Dintr-o tonă de suc se obțin 600 l de oțet alimentar.

Valențe furajere

• 1 ha de sorg zaharat produce 80-100 t mv, 50-75 t siloz, 30-40 t fân, 6-10 t pastă din boabe aplatizate.
• Sucul crud cu 7,8% su și 13% Pb (din su), folosit ca mediu de cultură pentru Candida utilis, a permis obținerea de drojdie furajeră ieftină cu 15%-50% Pb.
• Melasa obținută din sucul de sorg zaharat (7-8 t/ha) în amestec cu ureea permite valorificarea superioară a grosierelor în nutriția rumegătoarelor.
• În conveierul din pășunile cultivate sorgul zaharat poate fi pășunat fără pericol de meteorizație.

Valențe energetice

• Sorgul zaharat furnizează 25-50 t su/ha ca bagasă (produs secundar) utilizabilă în scopuri energetice, echivalentul a 12-25 t pelete/ha, sau circa 100-200 Mwhe, echivalentul a cca 10 t carburant convențional (220 kg agri-pelete/Mwe, 240 l Btl/t biomasă).
• Obținerea de etanol tehnic din suc prin tehnologii de generația întâi 29 g/kg din suc sau 553 g/kg prin extracții multiple în concept de economie circulară sau 330-380 g/kg prin tehnologii de generația a doua cu conținut de S.

Sorgul zaharat, sursă de materii prime chimizabile

• Celuloză, hemiceluloză – 5-7,5 t celuloză albită/ha.
• Acid lactic 90-110 kg/t suc.
• Acid citric 1 t/1,52 t sirop.
• Pentozane 20% din su.
• Lignina 14-17% din su.
• Vanilina 1,4 t/ha.
• Xilitol 1,638 t/ha – 2,3 t/ha.
• Ulei vegetal 1,82 t/ha.
• AAE (aminoacizi esențiali) 49,8 g/100 g su.
• Leșiile de la producerea celulozei completate cu ape amoniacale convertite în fertilizanți.

Valențe privind practicarea conceptului de economie circulară la nivel de asociații, cooperative agricole, patronate industriale

• Fiecare din aplicațiile de la punctele 3, 4, 5, 6 pot face obiectul activităților unor firme aparținând acestor entități economice în scopul valorificării complexe, complete a surselor de materii prime oferite de sorgul zaharat.

(Va urma)

Anca LĂPUȘNEANU